824 matches
-
p. 50. "Sărbătorile la români. Studiu etnografic", I-II-III, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Grai și" "suflet - Cultura Națională", București, 2001, 222 + 216 + 244 p. 51. "Cromatica poporului român", p. 9-54 din volumul S. Fl. Marian, Tudor Pamfile, Mihai Lupescu - "Cromatica poporului român", ediție îngrijită, prefață și note de Petre Florea, Colecția "Mytos", Editura "Saeculum I.O"., București, 2002, 368 p. 52. "Legendele Maicii Domnului", ediție îngrijită de Ileana Benga și Bogdan Neagota, postfață de Rosa Del Conte, Editura "ECCO", Cluj-Napoca
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
transversal de susținere spre care converg nervurile unui segment de sferă. Catapeteasma originară este lucrată în lemn de tei și ștejar, respectând cu strictețe dispunerea ierarhică și spațială specifică iconografiei creștine ortodoxe. Psihologia personajelor biblice emană un anume hieratism bizantin, cromatica folosită creează o transparență renascentistă, iar frecvența planurilor secundare de inspirație locală trimite cu insistență la frescele de la Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Sucevița. Ușile împărătești sunt tratate preponderent pictural și mai puțin sculptural. Sinagoga de lemn aflată la extremitatea estică
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
lucru se întîmplă și în tapiserii, unde dificultățile tehnicilor folosite nu-i reduc din pasiunea cu care trăiește impactul cu explozia fabuloasă a grădinilor, construind cu tenacitate, fir cu fir, o lume pe care o pune în valoare prin suculenta cromaticii sale. Teodora Stendl este un artist temperamental, „cu mulți volți“, așa cum singură declară, pentru care starea, tensiunea percepției au o mare importanță în transpunerea ideilor în planul creației artistice. Instinctul dinamic și exuberanta se văd în tot ceea ce face, fără
Teodora Stendl () [Corola-website/Science/317221_a_318550]
-
flori, sau din frunze dispuse în cruci culcate, precum și din meandre pictate în roșu și albastru, care se întretaie ritmic. Decorul bogat contribuie la efectul de ansamblu al picturii zugravului de la Lupșa Mare, care a aplicat aici, la Roșia, o cromatică vie, de o mare intensitate. Din nefericire, trecerea timpului a afectat această pictură reprezentativă pentru stilui „școli” de zugravi din Munții Apuseni, din secolul al XVIII-lea. În altar, pe pereți, este reprezentat ciclul Sfinților Ierarhi, înfățișați stând în picioare
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
luminii și obiectelor. În tabloul ""Dinamismul unui ciclist"" (1913), Boccioni efectuează o sinteză a mișcării bicicletei, prezintă persoana care pedalează și mediul în care se desfășoară acțiunea. În tabloul pictat se remarcă deja valori plastice exclusiv abstracte. Operă de o cromatică neobișnuită, înviorată de multitudinea de pete expresive și strălucitoare, ea este tributară din punct de vedere tehnic stilului pointilist. Tabloul reprezintă afirmația plastică a necesității redării mișcării continue și a refuzului fragmentizării relațiilor temporo-spațiale.
Umberto Boccioni () [Corola-website/Science/319195_a_320524]
-
Sprie de la 1840, când s-au făcut și reparații, ceea ce presupune că s-ar fi făcut o repictare, păstrându-se stilul și caracteristicile originale, așa cum se poate vedea din desfășurarea registrelor și tematicii, cât și din paleta culorilor utilizate, în cromatica tradiției locale. În pronaos se poate admira o Roată a Vieții, vegheată de Soare și Lună, antropomorfizate, cu marcarea în grafie chirilică a principalelor etape ale vieții omului, simbolizate prin chipuri umane în locul spițelor. Se mai pot vedea Pomul Vieții
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
brâu în relief, pictat cu motivul torsadei și volutei, al dinților de ferăstrău, romburi și acolade ce continuă și pe pereții laterali, la același nivel sub forma torsadei. Altarul păstrează, de asemenea, câteva scene și chipuri de Sfinți, în aceeași cromatică plăcută ochiului, cât și o Sfântă Masă din piatră cioplită și unele obiecte de cult, cum ar fi o cruce de lemn sculptată, două cădelnițe și câteva sfeșnice. Biserica mai are are câteva icoane pe lemn, dintre care Înălțarea lui
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
nu a fost unul prea uzitat în epocă. Se poate spune că decorativismul, cloazonismul și sintetismul sunt caracteristicile capitale ale operelor pe care le-a realizat. Se poate vorbi și de un freschism dacă se ține seama și de analiza cromaticii cu tonuri palide, delicate, pastelate, clorotice de o intensitate deficitară. Pictura lui Apcar Baltazar este caracterizată de o desconsiderare a preciziei, de o nerespectare a realității obiectelor, de o mai puțină finisare a detaliului și în general de o neglijare
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a dobândit mari virtuți decorative. Se poate spune ca o concluzie că decorativismul, cloazonismul și sintetismul sunt caracteristicile capitale ale operelor pe care le-a realizat. Se poate vorbi și de un freschism dacă se ține seama și de analiza cromaticii cu tonuri palide, delicate, pastelate, clorotice de o intensitate deficitară. Autoportretele au reprezentat pentru Apcar Baltazar, lucrări de maturitate artistică. Pictorul și-a realizat autoportretul de mai multe ori ((3), (4), (5)), frământat de gânduri și interiorizat. Din ținuta sobră
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
privire îngândurată, în picioare cu mâinile la spate. Transpare din fizionomia bărbatului că viața sa nu a fost ușoară și a muncit din greu. Ochii sunt obosiți și fața este interiorizată, fapt ce contrastează cu alura energică a trupului. Din cromatica întunecată a lucrării se remarcă fruntea largă cu sprâncene stufoase, chipul albicios, obrajii scofâlciți, albul cămășii și al gulerului. Restul compoziției a fost pictat în negru așa cum este și fundalul care are pe alocuri unele reflexe roșiatice. Lucrarea sobră este
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
alăturat roșul gardului cu verdele caselor vecine. Vasile Florea, prin analiza complexă a operei lui Baltazar făcută în anul 2015, bănuiește în această lucrare un caz tipic de kitsch voit creat de autor. Nu se poate închipui o astfel de cromatică la artistul român, ținând cont de măiestria operei pe care a lăsat-o posterității. Referitor la tematica istorică, în opera lui Apcar Baltazar se cunoaște faptul că artistul i-a acordat o importanță deosebită și ambițiile lui l-au determinat
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
compoziției. Prin modul de reprezentare al chipurilor participanților la această scenă, Apcar Baltazar exprimă un înțeles social și toate au fost create cu o incursiune psihologică remarcabilă. Întreaga dispută este mijlocită de către armaș, care reprezintă legătura dintre popor și domnitor. Cromatica lucrării este sobră cu tonalități galben-verzui, pe alocuri cafenii cu reflexe roșiatice. Din întreaga compoziție, doar cei doi țărani și târgovețul au atitudini fioroase, fapt care duce spre naturalism. Spontaneitatea, libertatea și prospețimea cromaticii dau viață picturii, detașând-o de
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
reprezintă legătura dintre popor și domnitor. Cromatica lucrării este sobră cu tonalități galben-verzui, pe alocuri cafenii cu reflexe roșiatice. Din întreaga compoziție, doar cei doi țărani și târgovețul au atitudini fioroase, fapt care duce spre naturalism. Spontaneitatea, libertatea și prospețimea cromaticii dau viață picturii, detașând-o de majoritatea lucrărilor "împietrite" academiste ale lui Theodor Aman, Constantin Lecca sau G.D. Mirea. Compoziția "Capul lui Moțoc vrem !" se află astăzi la Muzeul Național de Artă al României. Pictura de gen intitulată "Moartea lui
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și imaginea finală nu respectă realitatea, adăugând că "... Albastrul de Prusia lipsește din natură, cel puțin la noi, unde condițiile climaterice îngăduie existența unui cer albastru (outremer) cald și transparent". Pe Kimon Loghi l-a criticat că nu surprinde în cromatica proprie coloritul caracteristic României, pe Ștefan Popescu l-a catalogat a fi "cântărețul român al Bretaniei" prin faptul că acesta a adus un colorit străin plaiurilor românești și pe de altă parte, a combătut servilismul pe care unii pictori români
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
postimpresionismului românesc. "Nepriceput în înconjurări de orice fel, încerc să redau cu sinceritate lumii ceea ce îi datorez - gama emoțiilor trăite în fața formelor și culorilor ei niciodată prea sărace pentru a trebui să le inventez. Dedic un loc deosebit luminii și cromaticii peisajului românesc, acestei țări mândre și binecuvântate între toate țările de pe pământ, în care cu grijă sunt adunate și așezate toate celelalte frumuseți." Participă la Expoziția regională de grafică de la Iași. Se căsătorește cu Sanda Constantinescu Ballif. Se naște unica
Călin Alupi () [Corola-website/Science/315010_a_316339]
-
colț. Pictura contribuie și ea, în mod esențial, la valoarea deosebită a acestui monument. Înrudită ca iconografie și stil cu cea realizată de Radu Munteanu la Desești-Maramureș, pictura impresionează prin decorativismul ansamblului, prin desenul cu linii groase, egale și prin cromatica luminoasă.
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
să fie mai călduroase, mai prietenoase, să inducă echilibru spațial și plăcere vizual-tactilă. Această metodă a perpetuat țesătura în 2 fețe și foarte diversă ca posibilități de expresie. Ea stă la baza multor soluții și invenții ornamentale și figurale, de cromatică și de tehnică inedită, moderne, în care să combine fire de lână, nailon, paie, rafie, talaș, sfoară, frânghie, fuior etc. cu fragmente de lemn, metal, sticlă, pietre sau chiar obiecte precum clopoței, cuie, sticluțe, rozete etc. Marea ei varietate actuală
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
elevul lui Ballo Endre. A studiat o perioadă, datorită unei burse, la Școala de la Szolnok colonie artistică inițiată de Ludovic Hegheduș. A expus imediat după încheierea stagiului militar, în 1919, în principal uleiuri, într-o tematica diversă si cu o cromatică închisă. A urmat în anii 1920 cursurile Școlii de pictură de la Baia Mare, ceea ce i-a deschis paleta și l-a apropiat de pictura peisagistică. Stabilit la Oradea, a fost unul din animatorii vieții culturale a orașului. A deschis o școală
Alfred Macalik () [Corola-website/Science/321198_a_322527]
-
de acces în naos. Grinzile bolții au fost decorate cu motivul rozetei. Pictura: Pictura murală datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a fost realizată de un meșter din zonă, într-un stil de factură populară, naivă, cu o cromatică veselă. Picturile din pronaos s-au distrus complet, iar tavanul a fost înlocuit. Pe bolta semicilindrică a naosului apar scene din Ciclul Patimilor, cei patru evangheliști, prooroci și mucenici în medalion. Tot pe bolta naosului se disting scenele Vindecarea orbului
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
cu care ea operează sunt cele știute: desenul puternic, expresia hieratica a personajelor, o anume irealitate a prezentei lor fizice este acum transferată elementului concret, perceptibil, acestor personaje-măști. Ele sunt obiecte reale, palpabile și acest lucru aduce și în zona cromaticii o anume agresivitate, un impact vizual ce ține în mod direct de lumea spectacolului. În această expoziție sunt trei cicluri distincte, care își urmează fiecare „drumul“ propriu. Cel de-al treilea ciclu își are originea în contemplarea naturii. Drumurile Anei
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim și Mihai Horea. Mozaicul are o suprafață de 14,12x31,50 metri, este realizat din piatră și marmură pe un perete cu o suprafață accidentată și are o compoziție nonfigurativă, relevată de o cromatică discretă ce apelează la tonuri estompate (ocru, gri, galben, brun, alb, negru). Printr-o hotărâre de Guvern din 28 aprilie 2010, Guvernul României a alocat 3 milioane de lei pentru lucrări de reabilitare a Casei de Cultură din Suceava. Clădirea
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
dreapta două scene din Ciclul Patimilor. Toți pereții sunt decorați la partea inferioară 1,4m înălțime de la nivelul pardoselii cu o draperie care sugerează năframa de tip popular; același registru de pe catapeteasmă a fost refăcut cu alte motive și altă cromatică fiind executat direct pe lemn. Din anul 1991 biserica se află sub ocrotirea Muzeului Țăranului Român.
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
zugrăvit din cheltuiala sfintei biserici și din ajutorul satului, fiind birău Sabo Nat și chitor Boc Petru. Eu zugravul Micula (Mihail) din Mociar, octombrie 30 zile 1832”. În biserică se găsesc două sfeșnice mari și un candelabru lucrate din lemn, cromatica fiind compusă din alăturarea culorilor roșu și albastru. În 1924 a fost tencuit exteriorul, lărgite ferestrele și acoperită cu țiglă, iar în 1976 i s-a mai făcut o reparație capitală. Este singura biserică veche de lemn din zonă care
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
era prieten bun. Acesta a refuzat însă oferta din cauza unor alte comenzi în care era prins și, ca urmare l-a recomandat pe Mișu Popp. Pictura bisericii Mănăstirii Frăsinei a fost executată între anii 1860 - 1863 în stil academist realist, cromatica generală având predominață albastră. Împreună cu Constantin Lecca a pictat în anul 1863 biserica Mănăstirii Radu Vodă. Aprecierile pe care presa vremii le-a făcut lui Lecca în anul 1852 pentru pictarea bisericii de la Curtea Veche, unde și-a adus aportul
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
motive geometrice sau vegetale, zugrăvite cu aur. Plasticitatea obținută prin modelarea cu tonuri locale este robustă și figurile sunt desenate masiv, iar cele care pozează fără rost, sunt cu totul eliminate. Cutele draperiilor apar groase, molatece, cu rotunjimi uneori exagerate. Cromatica este vie, opusă caracterului discret al temperei utilizate, iar intensitatea ei este foarte bine armonizată. Biserica Cuvioasa Paraschiva (Vinerea Mare) din Țânțari (Dumbrăvița, Brașov) are o catapeteasmă care a aparținut bisericii vechi, care a fost pictată de către Mișu Popp în întregime
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]