1,392 matches
-
strategia de apărare a Curții. Astfel, în momentul în care năvăleau tătarii sau turcii, aceștia erau luați prin surprindere de soldații valahi care ieșeau din galeriile subterane. Intrările în beciurile Curții Domnești de la Hârlău se aflau în spatele Bisericii Sfântu Gheorghe, ctitorie a lui Ștefan cel Mare. Este primul monument de artă religioasă din Moldova pictat în exterior. O parte din picturile vechi se pastrează și astăzi. Muzeul Viei și al Vinului Un scurt periplu prin celebrele podgorii de la Cotnari trebuie neapărat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
verde de platan Să bei într-un condur de doamnă Un vin de patruzeci de ani.” Dar scriind despre Cotnari, poeții nu au în vedere doar vinul ce l-a făcut celebru. Acolo sunt ruine de cetate dacică, acolo sunt ctitorii a măritului Ștefan, acolo, nu departe, au tras la jug polonii invadatori, puși să sădească o pădure de stejar (Dumbrava roșie). Acolo, de calci cărările istorice ai onoarea și prilejul să ți se lipească pe tălpi o fărâmă de țărână
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
actualul județ Vaslui au fost incluse fostele raioane: Bârlad, Huși, Negrești și Vaslui. În acest context spitalul raional Vaslui va deveni Spital județean, titulatură pe care o va păstra până în anul 1997 când va deveni Spital Județean de Urgență. 3. CTITORIA PRIMULUI AȘEZĂMÂNT SPITALICESC ÎN VASLUI În evoluția sa istorică fiecare așezare umană, mai mult sau mai puțin importantă, a cunoscut momente de implicare socială din partea unor oameni care, dincolo de posibilitățile lor materiale, aveau o viziune umanist-filantropică, cu inclinații speciale pentru
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
său timp de aproape o sută de ani, să fie redenumit în perioada dictaturii comuniste: spital unificat raional și apoi spital județean, aruncându-i-se astfel identitatea în derizoriu. Este cu atât mai important astăzi, când fiecare zonă geografică, fiecare ctitorie patrimonială sau culturală, fiecare colectivitate, fiecare domeniu de activitate este în căutarea identității sale, ca și această ctitorie de maximă utilitate publică să-și regăsească identitatea sa atât de încărcată de istorie. Ar fi în consens și cu tendința actuală
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și apoi spital județean, aruncându-i-se astfel identitatea în derizoriu. Este cu atât mai important astăzi, când fiecare zonă geografică, fiecare ctitorie patrimonială sau culturală, fiecare colectivitate, fiecare domeniu de activitate este în căutarea identității sale, ca și această ctitorie de maximă utilitate publică să-și regăsească identitatea sa atât de încărcată de istorie. Ar fi în consens și cu tendința actuală pentru foarte multe unități spitalicești, de a-și recupera numele istoric (Spitalul Municipal «Elena Beldiman» din Bârlad, Spitalul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
fost ridicată de Măria Sa Ștefan la 1496, fiind închinată oștenilor care au căzut în războiul de la Valea Albă, din 1476. N-a avut răgaz până atunci. Trecuseră 20 de ani de la încleștare până când Domnul a găsit puțină tihnă pentru această ctitorie unică în lume. Au adunat oasele albite de zăpezi prin pădure, au săpat două gropi în care le-au așezat. Nu mai știa nimeni dacă erau creștini sau musulmani. Deasupra craniilor, s-a înălțat altarul. Naosul stă acum pe umerii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Mare, ne trimite ajutor”, povestește maica stareță Acachia Căuș. Și parcă nici eu n-am venit aici în van... Biserica Mariei Magdalena și crucea de nucă Ionică ne duce apoi spre Schitul de la Țibucani, care ține de Mânăstirea Secu. Este ctitoria spătarului Iordache Cantacuzino Delianu, de la anul 1774. Părintele Arsenie, starețul lăcașului, ne primește cu drag în camera de oaspeți. Ne îmbie cu pască și cu puțină apă de foc. Era un rachiu cum nu mai băusem nicăieri. “Ce i-ați
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu dărnicie o salbă albastră a dealurilor armonios vălurite, cu pilonul releului de televiziune de pe Repedea ca un uriaș semn de exclamație uitat în zare. Spre asfințit, soarele se rostogolește în vatra de jeratic a apusului, topind în ea vechea ctitorie a Ducăi Vodă, iar tu, între nesfârșitele vii ce te înconjoară, meditezi la versurile lui Păstorel: „Un om grăbit la Iași, prinzându-l ploaia, A zăbovit la crâșmă șapte ani, Când cu fetească neagră de Cârjoaia, Când cu băbească de la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
soția lui Gheorghe Micle, un strănepot al Veronicăi. Casa a fost primită în schimbul celei din Piscul Soicolei, aflat mai sus de Socola Mică. Pe strada Dealul Bucium din stânga noastră, care urcă fără trudă prea mare, se găsește biserica parohială Bucium, ctitorie a lui Ioan Teodor Calimachi, sfințită fiind în 1762. Din capul de sus al drumului, care parcă își trage sufletul după urcuș, o luăm la dreapta, pentru că ținta adevărată a călătoriei noastre o vom atinge abia la capătul drumului. Din stânga
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
câțiva brazi care par să străjuiască acel loc de la începuturile lumii. N-o fi chiar așa, dar cred că erau prezenți pe când s-a zidit mănăstirea vameșului Păun. Despre acest vameș, istoria pomenește încă pe la 15 mai 1666, dar despre ctitoria lui abia la 9 februarie 1671, când Methodie, arhiepiscopul Țarigradului, a hotărât ca mănăstirea Clatea a lui Păun, mare vameș al Țării Moldovei închinată de către ctitor la Mănăstirea Patruzeci de Sfinți de la Athos, să devină stavropichie patriarhală...Un document datat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Danco la 1541 și demolată în 1903. Nu știu, iubite prieten, dacă nu am abuzat de această dată de răbdarea ta. Dacă am făcut-o știu că tu mă vei ierta. Aștept cu mare interes părerile tale privind nedumeririle privind ctitoria lui Păun. Sunt sigur că vor fi interesante și pline de spiritul tău analitic, ca întotdeauna. XI Așa cum mă așteptam, iubite prieten scrisoarea ta mi a limpezit gândurile. Pentru asta îți mulțumesc. Acum, să încercăm a găsi sămânță de vorbă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
din 1902, care spune că sau făcut reparații interioare și s-a refăcut catapeteasma cu cheltuiala preotului paroh Gheorghe Mireuță și a soției sale Eufrosina. În biserică este înmormântat domnitorul Eustratie Dabija și unica sa fiică, Maria. Dacă pentru alte ctitorii m-am temut să nu abuzez cu date din istorie, apoi aici vrând-nevrând am cam făcut-o. D-apoi și povestea acestei biserici este bogată și interesantă. Să nu crezi, dragul meu prieten, că te duc acasă așa repede, pentru că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
nerăbdare, iubite prieten. Pe curând. XII Ne-am vânturat noi pe potecile și drumurile Buciumului, Vlădicenilor și Bârnovei, dar asta nu înseamnă că am terminat hoinăreala. Tu o știi bine, iubite prieten. Astăzi, pașii ne vor purta spre Mănăstirea Cetățuia, ctitorie a lui Gheorghe Duca voievod. Drumul însă - cu sau fără voia noastră - trece pe la poarta uneia din cele mai interesante biserici, despre care Nicolae Iorga spunea că proporțiile ei mari întrec pe ale oricărei biserici din Țara de Sus și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
oară în noiembrie 1668... Lucrarea se începu încă în 1669...Ea se lucră în 1670 și fu gata în 1671, toamna. Așa trebuie să fie. Anul 1672 este anul inaugurării”. Chiar Duca Vodă dăruiește la 6 august 1671 Mănăstirii Cetățuia ctitoria sa - loc de țarină și fânețe la Valea Rușilor și a Holbocăi, iar despre ctitoria sa spune: „... și noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit ...șam început ș-am zidit din pajiște această rugă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și fu gata în 1671, toamna. Așa trebuie să fie. Anul 1672 este anul inaugurării”. Chiar Duca Vodă dăruiește la 6 august 1671 Mănăstirii Cetățuia ctitoria sa - loc de țarină și fânețe la Valea Rușilor și a Holbocăi, iar despre ctitoria sa spune: „... și noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit ...șam început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta m(ă)n(ă)stire Cetățuie unde este hramul Sfinților...Apostoli Petră și Pavlă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
aceasta era prefăcută în ocol de vite în care stare am văzut-o eu la anul 1854”. Prima atestare documentară a mănăstirii o găsim în actul întocmit la 4 iulie 1624 de către Maria, fiica lui Petru Șchiopu, prin care pune ctitoria sa sub ascultarea Mănăstirii Galata, ctitoria tatălui său. Actul din 17 ianuarie 1626 arată că Miron Barnovschi Moghila voievod a dat Mănăstirea de la Hlincea, împreună cu locul din jurul mănăstirii și locuri de grădini în satul Hlincea, călugărilor moldoveni care au fost
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
vite în care stare am văzut-o eu la anul 1854”. Prima atestare documentară a mănăstirii o găsim în actul întocmit la 4 iulie 1624 de către Maria, fiica lui Petru Șchiopu, prin care pune ctitoria sa sub ascultarea Mănăstirii Galata, ctitoria tatălui său. Actul din 17 ianuarie 1626 arată că Miron Barnovschi Moghila voievod a dat Mănăstirea de la Hlincea, împreună cu locul din jurul mănăstirii și locuri de grădini în satul Hlincea, călugărilor moldoveni care au fost scoși de la Mănăstirea Aroneanu de către Radu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Galata din Deal care trăiește și până astăzi”. Biserica a fost sfințită în anul 1584, dar nu știu cum se face de nu s-a păstrat pisania. Nici de această dată domnul nu s-a putut bucura prea mult de noua lui ctitorie, pentru că în 1591 este mazilit. La acea vreme nu se terminase încă pictarea bisericii și nu se ridicase zidul înconjurător, dar se zidiseră egumenia, trapeza, chiliile și alte acareturi. Se spune că biserica a avut fresce și în exterior care
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
arătând și hotarele ei. Ajunși în vale, o clădire zidită în cărămidă aparentă, cu ușa dând în stradă, ne îmbie să intrăm. Din cele două plăci de marmură, așezate de o parte și alta a ușii, aflăm că școala este ctitoria Locotenent-Colonelului Constantin Langa, stăpânul moșiei Miroslava, și că a fost terminată în 1904, fiind donată apoi „Casei Școalelor”, împreună cu tot mobilierul necesar și cu 3339 metri pătrați de teren în jur. Găsim de asemenea, numele eroilor din comuna Miroslava căzuți
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în același fel, de la răsărit spre soare-apune. Îți știu prea bine dragostea pentru Marele Ștefan. În urma lui au rămas atâtea biserici care împânzesc Moldova ca o salbă de nestemate. Iată, însă, că Iașul are norocul să se închine la ultima ctitorie a marelui voievod - Mănăstirea Dobrovăț. În vremea zidirii ei, pe acel loc se afla o poiană în codrii seculari de pe malul pârâului Dobrovăț, unde bătrânul, bunul și înțeleptul Ștefan vodă a rânduit ca înaintea trecerii sale în lumea drepților să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Lancelot pot fi eventual și ale noastre, fără a ne opri să observăm că întâlnirea goticului cu bizantinul nu se producea la noi pentru prima oară. O sinteză a celor două stiluri se înfăptuise în veacul al XV lea, prin ctitoriile lui Ștefan cel Mare, iar precedentul e cunoscut și invocat ca atare. O ilustrație din Calendarul lui Gh. Asachi pe anul 1847 înfățișează biserica Sf. Ioan din Piatra Neamț. Imaginea e parțial himerică, o restaurare fantezistă a edificiului în sensul unei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lui Teodosiu și Constantin din Noua Romă de pe Bosfor. Desigur, disponibilitățile financiare erau indispensabile unor asemenea acțiuni, dar situația economică nu este suficientă pentru a explica natura lor imperială. De fapt, spre deosebire de mănăstirile construite de împărații perioadei post-iconoclaste, majoritatea acestor ctitorii erau fie monumente publice, precum Sfânta Sofia, catedrala orașului Constantinopol, fie lucrări (poduri, fortificații) pro bono publico (pentru binele public)" (Châtelet, Groslier, coord., 2006, pp. 325-326). Toate acestea dovedeau că împăratul este pus în slujba poporului și, prin respectivele realizări
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dr. Ioan Rămureanu, Istoria Bisericească Universală / Manual pentru seminariile teologice, EIBMBOR, București, 1992, p. 111. 3 Mai trebuie menționate câteva aspecte: în primul rând voievozii români aveau preocuparea de a ridica lăcașuri de cult, de obicei mănăstiri, adică ctitoreau. Aceste ctitorii ale lor erau dotate cu tot ceea ce reprezenta un complex monahal, inclusiv cu bolnițe pentru împlinirea faptică a ceea ce înseamnă slujirea celuilalt care se află în suferință. De aceea, în Istoria Românilor, vol. IV, Academia Română, Editura Enciclopedică, București, 2001, p.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Ceaușescu nu aveam cum să fiu monarhist și, cu rare și temătoare excepții în sfera privată, nu era nimeni așa în România. Când însă, la începutul anului 1990, familia regală, revenită după patru decenii de exil să se închine la ctitoria regală de la Curtea de Argeș, a fost hăituită de mardeiașii lui Roman și Iliescu, umflată cu forța și expulzată brutal înapoi în străinătate, am devenit brusc atent. Am scris atunci, în Cronica ieșeană, un articol intitulat " Cine se teme de Maiestatea Sa
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în adâncime pentru un preot care își făcuse studiile la Cernăuți și iubea istoria, alegere care i-a marcat, neîndoielnic, destinul. Așa încât, în grelele vremuri ale ateismului militant, când cenzorii lumii literare scoteau din poezii cuvântul "mănăstire", înlocuindu-l cu "ctitorie", nu s-a sfiit să strecoare în opera tipărită personajul ZENUMUD, anagramă transparentă, ce nu mai necesită decriptări dogmatice "monade" sau să-și intituleze un volum, în 1986, chiar Fiul Omului pentru a clipi complice către vocația duhovnicească a tatălui
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]