1,003 matches
-
Stanca de unde și numele de Stâncășeni. După o altă informație, istorică și deci mai credibilă, rezultă că satul Onești zis și Chipereni, a dispărut ca urmare a ciumei teribile din anul 1907. Cât privește biserica satului, ea ar fi fost ctitorită în timpul lui Ștefan cel Mare (?) din lemnul unor stejari din pădurea existentă pe acest loc. Că este veche și că e din lemnul stejarilor existenți din pădurile de pe acest deal este sigur, dar că i se atribuie lui Ștefan cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
marină, Hidrobiologie și Evoluționism. Au urmat apoi cursurile de Biodiversitatea mediilor acvatice, Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural, Filogeneză animală și Strategii evolutive în regnul animal la studiile de master ale secției de Biodiversitate, pe care domnul profesor a ctitorit-o, dar și îndrumarea pentru lucrarea de disertație și mai apoi pentru teza de doctorat. Un om elegant, cu o Ținută îngrijită, cu privirea pătrunzătoare. Vocea profundă, rezonantă, pătrunzând până în ultimele unghere ale amfiteatrului, cu suișuri și coborâșuri ale tonului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Mare, Capucei, Anadalchioi, Peletlia, Omurcea, Murfatlar, Alcagiu, Chichige, Palazu, Ilanlâc) și unde-și regăsea liniștea, alături de numeroasa-i familie, în reședința sa constănțeană"1537. Din inițiativa lui Mihail Kogălniceanu a fost realizată o fântână publică la Techirghiol. Tot el a ctitorit o capelă la Tuzla, iar în toamna anului 1884, la vârsta de 67 de ani, a scris pisania acelei capele. Textul pisaniei preciza: "Eu, Mihail Kogălniceanu, fiul întâi născut al marelui vornic de Moldavia, Ilie Kogălniceanu, după 46 de ani
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
modă pe la începutul veacului nouăsprezece: fațada avea colonade false și un fronton din piatră masivă cu cornișa plină de ciubucării din argilă arsă - ghirlande și capete de lei. Casa era aproape de universitate, pe hudița care își luase numele de la biserica ctitorită de boierul Toma Cozma. Din bulevard până la locul nostru, scăpaseră doar câteva clădiri, dar până în Păcurari se înșirau doar ruine și gropi rămase de la bombe, cu râpi săpate de apa năboită prin canalizare. Din pricina asta, maidanul era poreclit „Coreea”. Strada
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
procedat și cu Peleșul și cu zeci de alte palate și case În Întreaga țară). La Cotroceni, pe unul dintre dealurile de pe malul drept al Dâmboviței, se aflau o mânăstire și o frumoasă biserică de la sfârșitul secolului al XVII-lea (ctitorită de domnitorul Șerban Cantacuzino). La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe locul chiliilor mânăstirii s-a ridicat un palat (Înconjurat cu un parc) destinat atunci principelui moștenitor Ferdinand și principesei Maria. A fost locuit În continuare de familia regală până
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu considerăm isprăvile Clubului de rugby "Pamfil Șeicaru" din Ciorogârla un gest menit să perpetueze memoria "celui mai mare gazetar român", cum îl consideră George Stanca. Osemintele lui Șeicaru au fost aduse și reînhumate în 2005 la mănăstirea Sf. Ana, ctitorită de el în amintirea camarazilor căzuți în 1917 la gurile Cernei. D omnule Mărgărit, dumneata ești o inteligență periculoasă chiar și pentru mine!" i-a spus G. Călinescu discipolului său de la Iași, într-un gest de recunoaștere de care n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fost botezat la Uspenia. După ce Comisia de recepție a acordat ansamblului pictural calificativul "foarte bine", s-au ivit protestele: poetul ne-pereche n-a fost ctitor și, în consecință, chipul lui n-are ce căuta pe peretele Uspeniei! O fi ctitorit Eminescu limba română și poezia română modernă, dar n-a contribuit cu nici o carboavă la ridicarea bisericii botoșănene. Până la urmă, s-a recurs la o soluție de compromis: fresca n-a fost rasă, dar chipul Luceafărului s-a acoperit c-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sine ceva rușinos”. Tușele negative din portretul negustorului s-au adăugat la imaginea oricum negativă a evreului. Este interesant de văzut cine sunt cei supuși „chinurilor Iadului” În fresca Judecății de apoi reprezentată, de pildă, În pridvorul bisericii Mănăstirii Hurezi, ctitorită În 1693 de domnitorul muntean Constantin Brâncoveanu. Pe lângă „regii tirani”, „bogatul”, „hoțul”, „cârciumarul” etc., În „Râul de foc” se zvârcolesc suferind și oameni cu profesii altfel foarte onorabile (morarul, brutarul, băcanul, cizmarul ș.a.). Pentru țăranul român din epocă, să fii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
E Dulcea Bucovina potirul de cobalt În care Cerul urca din izvoare, Pădurile coboară din înalt, Iar graiu-i scris pe straie și covoare. Cand naștem prunc, încins cu Tricolor, Sădim un pom sau ctitorim fântână, Dormim pe coasă, la capăt de ogor Și ne trezim în zori cu arma-n mâna. Cand veșnicim în frescă sau în lut, Ne vrem icoane sau ne vrem ulcioare; Orice sfârșit ni-e clipă de-nceput Și orice
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by George L. Ostafi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93269]
-
Eugen Urticaru cu Clarviziune și răspundere, Mircea Vaida cu Ctitor de țară, Nicolae Velea cu Biografia unui portret, Veress Zoltan ci Îndemn și răspuns, Petru Vintilă cu Tinerețe fără bătrânețe, Ion Vlad cu Celebrând viitorul, celebrând viața, Al. Voitin cu Ctitorind viitorul, Romulus Zaharia cu Glasul liber al muncii, Dan Zamfirescu cu Făuritorul identității mondiale a poporului și a culturii române, Violeta Zamfirescu cu Sublima condiție umană... * Mai apoi s-a spus că de la aleșii poporului a pornit. Ei ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
misionari: Pietro Paolo Bruni și Gregorio da Bari. Prin învățătura lor, prin exemplul lor de viață și, mai ales, prin angajarea totală în opera de evanghelizare ei au lăsat numai sămânță bună, pe unde au trecut: Târgoviște, București (unde au ctitorit prima biserică catolică) Câmpulung (unde i-a convertit la catolicism pe mulți luterani). P. Bruni, O.F.M. Conv., s-a aflat la mănăstirea din Târgoviște, pe 16 august 1629, de unde i-a scris prefectului și vicarului patriarhal, că episcopul de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Roma, Greco-Catolică de București, cu sediul la București. Un ideal sfânt al atâtor generații de greco-catolici, s-a împlinit, din voia lui Dumnezeu și din marea lor credință, semănată cu multă suferință și nenumărați martiri. Catedrala „Sfântul Vasile cel Mare”, ctitorită cu multă dragoste, de către distinsul arhiepiscop Raymund Netzhammer, și, în care acesta a slujit de nenumărate ori, catedrală în incinta căreia, în perioada interbelică a funcționat o adevărată școală de cultură și un centru activ al intelectualilor și studenților din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
-l uităm!” (Samuel Micu-Klein, Scrisoare) Pe 30 august 2014, când s-a celebrat slujba de înscăunare a primului episcop greco-catolic de București, episcopul Mihai, în biserica Sf. Vasile cel Mare, gândurile s-au îndreptat, fără voie, spre cel care a ctitorit-o, cu multă dragoste, arhiepiscopul Raymund Netzhammer: „fie ca această mică și dragă biserică, căreia îi închin cu bucurie strădaniile și grijile mele, să devină un adevărat centru religios, al tuturor românilor uniți din București, care mi-au fost încredințați
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
continuat să lucreze, a scris o foarte interesantă monografie ("Migrena"), un tratat în două volume ("Igiena") și a publicat relativ mult în presa medicală. Doctorul Nicolae Negură, personalitate distinctă, pare să fi adus în școala al cărui început l-a ctitorit cu atâta dificultate cantitatea de visare necesară marilor înfăptuiri și cantitatea de tragism care, și ea, este necesară. GHEORGHE NĂSTASE Puțini profesori de medicină s-au bucurat de atâta dragoste și prețuire ca profesorul dr. Gheorghe Năstase, nume care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lui Nicolae Stoica de Hațeg, MB, 1974, 7-9; Liliana Boiț-Trâpcea, Considerații de ordin literar și lingvistic asupra „Cronicii Banatului” a lui Nicolae Stoica de Hațeg, MB, 1975, 4-6; Ion B. Mureșianu, O afirmare românească: biserica de la Băile Herculane din 1803, ctitorită de protopopul Nicolae Stoica de Hațeg, MB, 1977, 7-9; P. Radu, Dimitrie Onciulescu, Contribuții la istoria învățământului din Banat până la 1800, București, 1977, 119-124, passim; Dicț. lit. 1900, 817-818; Damaschin Mioc, O lucrare inedită a cronicarului bănățean Nicolae Stoica de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
strada Mihai-Vodă ar fi mers în linie dreaptă de la Podul Dâmboviței până în fața statuii, iar cotitura ce începe după strada Sfinții Apostoli ar fi fost evitată. anul 1873 215 20. Mânăstirea Mihai-Vodă (de pe strada Sapienței, în apropierea Dâmboviței) a fost ctitorită de Mihai Viteazul încă înainte de a ajunge domn al Țării Românești; ea a fost târnosită în anul 1591 și nu în 1598, cum menționează - greșit - documentul citat de Bacalbașa. 21. La solicitarea lui Nicolae Crețulescu, ministrul Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de-a lungul a peste două decenii. Frecvent scrie în „Glasul Bucovinei” și în reapăruta „Junimea literară” (unde din 1924 este secretar de redacție), la „Revista Moldovei”, „Lamura”, „Convorbiri literare”, „Gândul nostru”, „Săgetătorul”, „Flacăra”, „Șezătoarea”, „Codrul Cosminului”, „Floarea soarelui” ș.a. Ctitorește el însuși periodicele „Făt-Frumos” (1926-1944), „Buletinul «Mihai Eminescu»” (1930-1944), „Fond și formă” (1938, 1944). A fost, de asemenea, președintele Societății Muzicale „Armonia” și director al Teatrului Național din Cernăuți (1933-1935). Cele mai multe dintre articolele, studiile și notele de drum publicate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
a fost folcloristă din întâmplare, etnolog de profesie, asumat scriitoare (cu mult har) și un om de muzeu original. A fost cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor (1970-1989). După 1990, intră în echipa cu care pictorul Horia Bernea va ctitori Muzeul Țăranului Român (1990-2002). A consemnat mărturii ale participanților la evenimentele din decembrie 1989 în Ne-a luat valul (1990) și Vom muri și vom fi liberi (1990). Au urmat multe alte cărți, scrise la o mînă sau la mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este de cruțare, cu evidente avantaje balneare și turistice. Sub raport turistic vine în considerație stația arheologică Cucuteni, de importanță mondială. În zonă poate fi vizitat muzeul Cucuteni și monumentele istorice cum sunt biserica domnitorului Ștefan cel Mare și biserica ctitorită de un sfetnic al domnitorului Petru Aron. Sub raport geologic și geografic, localitatea Băiceni se găsește la extremitatea sud-estică a Dealului Mare a Hârlăului în zona de contact cu Câmpia colinară a Jijiei. În această parte Podișul Moldovenesc este constituit
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Socotim că Lovinescu s-a pripit, fără să mai ceară explicații. De altfel cei doi cărturari se cunoșteau de copii și între ei n au existat niciodată animozități sau certuri. Vasile Ciurea își petrecea mai tot timpul liber în instituția ctitorită de el, fiind cunoscută pasiunea cu care lucra. Astăzi, la Galeria oamenilor de seamă sunt expuse multe manuscrise lovinesciene, spre mulțumirea firească a nepoților Horia și Vasile Lovinescu, precum și a doamnei Stela, soția lui Vasile. 358 Acum în ce privește publicarea ei
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mănăstirii Mănăstirea amintește de o istorie glorioasa a acestui popor, cu domnitori destoinici care au lăsat urme în conștiința urmașilor. Mihail Racoviță că domn al Moldovei pentru a treia oară (1716-1726), intră și el pe poarta din față a istoriei, ctitorind Mănăstirea Fâstâci în anul 1721, pe care o înzestrează cu moșii întinse și o închină Mănăstirii Sf.Ecaterina din Muntele Sinai. Mănăstirea este construită în stil bizantin, iar pictură să fiindcă era foarte veche a fost refăcuta în anul 1977
Filosofia şi istoria cunoaşterii by CLAUDIA GHELBERE, IONELA ADRIANA LEPARDA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2090]
-
află răgazul pentru a înțelege că verticalitatea sa morală și dragostea de muncă au fost abuziv folosite de o pătură de privilegiați din sferele puterii comuniste. În Bufnița albă (1992) un țăran, Iosu Ascar, se opune demolării bisericii și satului ctitorit de străbunii săi și al cărui staroste este considerat încă. Personaj viguros, acesta este primul erou-țăran din romanele lui Ț., care continuă și aprofundează schița caracterologică a bătrânului tată din scrierea autobiografică Jurnal de toamnă (1991). Conectat la spiritul vremurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
Franței iluministe. Pătrunderea masivă a revuisticii, de multe ori sub forma corespondenței, deci ferită de ochii cenzurii, antrenează mișcarea iacobină pestană de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Contele Széchenyi Ferenc pune bazele renumitei biblioteci pestane care îi poartă numele. El ctitorește o instituție de cultură capabilă să ofere necesarele contacte în interiorul arealului est-central și sud-estic, precum și să poarte un viu schimb de valori cărturărești cu Occidentul. În biblioteca sa se va tezauriza tot ceea ce este esențial în materie de carte iluministă
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Țărilor Române au început să întemeieze frumoasa tradiție a ctitoririlor de mănăstiri. Pe lângă aceste mănăstiri au început să funcționeze și așezăminte sociale pentru cei săraci, pentru suferinzi, pentru neajutorați etc. Poate fi amintit voievodul Ștefan cel Mare (1457-1504), care a ctitorit numeroase biserici și mănăstiri, el însuși fiind un postitor și unul care făcea danii și milostenii. În secolul al XVIII-lea, spătarul Mihai Ghica și clucerul Colțea (care au înființat și "Fundația Colțea") au ctitorit o mănăstire cu primul spital
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cel Mare (1457-1504), care a ctitorit numeroase biserici și mănăstiri, el însuși fiind un postitor și unul care făcea danii și milostenii. În secolul al XVIII-lea, spătarul Mihai Ghica și clucerul Colțea (care au înființat și "Fundația Colțea") au ctitorit o mănăstire cu primul spital din Țara Românească, având o capacitate de 24 de paturi. La această mănăstire, pe lângă spitalul propriu-zis, se aflau și câteva chilii, care aveau o destinație precisă și anume ajutorarea săracilor și îngrijirea bătrânilor bolnavi de către
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]