2,852 matches
-
EȘTI Ce dragă-mi ești, cât nu mi se cuvine, Numai rostindu-ți numele din Dor, Nu mă-ntreba nici el de unde vine, Cum nu se-ntreabă cerbul de izvor... Ce dragă-mi ești, minune, și de când? Cu tine-n cuget sunt atât de viu! Nici nu mai știu din zarea cărui gând, Cum nu știu despre versul care-l scriu... Ce liniște-i acum în cerul meu Și gem împovărați de floare merii! Ce dragă-mi ești și o să-mi
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349070_a_350399]
-
care îl pun asupra unor idei în detrimentul altora. Acest lucru îmi modelează vorbirea sufletului, fiindcă în cele din urmă mesajul pe care doresc să îl transmit este unul pozitiv, plin de substanță, care să determine explozie și fuziune deopotrivă în cugetul celui care citește. George ROCA: Câteva dezvăluiri despre viața personală... Vă cer prea mult oare? Octavian LUPU: M-am născut în orașul de la poalele Tâmpei, mai precis în Brașov într-o frumoasă Duminică de Florii, pe data de 14 aprilie
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
împlinit, în aceste zile, un vis care era degeaba visat, de către românii cel puțin ai ultimului veac (.încă de la junimiști, ba chiar de la Dumitru al lui Cantemir, din veacul al XVIII-lea, se vedeau mijind dorințele de afirmare biruitoare, a Cugetului Valah, în „concertul” duhurilor expresive europene!): Antologia (bilingvă: în română și în engleză) scriitorilor români contemporani, din întreaga lume/ Contemporary Worldwide Romanian Writers - Anthology. Este vorba de o operă de pionierat, care a transformat un deziderat al multor Duhuri luminoase
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
de felul celor alcătuite, cu Har, de oameni aleși, de felul doamnei LIGYA DIACONESCU, reușim să avem, pretutindeni în lume, AMBASADORI, AUTENTICI ȘI EXTREM DE EFICIENȚI, AI DUHULUI ȘI ONTOLOGIEI CREATOARE ROMÂNEȘTI! Cât despre influența acestui Monument de Duh Românesc, asupra „cugetului” și „conștiinței” imposturii politice românești (din urbea de pe Dâmbovița!), avem serioase rețineri.Nu pentru că ar fi monumentul LIGYEI DIACONESCU mai puțin.monumental, ci pentru că ne îndoim de existența, la nivel politic românesc actual, atât a „cugetului”, cât și a „conștiinței
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
de Duh Românesc, asupra „cugetului” și „conștiinței” imposturii politice românești (din urbea de pe Dâmbovița!), avem serioase rețineri.Nu pentru că ar fi monumentul LIGYEI DIACONESCU mai puțin.monumental, ci pentru că ne îndoim de existența, la nivel politic românesc actual, atât a „cugetului”, cât și a „conștiinței” culturale (în definiția/definirea clasică, dată de bunul-simț milenar tracico-valah!). prof. dr. Adrian Botez NOTĂ - Ligya Diaconescu, „Antologia scriitorilor români contemporani, din întreaga lume/Contemporary Worldwide Romanian Writers - Anthology” - Starpress 2011, Editura Fortuna, 2011. Referință Bibliografică
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
mă umple de tot ceeace poate aduna în el, acest unic, sacru și tainic CUVÂNT. Între străinii de atâta de multe nații, câte mi-a fost dat să cunosc, am observat că absolut toți îi înțeleg semnificația și își înclină cugetele cu reverență în fața lui. Nu ți-am spus până azi, dar să știi că tocmai felul tău măreț și blând de a fi, a turnat în mine la un moment dat acea ancestrală dorință și ambiția de a fi și
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
viu interes ori plăcere) și de către numărul mare de spectatori, ce l-au aplaudat ... Autorul, ca un adevărat sculptor, a rafinat cu tandrețe și acuratețe portretul omului întreg (și, deci, și frumos), tinzând și aspirând mereu prin simțire și sfințire, cuget și faptă, solidar reunite către desăvârșire, sau, cu alte cuvinte, omul cum ar trebui să fie. Acestea ne permit să considerăm cartea, pe drept cuvânt, ca o mărturisire de credință, cristalizată într-un construct, în care se împletesc și se
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
în ascunsul de taină serafic, cerne mierea de mir din strunele Cuvântului înflorit în mlădierea Dorului Sfânt. Lacrima lui zăvorâtă în făclii de lumină a cuprins cerul ferecat de mireasma celor cuminecați în iubire. Șoapta lui, stăruința cea neînțeleasă în cugetul desprins din răscolul de slavă, scânteie-n făptura plină de râvna învăpăiată a flăcărilor de dor. Cuvântul lui înfiripat în prundul vioriu al Doinei, se prinde ca o lacrimă de foc în Numele de slavă al Domnului. Credința lui e amiază
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
margini de cuvânt, Suntem lan bătut de vânt, Care vrea să ne răpună. Plângi tu trestie căzută, Când furtuna te -a învins Și când soarele apune, Retezându-ți orice vis. Plângi ființă trecătoare, Ce în zare se înclină, Fii doar cuget și lumină, Viața trece ca o boare. Plânsul încă ți-e izvorul Dorului de absolut, Suntem suflet, suntem lut Și prin lume călătorul. vineri, 11 iulie 2014 Referință Bibliografică: plângi... / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1288
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349213_a_350542]
-
Greșeala să nu o acoperiți, ci să o ispășiți; se știe că mărturisită este jumătate iertată. 3. Fiți buni cu oamenii, dar apropierea de ei să o faceți cu înțelepciune; să nu faceți ca ei decât atunci când aveți încrederea că cugetul și fapta lor sunt bune. 4. Să nu acordați intimitate oricui; nu o datorați integral decât celor ce vă sunt rudenii spirituale. Intimismul, fără discernământ, este mai mult decât o vulgaritate, este un păcat: te vinzi și nu știi cui
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
să aibă parte, în continuare, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești, acum, la împlinirea a douăzeci de ani de frumoasă, rodnică și binecuvântată (de multe ori și încercată) slujire arhipăstorească, avem parte de un scump cadou sufletului și cugetului nostru, al cititorilor și credincioșilor, motiv pentru care îi mulțumim în mod deosebit, dorindu-i multă sănătate și multă putere de muncă, în continuare!... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Dialog duhovnicesc, viu și deosebit de sincer cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
simbol al coincorporării noastre umane, sau mai bine-zis, al sfințirii noastre prin această biserică, după cum subliniază tot Părintele Profesor Ene Braniște. Constituirea Bisericii în ziua Cincizecimii este urmată imediat de revelarea naturii sale: "Și în fiecare zi, stăruiau într-un cuget... și, frângând pâinea..., luau împreună hrana întru bucurie și întru curăția inimii" (Fapte II, 46). Viața credincioșilor dobândește deci un stil euharistic comunitar: "Iar toți cei ce credeau erau laolaltă și aveau toate de obște" (Fapte II, 44). În lumina
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
și Elenă au fost prezenți de-a lungul acestor zile minunate mereu cu zâmbetul pe buze, fericiți să poată participa și organiza alături de membrii participanți aceste frumoase și importante evenimente din diaspora românească. O primăvară frumoasă și bogată, românească în cuget, faptă și simțire, o primăvară care ne-a adunat laolaltă, cu bucurie, pe toți cei a caror inimi, desi departe de casă, încă mai bat românește. Pentru mai multe imagini de la aceste frumoase evenimente, vă rog să accesați link-ul
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]
-
o zestre așezată împăturit în lada veche, deși în noi și puțini ani, multe împliniri. Nu e nevoie de nicio cunoaștere a biografiei sale, însă. Ioana Dîrstar e o atât de frumoasă artistă încât ajunge a o vedea, spre înseninarea cugetului; e o atât de sensibilă și plăcută purtătoare a îngerului vocii în ea, încât a o asculta e una cu a-i primi îngerul acesta în casa sufletului și a nu te mai îndura să-l lași să iasă! Frumusețe
IOANA DÎRSTAR. FRUMUSEŢEA CHIPULUI ŞI A SPIRITULUI, ÎMPREUNĂ ŞI AŞIJDEREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349367_a_350696]
-
Ediția nr. 1264 din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Tălpile mele au mărimea pantofilor ce îți poartă visul prin astă lume, Umerii mei au dimensiunea mângâierilor sub care au crescut brațele tale Emoția mea este freamătul sub care înălțimile cugetului îl răcorești cu valul de trăiri Degetele mele au farmecul atingerii sărutului minții tale asupra buzelor sub împodobitului grai, Cântecul meu? Îl scrie arpegiul echilibrului ființei tale sub emoția zilei. Referință Bibliografică: Forme / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FORME de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349770_a_351099]
-
și săvârșit adulter cu ea în inima lui” (Matei 5, 26-27). În fața disputei dintre fasrisei și ucenici cu privire la spălările rituale, Iisus Hristos afirmă cu claritate că consimțirea cu gândul păcatului îl spurcă pe om: „Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoțiile, uciderile, adulterul, lăcomiile, vicleniile, înșelăciunea, nerușinarea, ochiul pizmaș, hula, trufia, ușurătatea. Toate aceste rele ies dinăuntru și spurcă pe om (Marcu 7, 21-23). Părinții duhovnicești dezvoltă tema săvârșirii păcatului arătând că în zămislirea acestuia se parcurg
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
vreme. Pentru că ai ca potrivnici pe unii care au șase mii de ani. Și aceasta îi face în stare să te poată răni peste măsura înțelepciunii și a înțelegerii tale. Și chiar de îi vei birui, întinăciunea gândurilor îți murdărește cugetul și răul lor miros rămâne multă vreme în mirosul nărilor tale.”[ 50] De aceea Sfântul Varsanufie recomandă: „Este propriu celor desăvârșiți să lase gândul să intre în inima lor și apoi să-l scoată. Tu nu lăsa focul să intre
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
orice preț, pînă la 1 decembrie 2018, a renașterii statului național român, unitar și unic, suveran și independent, a DacoRomâniei nemuritoare unite. Pentru promovarea, păstrarea și consolidarea stării de înflorire a națiunii noastre, Academia DacoRomână susține înfăptuirea prin fapt și cuget, de către fiecare român din vatra strămoșească și din întreaga lume, de tot natul care simte și gîndește românește, a celor 7 IDEALURI ale mișcării culturale dacoromânești pe care o reprezintă întru identitatea națională, astăzi: 1.Realizarea unei federații universale a
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
luptei pentru libertate și identitate și autohtonie națională, pentru continuitate neîntreruptăîn vatra etnogenezei, de jertfa lui Decebal pentru dăinuire în vatra strămoșească, de martirul Constantin Brîncoveanu în respectul tradițiilor și obiceiurilor dreptei credințe moștenite de la înaintași. Unirea în simțire, în cuget și acțiune va accelera procesul de solidaritate și de unitate națională al acelora care simpatizează cu acest neînfrînt și uriaș curent cultural dacist, cu rădăcini multimilenare, care a devenit o mișcare istorică a dacilor liberi, o forță spirituală și morală
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
mare simbol pentru visul națiunii din 2018. Pînă atunci, România trebuie să aibă un ansamblu monumental Burebista și garda sa în centrul capitalei țării, precum și în fiecare dintre marile centre în care trăiesc compact români. Unirea se construiește în inimi, cuget și simțire românească, nu se face de la sine. În conjuncturi potrivnice ea cere sacrificii, atît singulare, cît și în proporții de masă. Prima premiză o constituie faptul că, anterior, națiunea noastră a fost unificată de Burebista, ca urmare a unificării
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
concluziile, fără început și fără sfârșit, în zeci de mii de pagini care și astăzi se studiază în anumite cercuri. Azi mă întreb dacă țara în care trăiesc merită a fi „iubită” merită a fi luată în considerare. În fond cuget, meditez dacă țara însăși ar avea sau nu atribute în viața mea. În mod cert pot trăi ignorând-o, chiar dacă dau Cezarului ce-i al lui. În fond mi-a creat drumurile pe care primarul satului a omis să le
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
trupu-ți pictat în negru decor, buze flămânde nu vor să renunțe, când jertfe din beznă, te cheamă în cor. Haina-ți smulsă, obosită de noapte, îmbracă un suflet, care se îneacă, degete lungi te mângâie-n șoapte, patima beției în cuget îți joacă. Licoarea plăcerii se scaldă-n privire, ochii îți sticlesc și înghit adevărul, ce mâine te doare, văzând iar lumina, ca viciul s-o stingă, să-ți toarne eterul. Părul albit îl mângâie asfințitul, plânge corbul ce se zbate
UMBRA ȘI VICIUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349942_a_351271]
-
ce a pătruns prin pereții celulei în care era zidit de viu, Nicolae Cojocaru, un ofițer român ce cunoscuse rigorile Vorkutei siberiene, de data aceasta aflat în închisoarea Gherla, simte că reînvie și capătă puterea de a rezista alungând din cuget gândul ademenitor al sinuciderii la care îl invitau zilnic torționarii. „Doamne, Dumnezeul meu, de acum încolo sunt în stare să rezist până la marginile lumii.” (Nicolae Cojocaru, Filmul unei existențe, („în regie proprie”), Ed. Gh. Andreica, București, 2003, p.358.) Mașina
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
Mitropolitană din Sibiu și apoi, vineri - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău și din 1944, datorită refugiului, la
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
6). Proorocul Osea a spus că: „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu" (Osea XI, 1). Minunile Mântuitorului sunt arătate de Isaia, zicând: „Întăriți-vă voi mâini slabe și genunchi slăbănogi prindeți putere ziceți celor slabi la inimi și la cuget: întăriți-vă și nu vă temeți. Iată Dumnezeul nostru. Cu judecată răsplătește și va răsplăti, că El va veni și ne va mântui". Atunci se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]