1,516 matches
-
de prag, care fusese calculată prin teste de sânge, efectuate cu câteva zile mai devreme. Mostre de sânge au fost de asemenea recoltate spre sfârșitul seriei pentru a determina concentrațiile de lactat pe care înotătorii le-au produs. Viteza de croazieră a fost în general mai mică decât viteza de prag stabilită prin teste de sânge. Concentrația de lactat era puțin peste cea de prag, la 5 dintre cei 12 subiecți, și egală cu cea de prag, la ceilalți 7. Concluzia
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
viteza de prag stabilită prin teste de sânge. Concentrația de lactat era puțin peste cea de prag, la 5 dintre cei 12 subiecți, și egală cu cea de prag, la ceilalți 7. Concluzia noastră a fost că, cu toate că viteza de croazieră aproximează viteza de prag, concentrația de lactat ne sugerează că unii dintre sportivi au înotat peste pragul lor anaerob individual. Acest lucru s-a datorat faptului că, intervalul de odihnă a fost în general mai mic decât 5 secunde. Bower
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de plus 10 secunde ar putea fi mai eficient în antrenamentul de rezistență decât adăugând doar 5 secunde la această valoare. Rezultatele lui Firman și și Maglischo au susținut această modificare. Adăugarea a 10 secunde va încetini probabil viteza de croazieră, în așa fel, încât să permită majorității înotătorilor să se antreneze la, sau puțin sub, pragul lor anaerob. Metoda inițială de adăugarea a celor 5 secunde la rezultatul testului, este probabil bună, în cazul stabilirii vitezelor în antrenamentul de rezistență
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
testului, este probabil bună, în cazul stabilirii vitezelor în antrenamentul de rezistență cu supraîncărcare. În conformitate cu rezultatele noastre, înotătorii vor fi determinați să se antreneze la, sau puțin peste, pragul lor anaerob individual. Bower a propus de asemenea adăugarea intervalelor de croazieră și intervalelor în programele de antrenament. La înotul cu intervale se adaugă 5 sau 10 secunde la intervalul de croazieră, pentru a le permite sportivilor să înoate la o intensitate mai scăzută. Intensitatea corespunde probabil cu nivelul rezistenței de bază
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
determinați să se antreneze la, sau puțin peste, pragul lor anaerob individual. Bower a propus de asemenea adăugarea intervalelor de croazieră și intervalelor în programele de antrenament. La înotul cu intervale se adaugă 5 sau 10 secunde la intervalul de croazieră, pentru a le permite sportivilor să înoate la o intensitate mai scăzută. Intensitatea corespunde probabil cu nivelul rezistenței de bază. Repetările la intervale au un scop opus. Două până la 10 secunde se vor scădea din intervalul de croazieră pentru a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
intervalul de croazieră, pentru a le permite sportivilor să înoate la o intensitate mai scăzută. Intensitatea corespunde probabil cu nivelul rezistenței de bază. Repetările la intervale au un scop opus. Două până la 10 secunde se vor scădea din intervalul de croazieră pentru a-l forța pe sportiv să înoate repetările la un efort mai mare. Repetările la intervale sunt probabil mai apropiate de cele de rezistență cu supraîncărcare și cu toleranță la lactat. Cel mai mare avantaj al intervalelor de croazieră
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
croazieră pentru a-l forța pe sportiv să înoate repetările la un efort mai mare. Repetările la intervale sunt probabil mai apropiate de cele de rezistență cu supraîncărcare și cu toleranță la lactat. Cel mai mare avantaj al intervalelor de croazieră este că ele asigură o înțelegere ușoară și o structurare realizabilă a antrenamentului de rezistență, ceea ce îl determină pe fiecare sportiv să se antreneze la viteza lui individuală, cea mai eficientă, pentru antrenamentul de rezistență. În plus, această metodă de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
este acela că, testul nu are nevoie de ajustări atunci când îl aplicăm la înotători de diferite vârste sau nivele de pregătire. Toate testele prezentate anterior aveau nevoie de anumite ajustări pentru aceste grupe de înotători. Principalul dezavantaj al intervalelor de croazieră este acela că ele nu sunt destul de exacte, pentru a determina efectele maxime ale antrenamentului de rezistență. Intervalele de croazieră nu determină viteza de prag, ci doar o limită de timp, care cuprinde și această viteză. De asemenea, nu există
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pregătire. Toate testele prezentate anterior aveau nevoie de anumite ajustări pentru aceste grupe de înotători. Principalul dezavantaj al intervalelor de croazieră este acela că ele nu sunt destul de exacte, pentru a determina efectele maxime ale antrenamentului de rezistență. Intervalele de croazieră nu determină viteza de prag, ci doar o limită de timp, care cuprinde și această viteză. De asemenea, nu există nici o garanție că, repetările mai lungi, care sunt un multiplu al vitezei intervalului de croazieră, pentru distanța de 1000 m
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
antrenamentului de rezistență. Intervalele de croazieră nu determină viteza de prag, ci doar o limită de timp, care cuprinde și această viteză. De asemenea, nu există nici o garanție că, repetările mai lungi, care sunt un multiplu al vitezei intervalului de croazieră, pentru distanța de 1000 m, vor supraîncărca metabolismul aerob, în aceeași măsură în care a fost supraîncărcat, în cazul repetărilor pe distanțe mai scurte. Din această cauză este posibil ca unii sportivi să se antreneze sub intensitatea optimă, iar alții
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
aerob, în aceeași măsură în care a fost supraîncărcat, în cazul repetărilor pe distanțe mai scurte. Din această cauză este posibil ca unii sportivi să se antreneze sub intensitatea optimă, iar alții să se antreneze prea tare, folosind intervalele de croazieră. Putem elimina acest pericol, dacă includem în programele de antrenament o varietate de timpi de plecare, care să nu fie numai intervale de croazieră ci și intervale + și intervale -. IV. 12. Monitorizarea antrenamentului prin scala Borg Scala Borg a fost
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
să se antreneze sub intensitatea optimă, iar alții să se antreneze prea tare, folosind intervalele de croazieră. Putem elimina acest pericol, dacă includem în programele de antrenament o varietate de timpi de plecare, care să nu fie numai intervale de croazieră ci și intervale + și intervale -. IV. 12. Monitorizarea antrenamentului prin scala Borg Scala Borg a fost inițial concepută pentru a monitoriza antrenamentul în timpul recuperării cardiace. Pacienților li s-a cerut să compare intensitatea efortului cu un număr pe o scală
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cailor navigabile, în fără incintelor portuare destinate activităților de navigație; 22^1. porturile de agrement - terenurile pe care sunt situate acestea, cu drumurile de acces aferente, diguri, cheiuri, pereuri și alte construcții hidrotehnice destinate pentru acostarea navelor de agrement, de croazieră, de pasageri sau a altor nave care efectuează un serviciu public de transport pasageri, inclusiv faleza aferentă; ---------- Pct. 22^1 de la pct. I din anexă a fost introdus de pct. 6 al art. unic din LEGEA nr. 224 din 17
LEGE nr. 213 din 17 noiembrie 1998 (*actualizată*) privind bunurile proprietate publică**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122259_a_123588]
-
precum și stațiile de tratare cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente acestora; 4. porturile de agrement - terenurile pe care sunt situate acestea, cu drumurile de acces aferente, diguri, cheiuri, pereuri și alte construcții hidrotehnice destinate pentru acostarea navelor de agrement, de croazieră, de pasageri sau a altor nave care efectuează un serviciu public de transport pasageri, inclusiv faleza aferentă - care nu sunt declarate de interes public național; ---------- Pct. 4 de la pct. II din anexă a fost introdus de pct. 7 al art.
LEGE nr. 213 din 17 noiembrie 1998 (*actualizată*) privind bunurile proprietate publică**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122259_a_123588]
-
a persoanelor juridice de drept privat; 10. cimitirele orășenești și comunale; 11. porturile de agrement - terenurile pe care sunt situate acestea, cu drumurile de acces aferente, diguri, cheiuri, pereuri și alte construcții hidrotehnice destinate pentru acostarea navelor de agrement, de croazieră, de pasageri sau a altor nave care efectuează un serviciu public de transport pasageri, inclusiv faleza aferentă - care nu sunt declarate de interes public național sau județean; ---------- Pct. 11 de la pct. III din anexă a fost introdus de pct. 8
LEGE nr. 213 din 17 noiembrie 1998 (*actualizată*) privind bunurile proprietate publică**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122259_a_123588]
-
La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente realizării veniturilor. ... INSTRUCȚIUNI: Nu sunt deductibile cheltuielile cu amortizarea caselor de odihnă proprii sau a imobilizărilor care nu sunt utilizate pentru realizarea veniturilor, de tipul navelor, aeronavelor, vaselor de croazieră etc. ORDONANȚĂ: Pentru următoarele categorii de cheltuieli se admite deducerea la calculul profitului impozabil, astfel: - cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate și a bunurilor imobile vândute în baza unui contract de vânzare cu plata în rate sunt deductibile la aceleași
INSTRUCŢIUNI din 19 mai 2000 privind metodologia de calcul al impozitului pe profit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128741_a_130070]
-
La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente realizării veniturilor. ... INSTRUCȚIUNI: Nu sunt deductibile cheltuielile cu amortizarea caselor de odihnă proprii sau a imobilizărilor care nu sunt utilizate pentru realizarea veniturilor, de tipul navelor, aeronavelor, vaselor de croazieră etc. ORDONANȚĂ: Pentru următoarele categorii de cheltuieli se admite deducerea la calculul profitului impozabil, astfel: - cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate și a bunurilor imobile vândute în baza unui contract de vânzare cu plata în rate sunt deductibile la aceleași
HOTĂRÂRE nr. 402 din 19 mai 2000 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128702_a_130031]
-
este inclus în lista cuprinzând echipajul; - măsuri de siguranță - măsuri aprobate la nivel internațional pentru îmbunătățirea condițiilor de siguranță la bordul navelor și în zonele portuare în scopul prevenirii actelor ilicite împotriva pasagerilor și echipajelor de la bordul navelor; - navă de croazieră - o navă într-un voiaj internațional, care transportă pasageri care participă la un program de grup organizat și care sunt cazați la bord, fac escale temporare, urmând un plan determinat, în unul sau mai multe porturi diferite. În timpul voiajului, în
CONVENŢIE din 9 aprilie 1965 privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinţa internationala privind facilitarea voiajului şi tranSportului maritim, modificată şi completată prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 şi 1994*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131965_a_133294]
-
corespunzătoare care să permită îmbarcarea și debarcarea în deplină securitate a persoanelor în vârstă sau a persoanelor cu handicap trebuie să fie prevăzute în terminalele maritime și la bordul navelor, potrivite cu acestea. D. Atribuirea de facilități pentru navele de croazieră sau pentru pasagerii acestora 3.20. Standard. Autoritățile publice trebuie să acorde, prin radio, liberă practică unei nave de croazieră, pe baza informațiilor primite de la această înainte de intrarea în port și dacă autoritățile sanitare ale portului de destinație nu consideră
CONVENŢIE din 9 aprilie 1965 privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinţa internationala privind facilitarea voiajului şi tranSportului maritim, modificată şi completată prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 şi 1994*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131965_a_133294]
-
să fie prevăzute în terminalele maritime și la bordul navelor, potrivite cu acestea. D. Atribuirea de facilități pentru navele de croazieră sau pentru pasagerii acestora 3.20. Standard. Autoritățile publice trebuie să acorde, prin radio, liberă practică unei nave de croazieră, pe baza informațiilor primite de la această înainte de intrarea în port și dacă autoritățile sanitare ale portului de destinație nu consideră că prin intrarea navei s-ar introduce sau s-ar răspândi o boală contagioasă. 3.21 Standard. Pentru navele de
CONVENŢIE din 9 aprilie 1965 privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinţa internationala privind facilitarea voiajului şi tranSportului maritim, modificată şi completată prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 şi 1994*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131965_a_133294]
-
pe baza informațiilor primite de la această înainte de intrarea în port și dacă autoritățile sanitare ale portului de destinație nu consideră că prin intrarea navei s-ar introduce sau s-ar răspândi o boală contagioasă. 3.21 Standard. Pentru navele de croazieră declarația generală, lista cuprinzând pasagerii și lista cuprinzând echipajul vor fi cerute numai la intrarea în primul port și la plecarea din ultimul port, al unei țări, în situația în care nu au intervenit schimbări pe parcursul voiajului. 3.22. Standard
CONVENŢIE din 9 aprilie 1965 privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinţa internationala privind facilitarea voiajului şi tranSportului maritim, modificată şi completată prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 şi 1994*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131965_a_133294]
-
cuprinzând pasagerii și lista cuprinzând echipajul vor fi cerute numai la intrarea în primul port și la plecarea din ultimul port, al unei țări, în situația în care nu au intervenit schimbări pe parcursul voiajului. 3.22. Standard. Pentru navele de croazieră declarația privind proviziile navei și declarația privind efectele echipajului vor fi cerute numai la intrarea în primul port de escală dintr-o țară. 3.23. Standard. Pașapoartele și alte documente oficiale de identitate trebuie să rămână în permanență în posesia
CONVENŢIE din 9 aprilie 1965 privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinţa internationala privind facilitarea voiajului şi tranSportului maritim, modificată şi completată prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 şi 1994*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131965_a_133294]
-
efectele echipajului vor fi cerute numai la intrarea în primul port de escală dintr-o țară. 3.23. Standard. Pașapoartele și alte documente oficiale de identitate trebuie să rămână în permanență în posesia pasagerilor. 3.24. Practică recomandată. Pasagerii în croazieră nu trebuie ținuți să obțină viza de intrare, dacă o navă de pasageri rămâne într-un port mai puțin de 72 de ore, cu excepția condițiilor speciale definite de către autoritățile publice interesate. NOTĂ: Scopul acestei practici recomandate este că fiecare guvern
CONVENŢIE din 9 aprilie 1965 privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinţa internationala privind facilitarea voiajului şi tranSportului maritim, modificată şi completată prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 şi 1994*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131965_a_133294]
-
acestei practici recomandate este că fiecare guvern contractant să poată emite pentru pasageri sau să accepte de la aceștia, la sosire, un formular care să indice că ei au permisiunea de intrare pe teritoriul statului respectiv. 3.25. Standard. Pasagerii în croazieră nu trebuie să sufere întârzieri fără motiv la procedura de control exercitată de autoritățile publice. 3.26. Standard. În general, funcționarii serviciilor de imigrare nu trebuie să interogheze pasagerii în croazieră decât în scopuri de siguranță și în scopul verificării
CONVENŢIE din 9 aprilie 1965 privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinţa internationala privind facilitarea voiajului şi tranSportului maritim, modificată şi completată prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 şi 1994*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131965_a_133294]
-
pe teritoriul statului respectiv. 3.25. Standard. Pasagerii în croazieră nu trebuie să sufere întârzieri fără motiv la procedura de control exercitată de autoritățile publice. 3.26. Standard. În general, funcționarii serviciilor de imigrare nu trebuie să interogheze pasagerii în croazieră decât în scopuri de siguranță și în scopul verificării identității și al admisibilității lor. 3.27. Standard. Dacă o navă de croazieră face escale consecutive în mai multe porturi din cadrul aceleiași țări, în general, pasagerii nu trebuie să fie supuși
CONVENŢIE din 9 aprilie 1965 privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinţa internationala privind facilitarea voiajului şi tranSportului maritim, modificată şi completată prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 şi 1994*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131965_a_133294]