13,249 matches
-
mi l-am ales Ca să vă spun și mai departe Din tot ce știu, ce-am înțeles. și-o rog pe Maica noastră, Buna și pe Părintele ceresc Să-mi poarte pe hârtie mâna Ca să pot da din ce-am cules. Să-mi umple spiritul cu daruri Din care toți o să gustați. Să-mi fie viața numai haruri Pentru copii, nepoți și frați. Să vă pot da la toți și toate Cât nici cu gândul nu gândesc. Să-mi fie omul
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de-o bucată de pâine, să fie primit, domniță! În fața ei apăruse brusc un bătrân, gârbovit, slab, cu ochii pierduți în orbite, ca-n hău. Căra după el o grămadă de pungi, pesemne goale. Îi așeză în palmă întinsă mărunțișul cules de prin buzunare și trecu mai departe, zărise numele pe care îl căuta. O cruce simplă, pierdută printre „monumentele” impunătoare din jur. O fotografie mică, pe care de altfel o știa, câteva date, obligatorii în astfel de situații și ...atât
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Sau invers. Parcă de teamă să nu se facă de râs, prosternarea poetului câștigă o funcție euristică. Prin gesturi tot mai largi, el transgresează limitele fizice. Spațiul și timpul se confundă: Și drumeții, îngenunchiații genunchi, șoptiră: ajunge. ... Bine! Fie!... Și culeg de jos, din josnicie, resorturi culeg, piulițe, angrenaje, piese, toate, ale unui mecanism detracat, ale orologiului demențial... (Un timp) În acest timp al rostirii se realizează o imensă ambiguitate, datorată unui soi de viziune scenică fără scenă, cu limite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
nu se facă de râs, prosternarea poetului câștigă o funcție euristică. Prin gesturi tot mai largi, el transgresează limitele fizice. Spațiul și timpul se confundă: Și drumeții, îngenunchiații genunchi, șoptiră: ajunge. ... Bine! Fie!... Și culeg de jos, din josnicie, resorturi culeg, piulițe, angrenaje, piese, toate, ale unui mecanism detracat, ale orologiului demențial... (Un timp) În acest timp al rostirii se realizează o imensă ambiguitate, datorată unui soi de viziune scenică fără scenă, cu limite de desfășurare foarte largi, în condițiile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
fost foametea cea mare, Chimircan avea în grădina de la Ileana lui Ciolac mazăre verde păstăi. Într-o noapte, nașul lui pe nume Rusu Uță, de foame, a îndrăznit să sară gardul și s-a apucat de mâncat mazăre, nicidecum să culeagă, că foamea îi dădea târcoale prin stomac. Între timp Chimircan l-a surprins pe la spate și l-a bătut cu furca, apoi l-a luat în brațe aproape mort și l-a aruncat peste gardul ce era făcut din spini
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ponderea versanților din cuprinsul bazinului depinde direct tot de densitatea rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru artera principală, Lohanul , nici pentru vreun alt afluent al său, nu există încă nici un fel de măsurători de debit și de nivel. Din informațiile culese de pe teren și din cele realizate de profesorul I. Gugiuman, se poate spune doar că variațiile de nivel și de debit ale apelor lor sunt strâns legate de condițiile climatice locale și regionale. Dezghețul brusc din timpul primăverii, ca și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
un comportament neacceptat de obște erau expuși dezaprobării publice. n) Robustețe instituțională - regulile au fost modificate în timp în conformitate cu un set de reguli colective și constituționale. Având în vedere că datele empirice pe care le folosesc în această analiză sunt culese în cu totul alt scop, o încercare de evaluare a gradului de robustețe instituțională este riscantă. La o primă vedere, s-ar putea afirma că gradul de robustețe instituțională este mai mare la nivelul alegerii colective decât la nivel constituțional
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
preemțiune la vânzarea sau arendarea unor bunuri imobile; putea să facă împrumuturi; să arendeze o parte din patrimoniul său; să cumpere de la alte sate și de la propriii săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 53 58, 61-66). Prin parcurgerea datelor empirice culese de Stahl putem identifica în principal reguli de autoritate și mai puțin reguli de poziționare. Este interesant faptul că, atunci când putem identifica o regulă de poziționare, ea este de obicei construită în raport cu nivelul constituțional, mai concret în raport cu problematica recunoașterii funcționarilor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de exploatare a resurselor pădurii va fi reglementată ulterior prin lege. Avem astfel un nou exemplu de reglementare directă a regulilor operaționale de către nivelul constituțional. Pentru supraviețuirea copacilor, operația se făcea la trei ani. Revenind la regulile operaționale, frunzele se culegeau toamna și se lăsau în pădure așezate în pomi cu lemne groase peste ele pentru a nu fi luate de vânt. Iarna veneau cu vitele în pădure și le dădeau să mănânce frunzele culese toamna. Dacă vremea nu permitea acest
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Revenind la regulile operaționale, frunzele se culegeau toamna și se lăsau în pădure așezate în pomi cu lemne groase peste ele pentru a nu fi luate de vânt. Iarna veneau cu vitele în pădure și le dădeau să mănânce frunzele culese toamna. Dacă vremea nu permitea acest lucru, atunci sătenii plăteau femei să care în spate până în sat frunzele. Atunci când regulile silvice sunt mai aspre, și aici ne referim la nivelul constituțional, sătenii își restrâng practica la pomii din vatra satului
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
zările spiritului și interesat de toți oamenii ce l-ar fi putut spori într-o formă sau alta, mi-a vorbit de Petre Țuțea. „Merită să-l cunoști“, mi-a spus și, ca argument, mi-a citat câteva mots-uri Țuțea culese din ultima lor întrevedere. Îmi amintesc cum, prietenul fiind gurmand, am asociat imboldul lui cu felul în care poți trezi apetitul cuiva descriindu-i o excelentă rețetă culinară. Era în îndemnul acela un fel de „du-te și gustă și
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
să se recunoască într-însa l-a nemulțumit pe Țuțea, aducându-și de fiecare dată aminte cu amărăciune de ea. Țuțea rămâne de aceea un fenomen folcloric dimensionat la nivelul unui individ. El, Țuțea, trebuie „cules“, așa cum face folcloristul când culege și pune laolaltă vorbe care nu-i aparțin. În cazul lui Țuțea este nevoie de un alt autor — editorul — care să consacre oralitatea ca operă și să-i dea dimensiunea obiectivării ei. Ca autor „folcloric“ Țuțea s-a dăruit și
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
operă și să-i dea dimensiunea obiectivării ei. Ca autor „folcloric“ Țuțea s-a dăruit și s-a risipit în verva propriei sale oralități. „Am purtat ideile și credința precum poartă vântul microbii.“ Iar aceste idei și această credință merită culese din spațiul generozității și migrării lor, pentru a fi puse laolaltă și oferite încă o dată, pentru cei care nu au stat în bătaia bună a vântului și nu au putut beneficia de zborul lor. De aceea cartea în care Țuțea
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
acest secol, în care lucrul cel mai teribil care ni s-a putut întâmpla a fost acela de a fi greșit (sau de a fi devenit victime), participând la erorile altora. GABRIEL LIICEANU București, 1993 Nota Editurii Cele au fost „culese“ din interviurile apărute în presă după 1989 și diverse înregistrări video sau audio, din care câteva ale unor conversații private. Multe din fragmentele selectate pentru volumul de față se regăsesc de altfel în Petre Țuțea, Între Dumnezeu și neamul meu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
două ulițe distanță de familia lui. Când se Întorceau de la școală se abăteau deseori pe la livada CAP-ului și-l rugau pe paznic să le dea câteva piersici sau alte fructe de sezon. Paznicul bătrân Îi trimitea fuguța să-și culeagă singuri, dar să nu cumva să rupă crengile că nu-i mai lăsa niciodată. Atunci se avânta Feodor legânduși cămașa de școală bine la brâu și umplea sânul cu cele mai frumoase piersici culese tocmai din vârful copacilor, unde soarele
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
în familie mai există un băiețel de 6 anișori. Și el își dorește o surioară pe care s-o iubească pentru că e un copil foarte sensibil și cuminte. Mama și bunica încep să adune. Colindă prin magazine și vitrine și culeg tot ce cred ele că este mai bun și mai frumos pentru copilul care s-a anunțat. Viitorul tată se molipsește și el de această febră a cumpărăturilor. Într-un final mama, mai rezonabilă, spune: - Destul! Sunt haine cât nu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
atingă. Se așeza la birou și vru să vadă dacă ventilatorul funcționează. Apasă butonul de pornire și un vânt năprasnic zbura toate hârtiile de pe masa: rețete, rezultate de la analize, numere de telefon etc. Doctorul se întoarse nervos, Bărbie sări să culeagă hârtiile, iar Lucy se aplecă spre podea după un carnet. În clipa aceea agață cordonul telefonului și-l trânti la podea. Speriată, fata se repezi după telefon, dar calcă pe un cantar care se înclină și căzu peste vaza din
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3081]
-
grozav le mai place prin grădină. Se joacă toată ziua cu câinele, cu pisica, aleargă prin iarbă, se cațără prin copaci. − Azi mâncăm căpșuni cu smântână și mămăligă, anunță bunica. Ce-ar fi să luați voi lighenașul ăsta și să culegeți căpșunile? Fetele sunt gata de treabă. Se apucă de cules. Ca de obicei − două căpșuni în gură, una în lighean. Una pe o parte a stratului, cealaltă pe cealaltă parte. Și cum au și poftă de zmeură, mai trec și
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3084]
-
cea din figura de mai jos: Ciorchinele este o tehnică flexibilală care poate fi utilizată atât individual cât și ca activitate de grup. Când se aplică individual, tema pusă în discuție trebuie să fie familiară elevilor care nu mai pot culege informații. În acest caz utilizarea ciorchinelui poate reprezenta o pauză în brainstorming-ul de grup dând posibilitatea elevilor să gândească în mod independent. Folosită în grup, tehnica ciorchinelui dă posibilitate fiecărui elev să ia cunoștința de ideile altora, de legăturile
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de bilet și-i urează drum bun. − Autobuzul vine în jumătate de oră, așteaptă în stație că eu nu pot să stau cu tine, am treabă. Shelley mănâncă, bea sucul, se plictisește și intră pe pajiștea de la marginea drumului să culeagă flori. Și autobuzul vine, șoferul nu vede pe nimeni în stație și pleacă mai departe. Shelley o rupe la fugă spre drum − prea târziu! Și uite așa a așteptat alt autobuz și a ajuns acasă după masă târziu!
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3087]
-
pe baza practicii de teren efectuată în vara anului 2004, a studiului bibliografiei existente ca și pe baza hărților topografice. Documentele adunate au fost filtrate și puse aici pe hârtie. De un real folos s-au dovedit a fi informațiile culese de la locuitorii satelor aferente, azi cartiere înfloritoare ale orașului contemporan. Scopul lucrării este acela de a evidenția modul actual de grupare a așezărilor omenești în orașul Breaza, procesul evoluției lor istorice, factorii de ordin social, economic și natural care au
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
PUBLICĂ EXEMPLU DE CALCUL 5.1. Tema proiectului Să se proiecteze rețeaua de canalizare pentru o localitate X, aflată în zonă de deal, în apropierea râului Y, ce va fi folosit drept emisar. Conform schiței de sistematizare și a datelor culese de pe teren se cunosc următoarele elemente: 1. Populația actuală a orașului U = 50.160; 2. Perioada de perspectivă pentru care se întocmește proiectul na = 20 ani; 3. Orașul este împărțit în 2 zone de confort edilitar (I și IIĂ. Densitatea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
publicată fata era înlocuită cu altceva. N-a fost deloc un gest frumos din partea revistei, mai ales cu o poezie de debut a unui atît de tînâr condei. Iată, de pildă, cum arăta strofa I scrisă de Bărzăun: Îți voi culege nuferi albi din constelații Să-ți jac din ei cununi, frumoasa mea, Și voi săpa comorile din lutul veșniciei Să-mpodobesc potecile-așteptării Pe care vei veni tu, Mireasă a zorilor din primăvara mea... Și iată cum arăta aceeași strofă publicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Să-ți jac din ei cununi, frumoasa mea, Și voi săpa comorile din lutul veșniciei Să-mpodobesc potecile-așteptării Pe care vei veni tu, Mireasă a zorilor din primăvara mea... Și iată cum arăta aceeași strofă publicată în revistă: Îți voi culege flori din constelații Să-ți fac din ele cununi, comuna mea, Că-n lutul tău găsesc comori de soare Cînd sap cu mama pe tarla... Ei, ce să mai zici?... Modificările redacției sînt destul de vizibile și nu degeaba s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
această schimbare de program a fost Tomiță. S-a încruntat spre Nuțu de parcă ar fi vrut să-l mănînce pe el fript pe piatră, apoi declară foarte calm că el n-are nevoie de păstrăvi și că se duce să culeagă hribi. Cu tot calmul dinainte, cu toată veselia ce domnise peste întregul grup, ceva ascuns și nebănuit de nimeni părea că stă la pîndă undeva. De acest fapt își dădu seama mai ales Bărzăunul, căruia Tomiță îi spusese la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]