38,420 matches
-
textul de lege criticat conține reguli speciale privind restituirea prin echivalent în cazul imobilelor expropriate, stabilind modalitățile de despăgubire a foștilor proprietari în funcție de modul de preluare a imobilului de către stat, fără a aduce astfel vreo limitare dreptului de proprietate. Dispoziția criticată nu creează nici discriminări între cetățeni, întrucat egalitatea în drepturi nu împiedică statul să legifereze diferit în considerarea unor circumstanțe diferite. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 se aplică nediscriminatoriu tuturor persoanelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158042_a_159371]
-
persoanelor fizice care solicită retrocedarea unui imobil aflat în situația reglementată de acest text de lege. Pe de altă parte, întrucat persoanele care pot solicita măsuri reparatorii prin echivalent nu au calitatea de proprietar în momentul solicitării restituirii, textele legale criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate privată. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158042_a_159371]
-
Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158042_a_159371]
-
8) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Textul legal criticat are următorul conținut: - Art. 11 alin. (4) și (8): "(4) În cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil [...] (8) Pentru situațiile prevăzute la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158042_a_159371]
-
4) măsurile reparatorii prin echivalent constau în acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, în funcție de opțiunea persoanei îndreptățite." ... Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și ale art. 44 alin. (2), (3) și (6) din Constituția României, republicata, care au următorul conținut: - Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158042_a_159371]
-
fără titlu valabil, de către stat sau de către alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de destinația lor, deținute la data intrării în vigoare de persoanele juridice prevăzute de art. 20 alin. (1). Textul de lege criticat este considerat a fi în contradicție cu art. 44 alin. (2), (3) și (6) din Constituția republicata, întrucât, în opinia autorilor excepției, prin stabilirea de măsuri reparatorii numai în echivalent, respectiv în acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158042_a_159371]
-
prerogativele dreptului sau asupra bunului. Altfel spus, titularul inițial al dreptului de proprietate, nemaiavând calitatea de proprietar la data notificării persoanei juridice deținătoare, ci doar posibilitatea de a obține reconstituirea acesteia, nu are cum să invoce încălcarea - pe calea reglementării criticate - a unui drept pe care nu îl mai are. Așadar, sub acest aspect, nu există nici o contradicție între textele de lege prevăzute de art. 11 alin. (4) și (8) din Legea nr. 10/2001 și principiul constituțional al inviolabilității dreptului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158042_a_159371]
-
nr. 1.615D/2008 la Dosarul nr. 1.516D/2008, care este primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul ales al autorului excepției David Brumă solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, apreciind că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece cuantumul prejudiciului nu este cunoscut și stabilit de către instanța de judecată. În acest sens, depune concluzii scrise. Partea Cătălin Paraschiv solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204628_a_205957]
-
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Andrei Lăcrămioara, Daniel Alexandru Trandafirescu, Barbu Costel Stângă și Sandu Nicolae într-o cauză penală. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece instituie discriminări față de alte categorii de inculpați, de exemplu cei care au fost trimiși în judecată și au avut primul termen de judecată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005 . Mai arată că, prin reglementarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204628_a_205957]
-
sunt neconstituționale, deoarece instituie discriminări față de alte categorii de inculpați, de exemplu cei care au fost trimiși în judecată și au avut primul termen de judecată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005 . Mai arată că, prin reglementarea criticată se îngrădește accesul liber la justiție, de vreme ce nu poate beneficia de accesul la o instanță care să se pronunțe asupra cuantumului prejudiciului stabilit. Astfel, susțin că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care nu se aplică același tratament juridic și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204628_a_205957]
-
a Legii nr. 241/2005 . Mai arată că, prin reglementarea criticată se îngrădește accesul liber la justiție, de vreme ce nu poate beneficia de accesul la o instanță care să se pronunțe asupra cuantumului prejudiciului stabilit. Astfel, susțin că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care nu se aplică același tratament juridic și inculpatului care în cursul judecății, până la pronunțarea unei hotărâri definitive în cauză, a acoperit aproape integral prejudiciul cauzat. Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204628_a_205957]
-
în cursul judecății, până la pronunțarea unei hotărâri definitive în cauză, a acoperit aproape integral prejudiciul cauzat. Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori și Tribunalul București - Secția a II-a penală consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204628_a_205957]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204628_a_205957]
-
ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204628_a_205957]
-
cauzei, în deplină concordanță cu imperativele dreptului la un proces echitabil. Referitor la susținerile autorului excepției privind încălcarea prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituție, Curtea a reținut că acestea sunt neîntemeiate, deoarece, dacă este îndeplinită condiția prevăzută de textul criticat, "limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate", urmând ca instanța de judecată, în caz de condamnare, să stabilească pedeapsa în cadrul acestor limite. Prin urmare, nu se poate susține că inculpatul este obligat să se declare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204628_a_205957]
-
Venituri Buget Local Sector 2, reprezentată prin consilier juridic, lipsă fiind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Partea prezentă solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 31 octombrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Nica Leon cu ocazia soluționării unei cauze civile având ca obiect o contestație la executare. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1), art. 20, 21, 56 și ale art. 154 alin. (1). De asemenea, consideră că dispozițiile de lege criticate nu sunt în concordanță cu Legea nr. 303
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1), art. 20, 21, 56 și ale art. 154 alin. (1). De asemenea, consideră că dispozițiile de lege criticate nu sunt în concordanță cu Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. În acest sens, arată că prin instituirea obligativității plății taxelor de timbru este afectat principiul statului de drept
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 16 și 21, fiind totodată în deplină conformitate și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În ceea ce privește invocarea art. 20, 56 și a art. 154 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
art. 2 din Legea nr. 146/1997 prin raportare la dispozițiile unor alte legi decât Constituția este inadmisibilă. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 202/2004 , arată că reglementarea criticată nu contravine prevederilor art. 21 din Constituție. În ceea ce privește înfrângerea art. 16 și 56 din Constituție, arată că dispozițiile legale criticate nu fac nici un fel de diferențiere între contribuabili, ci, dimpotrivă, reprezintă o concludentă aplicare a regulii constituționale potrivit căreia "Cetățenii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 202/2004 , arată că reglementarea criticată nu contravine prevederilor art. 21 din Constituție. În ceea ce privește înfrângerea art. 16 și 56 din Constituție, arată că dispozițiile legale criticate nu fac nici un fel de diferențiere între contribuabili, ci, dimpotrivă, reprezintă o concludentă aplicare a regulii constituționale potrivit căreia "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice". Referitor la celelalte texte constituționale de referință invocate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare. Textul de lege criticat are următorul conținut: - Art. 2: "(1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel: [...] (2) În cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
inflației, aplicabile în anul fiscal 2006, hotărâre publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 10 august 2005, care a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2006. Autorul excepției susține că textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), privind statul de drept, art. 16 alin. (1), care consacră egalitatea în drepturi, art. 20, referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21, privind accesul liber la justiție, art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. De asemenea, prin aceeași decizie, Curtea a apreciat că textul de lege criticat nu aduce atingere nici principiului egalității în drepturi, deoarece nu instituie nici un fel de diferențiere între contribuabili. Totodată, prin Decizia nr. 16 din 22 ianuarie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2002
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]