1,109 matches
-
organizarea rețelei de trafic de cocaină din Cuba, împreună cu "locotenentul" său Santo Trafficante Jr., pe o linie de avioane ce lega Medellin (Columbia) de Havana. Avioanele mafioților operau inclusiv de pe aeroporturile militare cubaneze, cu echipe și tehnicieni aparținând forțelor aeriene cubaneze. De reținut că traficul și consumul de cocaină din Cuba a devansat cu 30 de ani utilizarea drogului respectiv în SUA, unde era cunoscută doar heroina! Menționăm că o anchetă asupra cri-mei organizate americane, declanșată în 1950 de senatorul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
vestul mijlociu, 3 din vest, 2 din sud, 2 din Cuba și 1 din Italia. Din Cuba au fost prezenți Santo Trafficante Jr. și Luigi Sileci. Pe baza bunelor relații cu FBI și CIA, mafia din Cuba și serviciile secrete cubaneze au informat "autoritățile" asupra adunării de la Apalachin, delegații și colaboratorii lor fiind "săltați" cu toții! Despre modul de operare "care pe care" al familiilor mafiote în cazul "Imperiului de la Havana", supervizat de Mayer Lansky, un exemplu edificator este Umberto Anastasia. Albert
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
la Hotel Nacional și seară de distracții la Tropicana, dotat de patron și cu cazinou! Anastasia s-a instalat la hotelul Cop-acabana, începând să-și organizeze afacerile și rețeaua de colaboratori. Era urmărit, fiind cunoscut de multă vreme, de poliția cubaneză, dar și de oamenii lui Lansky. Imixtiunea lui Anastasia în "Imperiul de la Havana" avea să-l coste viața. Reîntors la New York, la 25 octombrie 1957 a intrat în salonul de frizerie de la Park Sheraton Hotel, s-a instalat în scaunul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
tovarășul de afaceri Mayer Lansky, care-și vedea amenințate interesele de un sejur prelungit al lui Luciano în Cuba. Și "lațul" a început a se strânge! Harry J. Anslinger, șeful Biroului de narcotrafic, a început să facă presiuni pe lângă autoritățile cubaneze pentru ca Luciano să fie expulzat în Italia. S-a trimis în acest sens o notă președintelui Grau de San Martin, care a răspuns că șederea lui Luciano în Cuba era "absolut legală"! Anslinger a solicitat atunci intervenția președintelui Truman, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
extrădare, autoritățile americane au decretat stoparea exportului de produse farmaceutice americane către Cuba. În acest context "prietenul" Lansky, a plecat la Daytona Beach pentru a se consulta cu "prietenul comun" ,expreședintele Fulgencio Batista. Acesta a avansat două posibile soluții: guvernul cubanez să răspundă la blocada de produse farmaceutice americane cu blocada exportului de zahăr cubanez în SUA! A doua soluție era deplasarea lui Luciano la Caracas, "cu acte în regulă", prin Republica Dominicană. În final avea să fie aleasă soluția plecării din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
acest context "prietenul" Lansky, a plecat la Daytona Beach pentru a se consulta cu "prietenul comun" ,expreședintele Fulgencio Batista. Acesta a avansat două posibile soluții: guvernul cubanez să răspundă la blocada de produse farmaceutice americane cu blocada exportului de zahăr cubanez în SUA! A doua soluție era deplasarea lui Luciano la Caracas, "cu acte în regulă", prin Republica Dominicană. În final avea să fie aleasă soluția plecării din Cuba a lui Luciano, impusă nu atât de autoritățile cubaneze, pentru care "don Luciano
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
blocada exportului de zahăr cubanez în SUA! A doua soluție era deplasarea lui Luciano la Caracas, "cu acte în regulă", prin Republica Dominicană. În final avea să fie aleasă soluția plecării din Cuba a lui Luciano, impusă nu atât de autoritățile cubaneze, pentru care "don Luciano" avea la Havana o existență "normală", ci de familiile rivale mafiote. La 23 februarie 1947 Luciano avea sa fie "abordat" de un oficial al poliției cubaneze într-un restaurant din selectul cartier Vedado și la 29
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
din Cuba a lui Luciano, impusă nu atât de autoritățile cubaneze, pentru care "don Luciano" avea la Havana o existență "normală", ci de familiile rivale mafiote. La 23 februarie 1947 Luciano avea sa fie "abordat" de un oficial al poliției cubaneze într-un restaurant din selectul cartier Vedado și la 29 martie Charlie Lucky Luciano părăsea Cuba la clasa 1-a a unui vas turcesc. La plecare, printre "colegii de breaslă" avea să fie salutat și de Paco Prio, fratele viitorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
un restaurant din selectul cartier Vedado și la 29 martie Charlie Lucky Luciano părăsea Cuba la clasa 1-a a unui vas turcesc. La plecare, printre "colegii de breaslă" avea să fie salutat și de Paco Prio, fratele viitorului președinte cubanez! Revenit în Italia, a locuit la Roma, apoi la Neapole, decedând în 1962 de un atac de cord. La 10 ani de la deces a fost adus La New York și înmormântat într-un cimitir din cartierul Queens. De menționat că la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
am petrecut la "El Salon de los Embajadores" un revelion cu adevărat "de 5 stele" în decembrie 2008! Hotelul este situat în apropierea Ambasadei noastre, în odată elegantul cartier Vedado, acolo unde într-un restaurant avea să-și încheie periplul cubanez marele Lucky Luciano. Peste drum de Ambasadă bustul lui Eminescu, maestrul șoptindu-mi parcă "ce e val, că valul trece"! În calea furtunilor In secolul XX Cuba a fost atinsă de 100 cicloane și furtuni tropicale, iar în a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
imperiali și cocotierii de la Ambasadă și Reședința lăsându-i sub protecția Celui de sus și a celui de jos Compañero Fidel. De succesul "planului de apărare" conceput am fost asigurat de José, Zoila și Boris, respectiv șoferul, îngrijitoarea și grădinarul cubanezi, care mi-au declarat: "Cuba es nuestra patria grande, Rumania patria adoptivă, y por las dos juramos: Patria o muerte. Venceremos! "Cuba este marea noastră patrie, România patria de adopcion și pentru amândouă jurăm: Patria sau moartea. Vom învinge! Liniștiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ajunge la spaniolii săi, în actuala Ciudad de Mexico! (Alvaro Nuñez Cabeza de Vaca-Naufragios, Madrid, Alianza, 1989). Din cronicile vremurilor trecute mai aflăm despre ravagiile făcute de uragane și furtunile tropicale în Cuba: -1537 două nave sunt scufundate în apele cubaneze; 1550 o navă scufundată pe coasta Havanei; 1557 prima înregistrare oficială a unui uragan, cu valuri enorme și pagube mari în Havana și Matanzas; uragane în 1640, 1644, 1692, 1730, 1756; uraganul din 1768 a produs 500 de victime omenești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Santiago de Cuba se afla și Juan Lopez, unul din fochiștii vasului, rămas la țărm după o ceartă cu căpitanul Ramon Martin Cordero. Ziarul "El Imparcial" din 20 septembrie avea să relateze despre sfârșitul tragic al navei "Valbanera" în apele cubaneze. Se spune că atunci când "Valbanera" a ajuns la Santiago de Cuba, uraganul cel mai puternic al anului 1919, cu rafale de 120 km/oră, se declanșase în Puerto Rico. În dimineața de 9 septembrie, la ora 7,30, căpitanul Ramon Martin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cinste" pentru a vedea" despre ce e vorba"! La înapoierea în țară, proviziile adunate la cele două locații ambasadă și reședință pentru consumarea "în furtună", au fost împărțite integral și cu generozitate lui José, Zoila și Boris, minunații noștri colaboratori cubanezi, care cred că le-au păstrat, nu pentru următorul sezon de uragane ci pentru mesele de sărbători! Che Primisem de la Ministerul Relațiilor Externe cubanez o invitație pentru a participa, cu soția, la defilarea organizată în "Plaza de la Revolucion" Piața Revoluției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
furtună", au fost împărțite integral și cu generozitate lui José, Zoila și Boris, minunații noștri colaboratori cubanezi, care cred că le-au păstrat, nu pentru următorul sezon de uragane ci pentru mesele de sărbători! Che Primisem de la Ministerul Relațiilor Externe cubanez o invitație pentru a participa, cu soția, la defilarea organizată în "Plaza de la Revolucion" Piața Revoluției, cu prilejul zilei de 1 Mai! La vârsta mea adunasem suficiente defilări de 1 Mai, încât una în plus nu-mi mai surâdea, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și nu obligatoriu. Mi-am consultat "compañera" de viață și am ajuns "în unanimitate" în final la concluzia că după 20 de ani de pauze, o călătorie "prin tunelul timpului" ar putea fi totuși interesantă. Așă că José, șoferul nostru cubanez, a venit să ne ia de la Reședința din Siboney la 7,30 fix, întrucât invitația menționa necesitatea prezentării la Tribuna Oficială la 7,45! Era o dimineață superbă, cu un cer albastru fără nici un nor și o briză plăcută. Mașina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de funcționarii de la Protocol" și conduși la locurile noastre, în sectorul rezervat "Corpului Diplomatic". În jur "Excelențe" albe, galbene și negre, majoritatea din "țările prietene și nealiniate". La 7,55 lângă noi s-au instalat președintele Raul Castro și oficialitățile cubaneze și la 8,00 fix a început defilarea. Îmi explicase José că "oamenii muncii" sunt transportați doar cu o oră înainte cu autobuze speciale, care îi preiau din cartierele lor și la încheierea defilării îi duc înapoi. Ca atare o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
tribunei oficiale, prezentat și de stațiile de difuzare, fiecare grup cu profilul și succesele sale "în producție"! Din "Tribuna oficială" privirile ne erau atrase de un bloc de 10 etaje de pe cealaltă parte a Pieței, sediu al Ministerului de interne cubanez: pe fondul gris al peretelui, de sus până jos, o imagine la scară uriașă a celui supranumit "Guerillero Heroico" războinicul eroic, Che Guevara! Era o copie stilizată realizată în 1993 de artistul cubanez Enrique Avila, după celebra fotografie a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a Pieței, sediu al Ministerului de interne cubanez: pe fondul gris al peretelui, de sus până jos, o imagine la scară uriașă a celui supranumit "Guerillero Heroico" războinicul eroic, Che Guevara! Era o copie stilizată realizată în 1993 de artistul cubanez Enrique Avila, după celebra fotografie a lui Alberto"Korda" Diaz Gutierrez, completată la bază de la fel de celebrele cuvinte " Hasta la victoria siempre"! mereu până la victorie! La 5 mai 1960, Korda participă la o acțiune comemorativă a victimelor unui atentat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
decât Che cu pușcă! Era un omagiu adus după dispariția sa atât "Guerillero Heroico", cât și celui care a fost primul președinte al Băncii Naționale a Cubei de după revoluție, funcție din care a inițiat și imprimarea primelor bancnote și monede cubaneze, realizate în Cehoslovacia! Sâmbăta ne întâlneam cu un Che polifațetic în "Feria de artesania" din Havana veche, unde ne surâdea de pe tricouri, șepci, genți, stegulețe, portcheie..., și din zeci de ipostaze colorate la "secția artă plastică"! La buchiniștii adunați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
CV-ul: născut la 14 iunie 1928 la Rosario, în Argentina, dintr-o familie bine situată, cu 5 copii, absolvent al Facultății de medicină, călător pe motocicletă prin statele Americii latine, se alătură în 1955 în Mexic grupului de insurgenți cubanezi, conduși de Fidel Castro, combatant în Sierra Maestra, comandant al Revoluției, director al Băncii Naționale și ministru al industriei, luptător în Africa împotriva "imperialiștilor și neocolonialiștilor", conducător al guerillei din Bolivia, găsindu-și aici sfârșitul la 9 octombrie 1967! A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Che în costum Armani, cu cămașă și cravată Hugo Boss, parfumat cu Agua di Gio și cu degetul la tâmplă rostind clasica formula "To be or not to be"!). Presa uruguayană de dreapta avea să-l "mitralieze" pe tânărul ministru cubanez abia împlinise 33 de ani deși acesta reușise să adune, la 17 august, la o conferință pe teme economice la Universitatea din Montevideo, peste 4000 de entuziaști, majoritatea rămași în stradă, mai mult decât oricare politician local! În legătură cu intervenția sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
martie, chiar în ziua preluării mandatului, acesta a decretat restabilirea relațiilor cu "Hermana Cuba". Spre surprinderea mea Ambasada Cubei avea să se deschidă pe "Calle Echevarriarza", la doar câțiva pași de Ambasada României. La vizita obișnuită de prezentare a ambasadoarei cubaneze, bineînțeles că am folosit ocazia pentru a depăna "povești cubaneze". Făcusem o excursie cu soția în 2003 în Cuba așa că... "tovarășa ambasador" s-a arătat încântată de așa un "vecin" și având în vedere că eram și vice-președinte al Corpului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
relațiilor cu "Hermana Cuba". Spre surprinderea mea Ambasada Cubei avea să se deschidă pe "Calle Echevarriarza", la doar câțiva pași de Ambasada României. La vizita obișnuită de prezentare a ambasadoarei cubaneze, bineînțeles că am folosit ocazia pentru a depăna "povești cubaneze". Făcusem o excursie cu soția în 2003 în Cuba așa că... "tovarășa ambasador" s-a arătat încântată de așa un "vecin" și având în vedere că eram și vice-președinte al Corpului Diplomatic, am stabilit un dialog "fructuos" pentru ambele părți, permițându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
deloc mai bine decât străbunii lor, aceasta fiind probabil un motiv pentru Che de a începe "Revoluția în America latină" în Bolivia, dar apreciez că putea s-o înceapă oriunde-in Paraguay, în Guatemala, Honduras, Nicaragua... Che avea în urmă, în afară de experiența cubaneză victorioasă, o experiență tristă din campania din Congo, de la care nu învățase se pare mare lucru, pornind probabil de la formula "dacă ai câștigat continuă, dacă ai pierdut continuă". În " El Diario de Che en Bolivia", publicat la Havana în 1968
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]