1,229 matches
-
id="(220, p. 207 ; cu o variantă apropiată la 221, p. 306)"/>. Am iubit și-o să iubesc Și româncă și armancă Și-ovreică nebotezată <endnote id="(3, p. 55)"/>. Aceleași opțiuni erotice are tânărul și Într-o Colindă a voinicului culeasă Într-un sat românesc de pe râul Bug, la est de Nistru : Voinicu Vasile, Lerului Doamne, Bun cal că-mi hrănește, Trei țări stăpânește, Trei fete ochește, Una de hărmancă, Una de moldovancă, Da una de jâdaucă <endnote id="(222, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Început un singur neam sau toate sunt de la Început ? Care sunt caracterele unui neam ? Neamuri de culoare. Ierarhia neamurilor. Țiganul, evreul, ungurul, sasul, românul etc. Cum sunt explicate Însușirile naționale ?” <endnote id=" (765, p. 248)"/>. Într-o legendă populară autentică, culeasă tot În nordul Moldovei, se relatează ce „talanturi” [= talente] a Împărțit Dumnezeu, la Începutul lumii, „celor Întâi popoare”. Conform legendei, cele dintâi nații ar fi jidanii, țiganii și moldovenii (aceștia din urmă fiind Împărțiți, la rândul lor, În „boieri” și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ăsta așa-i de jidov, ca un urs”, sau chiar „ce jidov de rumân !” <endnote id="(39, p. 21 ; 166, p. 46 ; 247, p. 115)"/>. Iată principalele motive mitice care intră În compoziția legendelor românești referitoare la „jidovi” sau „uriași”, culese, de regulă, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea : a) „Oamenii ăi de demult a[u] fost jidovi, adică niște oameni grozav de mari : capu’ ca hârdău’ ăl de cinci vedre, ochii ca talerile, mâinile ca putineele [...], unghiile ca secerile, dinții
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bulba, 1835 ; cf. 660, p. 119). 361. Nu-l putem bănui pe Iuliu Barasch de subiectivism etnic. Iată cum este descrisă o cârciumă ținută de un evreu, de data aceasta Într-o snoavă populară românească (Ce a pățit jupăn Ițic) culeasă În a doua jumătate a secolului al XIX-lea : „Bucatele erau gătite cu gust, birtul era ținut foarte curat și serviciul era prompt, lucruri ce cu greu se găsesc la români” (3, p. 23). Evident, nu toate hanurile și cârciumile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
redactării acestei cărți a apărut volumul lui George Voicu Teme antisemite În discursul public, Editura Ars Docendi, București, 2000. 546. Sal. Segall, Din folclorul poporului evreu, studiu introductiv și ediție Îngrijită de Al. Dobre, Editura Minerva, București, 2000. 547. Informații culese pe teren de o masterandă a mea, Cristina Toma, căreia Îi mulțumesc. 548. Honoré de Balzac, Opere, vol. VII, Editura pentru Literatură Universală, București, 1961. 549. Romulus Vulcănescu, Dicționar de etnologie, Editura Albatros, București, 1979. 550. Bruce Lincoln, Theorizing Myth
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
12) n-am putut scrie un articol despre cartea lui Al. Dima (mi-au păstrat locul pînă azi cînd am anunțat că... din cauza guturaiului (alergie) n-am putut scrie) . Ceea ce am făcut în noiembrie este doar corectura (prima) la carte, culeasă... la Vaslui, cu numeroase și enorme greșeli de tipar. Azi am primit corectura a II-a. Deci la Bacău vom lansa numai cartea mea, probabil în prima jumătate a lunii februarie . Cu articolul pentru tine rămîn de rușine și sper
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
într adevăr ar fi fost bine să fac ceva, efortul nu mi ar fi displăcut, dar nici sănătatea și nici timpul nu-mi permit. în ultima etapă a vieții mele s-au acumulat multe planuri rămase nerealizate în trecut, materiale culese timp de ani de zile așteaptă, invitațiile din străinătate trebuie onorate, somnul nu-i prea bun, rezervele de energie se împuținează. Dorim, vrem să cuprindem, dar constatăm că există limite și sîntem obligați să ne resemnăm, sperînd că în generația
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
materialului”. Credem că, În primul rând articolul a fost dat pradă hulpavului coș cu gunoaie pentru că ar fi trezit emoții rudelor militarilor care Îi știau pe aceștia la tras cu pușca În slujba patriei și iubitului comandant suprem, nicidecum la cules păpușoi. În al doilea rând, cenzorul a considerat că bravul ostaș român musai trebuie să știe să Înoate că d’aia s-a dus pentru 1 an și 4 luni la cătănie! e.j. Sssst! Revoluția culturală e la nord-coreeni
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Am ocazia să testez câteva meniuri, printre care și specialitatea casei, Patarashca, care este alcătuit din pește prăjit în frunze de bananier, cu tot felul de legume și mirodenii. Mâncarea nu este numai bine gătită ci, fiecare ingredient este proaspăt cules sau prins și gustul mâncării este excelent. Explorez puțin împrejurimile și descopăr un orășel liniștit și pitoresc, poreclit pe bună dreptate „orașul palmierilor”. Tarapoto este situat în regiunea San Martin, care este presărată cu cascade și lagune, din care cea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
tu Maricică, voi veniți cu mâncarea după ce va fi gata . Voi veți veni pe pe jos că n-aveți altă cale; ei, gata? Doamne ajută, spuse Costache făcându-și cruce și luară calea spre Bogdana. Ajunși la via care trebuia culeasă, deoarece dacă se întârzia, o făceau alții, deprinși să se înfrupte din munca altora, Costache și ceilalți coboară și se pregătesc să intre printre rânduri, Gheorghiță deshămă caii, îi împiedică și-i lăsă să pască lucerna de la marginea viei, lucernă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de la semeni de-ai noștri. Fie bune, fie rele, Dumnezeu să ne ierte pe toți și facă El cum vă vrea ca să ne putem mântui cu toții! Sora Maria cea cu multe Păcate, Amin. 29.X.2004 163 POEZII AUZITE ȘI CULESE Cine este Dumnezeu Cine este Dumnezeu Mare cum e Domnul meu? Cine este mai presus Decât Domnul meu Iisus? Tu, Stăpânul meu cel Sfânt, Ai facut Cer și Pământ. Tu esti mare împărat, Să fii în veci lăudat! Eu cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ceruri am trecut Și atunci am cunoscut Cât de mult Tu mă iubești Și de rele mă ferești. O, Stăpâne, am un dor: Lângă Crucea Ta să mor, Iar aici, cât voi trăi, Să-ți cânt și să pot sluji. Culeasa la 13.XI.2003 - Locurile Sfinte Când povară mă apasă Când povară mă apasă Și când chinul este greu Singur mă închid în casă Și mă rog lui Dumnezeu. Căci Scriptură ne învață Că orice îi cerem Lui Ne va
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
a dat pe Iisus, într-un mormânt nou L-au pus, Cu piatră l-au întărit Și-au pus straja de păzit. Toată inima creștină Astăzi plânge și suspina, Plânge moartea lui Iisus Care-n mormânt nou-a fost pus. Culeasa la 30 septembrie 1996 - Băile Felix Despre sfârșitul lumii Din Biserică plecat, Iisus pe munți a predicat, Stă pe muntele-nverzit Al Măslinilor numit. Și venind Ioan, Andrei, Petru și-alți învățăcei Lângă Dânsul, zis-au ei: „Doamne, fii bun
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Vouă zic și eu: „Vegheați! Pe Stăpân îl așteptați, Nu cumva al vostru Domn Să vă afle prinși în somn, Căci la poarta El de-ndată Nici nu știți când o să bată!” Privegheați și va rugați, Si pe Domnul așteptați!” Culeasa de la Părintele Vieru, Biserica „Sfanțul Spiridon” Botoșani, 6 august 1990 Doamne, Doamne, Să ne spui... „Doamne, Doamne, Să ne spui De sfârșitul veacului, Ca să știm de mai ’nainte Ce semne ne vei trimite, Ca să știm venirea Ta, Ce semne vei
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
să ne-nchinăm, Pe Fecioara s-o rugăm în genunchi, cu lacrimi multe, Ca pe noi să nu ne uite, Să se roage pentru noi Ca suntem în mari nevoi, Să ne dea un Cer senin, Totdeauna, în veci. Amin. Culeasa la 30 septembrie 2001 - Băile Felix Lume, lume amăgitoare Lume, lume amăgitoare, Nu mai încerca-n zadar Prin chemări înșelătoare Să mă întorc la tine iar. Când ți-aud chemarea, lume, Față-n palme mi-o ascund Și-n zadar
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
am gustat paharul bine, Dar amar a fost la fund, Orișicât mă chemi pe nume Nu mai vreau să-ți mai răspund, Am băut acum paharul Harului mântuitor, Lume, nu-ți mai beau amarul, Chiar de-ar trebui să mor. Culeasa la 19 februarie 1996 - Băile Felix POEZII COMPUSE DE MINE Am scris aici câteva poezii compuse de mine. Or fi bune, or fi rele, cum or fi, eu asta sunt, iar inima mea spune ce simte. Că mintea se oprește
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
sărutat odată Pe Domnul strălucirilor de sus. O Ghetsimani, aș vrea să fiu în tine Să văd și locul-unde Domnu-a plâns Să plâng și eu cu lacrimi și suspine Să plâng, căci multe lacrimi tu ai strâns! 03.02.1996 Culeasa între vis și adevăr Am visat, Iisuse, Doamne, Cum în brațe mă purtai Și în clipele mai grele Tu în șoaptă îmi spuneai: - Ești cu Mine, nu te teme, Glasul Tău l-am ascultat - Jertfă Mea cea de pe Cruce Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Oceanografie am aflat prima oară de Unamuno și de Samuel Butler, aceste două spirite antitetice dar invizibil congenere și, amândouă, spirite precursoare. Despre Samuel Butler a scris Eliade și mai târziu, în Revista Fundațiilor regale, un eseu de 16 pagini, cules apoi în Insula lui Euthanasius. În Oceanografie îi consacră doar o pagină și jumătate, ca introducere la altceva, dar ce spune despre el acolo a fost destul ca să mă stârnească. Interesul constant al lui Eliade pentru acest scriitor, total neluat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Filozofii), ocupându-se însă numai de placheta Soliloquii (1932), pe care o găsește pe drept cuvânt imatură. E inechitabil lucrul acesta. Călinescu era intelectualmente obligat să ia act de Oceanografie, de Fragmentarium, care e din 1939, și chiar de eseurile, culese, e drept, abia mai târziu în Insula lui Euthanasius, dar apărute în Revista Fundațiilor regale înainte ca Istoria literaturii române de la origini până în prezent să fi fost încheiată și a căror importanță era evidentă. Deși imatură, placheta Soliloquii nu e
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
li s-a dat câte o coșarcă, și li s-a cerut ca să să se asocieze câte doi pe un rând de butuci. Via era pusă pe sârmă. Li s-a spus că norma este de cinci rânduri de vie culese, după care elevii pot pleca acasă. Elevii au lucrat la întrecere. Struguri prea mulți n-au adunat, dar rândurile planificate au fost culese de majoritatea elevilor până la amiază. S-au minunat profesorii care-i supravegheau. După plecarea elevilor și a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
digerat dă afară În același timp și pe celelalte materii, aceasta Însă nu durează mult, și În curând vor ajuta să regleze digestia În chipul cel mai bun. Cele mai bune sunt fructele crude, când sunt luate direct din pom, culese și mâncate mai târziu, pierd din valoare. De aceea, toate fructele indigene sunt Întotdeauna mai bune decât cele străine, deoarece acestea, prin transportul cel depărtat, pierd mult din calitatea lor de a fi ușor digerabile. Se poate, deci, susține mai
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
li s-a dat câte o coșarcă, și li s-a cerut ca să să se asocieze câte doi pe un rând de butuci. Via era pusă pe sârmă. Li s-a spus că norma este de cinci rânduri de vie culese, după care elevii pot pleca acasă. Elevii au lucrat la întrecere. Struguri prea mulți n-au adunat, dar rândurile planificate au fost culese de majoritatea elevilor până la amiază. S-au minunat profesorii care-i supravegheau. După plecarea elevilor și a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se dezvolte și după moartea lui Chatterton, ca de exemplu prin colecția de balade (istorice, romantice, și imitații de balade străvechi) compilată de Sir Walter Scott în trei volume între 1802 și 1803, intitulată Minstrelsy of the Scottish border / Balade culese la granița cu Scoția; precum poemele de Rowley, această antologie era o încercare poetică de a reda "antichitatea neaoșă" (Chandler & McLane 2008: 7). Pentru a-și promova poemele scrise de Rowley (alias Chatterton la vîrsta de 15 sau 16 ani
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
aici în 1887 (Către Pind, sub pseudonimul Apindor Diselli), și intimismul elegiac, prin Eisabeta M. Z. Ionescu ori prin junimiștii Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle și Samson Bodnărescu, nedepășindu-se un registru minor. În schimb, se tipărește consecvent literatură populară: versuri culese de Ioan S. Nenițescu, balade adunate de preoții Al. Popescu și Șt. Stoicescu, snoave și proverbe strânse de Petre Ispirescu, lirică în dialectul macedo-român, comunicată îndeosebi de Tașcu Iliescu. Pornind de la povestea fantastică despre Peter Schlemihl a lui Chamisso, Matei
ŢARA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290072_a_291401]
-
și preocupări de folclorist. Culege balade populare cu subiect istoric (între care cunoscutele Iovan Iorgovan și șarpele, Salabeg împăratul, Mihai Viteazul și Boierul Dobricean), pe care At. M. Marienescu le-a folosit în colecția sa din 1867, Poezia poporală. Balade culese și corese. SCRIERI: Istorioară bisericească politico-națiunale a românilor de preste tot, mai ales a celor ortodocși-orientali din Austria, Sibiu, 1865. Traduceri: Cele șapte virtuți sau Fapte bune de căpetenie, Brașov, 1847. Repere bibliografice: I. D. Suciu, Nicolae Tincu Velia (1816-1867). Viața
TINCU-VELIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]