KorAP: Find »[drukola/base=cumani & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...47 >

1,164 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

era legat apostolic, anume Filip, apoi a tuturor demnitarilor bisericești și mireni, regele jurui pe Evanghelie îndatorirea sa apodictică nu numai de a păstra întregi drepturile și libertățile bisericei catolice în cuprinsul regatului său, ci de-a și converti pe cumani la această biserică și în fine se legă ca, în toate țările principale și laterale ale coroanei ungurești, să-și puie în cumpănă toată autoritatea sa juridică și toată puterea sa pentru a stârpi pe eretici, sub care denumire erau

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
IV (fiul lui Andrei II) luă pe Maria, fiica împăratului grecesc Theodoros Laskaris, iar fiica lui Bela IV, Maria, luă pe regele bulgaro-romînilor, Asan. Primogenitul și urmașul lui Bela IV, Ștefan V, avea de soție pe Elisabeta, din familie de cumani, ale căreia mai de aproape rude erau și rămaseră păgâni, iar, dintre numeroasele sale fiice, cea mai mare, Constanța, se mărită după Leon, principele Rusiei, a doua, Sabina, după Radislav, ducele Galiției, a treia, Anna, după Rastislav, ducele Bulgariei. Dintre

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
c-un atac combinat, așa-i aruncă de bine claie peste grămadă încît români, cu conducătorii lor cu tot, adică cu Petru și Asan, o rupseră de fugă s-o ținură strună până dincolo de Dunăre, căutând ajutor și scăpare la cumani. Moesia, părăsită de răsculați, stătea din Em până-n Dunăre fără apărare la voia împăratului, și acesta putea s-o petreacă în bună voie, să ocupe țară și orașe și să le stăpânească statornic. Dar, în loc de-a lepăda garnizoane cu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
doua campanie fără ispravă în anul 1186. Abia era deșartă și măturată Moesia de oști împărătești, când iată că frații Petru și Asan trecură din nou Dunărea pe malul drept, cu putere adunată și cu însemnate oști de ajutor de la cumani, intrară în patria lor și luară hotărârea de-a nu se mulțămi numai cu țara aceasta, ci de-a lua din cât ținea statul bizantin cât de multă țară vor putea, pentru a ridica apoi o împărăție romîno-bulgară unită, după cum

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cea rea a neprecauțiunii împărătești rodi pe deplin, succes în a[nul] 1187. căci el lăsase teatrul războiului din Moesia fără nici o garnizoană și nu îndatorise populația de-a-i da ostatici cu de prisos. Frații Asan și Petru, întăriți prin cumani din partea de loc în care mai târziu se-nființă Moldo-Valahia, întemeindu-se cu încredere pe oștirea lor de luptă, disponibilă, și cu de prisos, nu se mai mărginiră a se război de după înălțimi de dealuri și din dosul scutitor al

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cu prăzi, care nu se putea mișca înainte decât încet-încet. Românii se grăbiră să dosească la munte pe drumuri mai scurte trenul cu prăzile, acoperindu-l cu oaste îndeajuns și asigurîndu-l contra oricărui atac, după care atacară ei înșii împreună cu cumanii oastea împărătească în modul lor obicinuit și moștenit din vechime. Se repeziră săgetând și aruncând lănci asupra șirurilor de bătălie ale dușmanilor; îndată după asta se risipiră într-o fugă nebună și prefăcută, pentru a-i ațâța pe inamici să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și plăcerile partizilor de vânat, călărie și altele. Astfel cuminția și curajul unui popor primitiv și încă incult știu să-nvingă moliciunea și neîndemînarea unei nații cu mult mai civilizate și mai puternice. Necontenitele prădăciuni pustiitoare ale românilor uniți cu cumanii în provinciile bizantine îl siliră pe împăratul Isaac Angelos să-și iasă din nou din liniștea lui tihnită și din pofta lui de plăceri. În an[ul] 1190 el începu o campanie bine înarmată și, lăsând la o parte orașul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mai lesne; căci oastea romeică deveni iar leneșă și nedisciplinată și sau îl lăsă pe inamic să-și facă pe voie, sau îi opunea o rezistență foarte slabă. Împăratul, supărat într-una și nespus de continuele incursiuni ale românilor și cumanilor, precum și adânc jignit în ambiția sa, strânse iarăși oaste și puse în fruntea ei pe cei mai buni generali ai săi, dar și de astă dată nu dădu decât de rău. Cei doi generali, Alexis Guido și Basilius Watatzes, cela

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cele mai potrivite, puind-o să pândească din dosuri și ascunzători, și peste aceștia năvăli Isaac orbește, sigur de biruință, c-o furie bacantică, unde apoi se și-ncurcă ca-n ițele unei mreje de vânat. Când năvăliră românii și cumanii din locurile ce-i acopereau, atunci intră spaima-n oasele romeilor surprinși, cari, puțin ce se-mprotiviră, și căzură mulțime de săbiile românilor, până ce-n urmă, tot în galop și dând frâiele slobode, o croiră la fugă de 87 {EminescuOpXIV 88

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
era în floarea vârstei și peți cu dinadinsul mâna ei, socotind că în locul mielușelului sugător e mai bună oaia mumă, crescută și folositoare. Între acestea el era de mare folos romeilor în campaniile lor și ei îl opuneau romîno-bulgarilor și cumanilor năvălitori ca pe un campion de frunte și în genere cu bun succes. ------------ Ioaniță e până în ziua de azi în limba română diminutivul numelui Ioan. {EminescuOpXIV 90} Din când în când el se asocia cu suita împăratului, când acesta mergea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
numelui Ioan. {EminescuOpXIV 90} Din când în când el se asocia cu suita împăratului, când acesta mergea la război, și se distingea într-adevăr înaintea tuturora prin destoinicia sa militară. Cu privire la neopritele și prea desele incursiuni pustiitoare ale romîno-bulgarilor și cumanilor în Macedonia și Tracia, precum și în vederea pustiurilor create în acest chip de-a lungul Emului, speranțele romeilor năpustiți începură a se concentra încet-încet pe creștetul lui Ivanco, ca singurul contrariu de-o samă cu Asanizii. Campaniile zadarnice ale împăratului Alexie

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
contrariu de-o samă cu Asanizii. Campaniile zadarnice ale împăratului Alexie contra românilor și a căpitanului lor Chrysos. Între acestea nevoia împingea totuși pe bizantini să se-mbărbăteze la o acțiune puternică. Orașele Traciei, cumplit de părăduite de către români si cumani, se rugau fierbinte împăratului să le deie de sârg ajutor; afară de aceste se mai cerea o opunere corespunzătoare la năvălirile prădalnice ale căpitanului de bande Chrysos, care-și punea la cale cu multă tăinicie incursiunile sale în ținutul Serras. Acest

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
acuma în mâinile românilor, și după ce împăratul mai trimise în exil și pe Mito, fratele lui Ivanco, se-ntoarse în capitală, mândru de laurii câștigați într-un mod atât de mișelesc. Năvăliri unite a românilor în anul 1200 și retragerea cumanilor. Pierderea conducătorilor încercați le luă românilor deocamdată orice chezășie de succes strălucit a activității lor războinice, dar [nu] le luă nici curajul îndrăzneț al luptei, nici dorința de-a întreprinde războaie și năvăliri prădalnice. În anul 1200 românii, uniți cu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Pierderea conducătorilor încercați le luă românilor deocamdată orice chezășie de succes strălucit a activității lor războinice, dar [nu] le luă nici curajul îndrăzneț al luptei, nici dorința de-a întreprinde războaie și năvăliri prădalnice. În anul 1200 românii, uniți cu cumanii, irupseră în Thracia, pustiiră cea mai frumoasă parte a țării și se-ntoarseră acasă cu mult plean, fără să fi fost atinși măcar. În această incursiuue amenințaseră până și capitala împărătească despre uscat, dar căutară să se lase de alte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
alte atacuri în urma ajutoarelor pe cari rușii din Halici și Kiev le deteră romeilor, înrudiți prin lege, atât de buna lor voie, precum și după îndemnul păstorilor lor bisericești. Rușii, zeloși în pravoslavie, o luase de mult a nume de rău cumanilor cumcă aceștia precupețeau la popoare necreștine pe creștinii prinși în roirile lor prădalnice. Roman, marele duce de Galiția, ridică în grabă o oaste mare și puternică, irupse în Cumania și o pustii cu atât mai ușor, de vreme ce cea mai mare

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
precupețeau la popoare necreștine pe creștinii prinși în roirile lor prădalnice. Roman, marele duce de Galiția, ridică în grabă o oaste mare și puternică, irupse în Cumania și o pustii cu atât mai ușor, de vreme ce cea mai mare parte a cumanilor purcesese în contra romeilor, aliați fiind cu românii. Atacul în spate îi sili pe cumani să se retragă și să-și apere propriul lor pământ și-i opri totodată de alte incursiuni, procurând prin aceasta romeilor un armistițiu binefăcător și multă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de Galiția, ridică în grabă o oaste mare și puternică, irupse în Cumania și o pustii cu atât mai ușor, de vreme ce cea mai mare parte a cumanilor purcesese în contra romeilor, aliați fiind cu românii. Atacul în spate îi sili pe cumani să se retragă și să-și apere propriul lor pământ și-i opri totodată de alte incursiuni, procurând prin aceasta romeilor un armistițiu binefăcător și multă ușurare. Marele duce Roman căuta îndealtmintrelea în cazul acesta și de interesul său propriu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
opri totodată de alte incursiuni, procurând prin aceasta romeilor un armistițiu binefăcător și multă ușurare. Marele duce Roman căuta îndealtmintrelea în cazul acesta și de interesul său propriu: căci căzuse la ceartă și luptă cu Rurik, principele de Kiev, și cumanii luaseră parte contra lui ca aliați ai lui Rurik. Roman, domnitor cu putere de acțiune și viteaz, învinse în lupta aceasta, pricinui mari pierderi vitezei trupe auxiliare a cumanilor, care lupta în partea lui Rurik și-și folosi în chipul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
căzuse la ceartă și luptă cu Rurik, principele de Kiev, și cumanii luaseră parte contra lui ca aliați ai lui Rurik. Roman, domnitor cu putere de acțiune și viteaz, învinse în lupta aceasta, pricinui mari pierderi vitezei trupe auxiliare a cumanilor, care lupta în partea lui Rurik și-și folosi în chipul acesta și lui însuși și romeilor. Existența asigurată a statului româno-bulgar. Astfel vitejii romîno-bulgari izbutiră să stoarcă o proprie a lor existență politică de la romeii cei ipercivilizați, însă tot atât de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
bulgăresc e drept ca-n cea dentîi năvălire mai mare (1185) fură biruiți și, în urma înfrîngerii ce suferiră, o parte a bântuitei populații românești fugi dincoace, pe malul stâng al Dunării, și se așeză, măcar pentru câtăva vreme, în țara cumanilor; dar, îndată ce bizantinii dovediră că nu știu a se folosi de victoria lor, românii își încordară toată energia ce le rămăsese, bătură curând după aceea oastea împărătească trimisă împrotivă-le și se menținură cu atâta noroc în țările mai sus numite

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Adrianopole, de astă dată într-un mod și c-o formulare hotărâtă, c-un zel ce dovedea că le pasă de o asemenea alianță. Ei propuneau să deie o oaste aliată de 40000 de oameni, compusă din români, bulgari și cumani, la care s-ar fi adaos un contingent sârbesc de 20000 de oameni, așadar la un loc o oaste întrunită de 60000 de oameni care, cu-nceputul primăverii aceluiași an, avea să alerge în ajutorul germanilor și să pornească împotriva

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ajutorul lor e de prisos; deci acuma se adresară cu aceeași ofertă la regele Ioannițiu. Acest domn războinic, care curând după ce intră la stăpânire își propusese de-a pustii întreaga parte apuseană a împărăției romeice, a năvăli asupră-i cu cumanii, și a o ruina în toate chipurile, primi pe grecii ce se ofereau ei înșii cu părere de bine și cu onori și se folosi de ocazie pentru a-și arăta în mod simțitor ura și supărarea sa contra latinilor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
alte întreprinderi mari, care puneau o țintă depărtată puterilor lor, însă afară de Europa. Pentru a asigura izbânda răscoalei plănuite în secret, grecii știură să implice în luptă pe cei mai cumpliți dușmani ce-i avuseră ei, pe bulgari, români și cumani, o luptă în care ei din parte-le se aruncară cu o mare oțărâre și cu neomenoasă turbare. Fugarii întorși puseseră la cale răscoala în mai multe orașe din Tracia și Macedonia și cu ajutorul românilor o împinseră la cea dintâi

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
lipsa sa de puteri și spre acest scop se ținu în oarecare depărtare de Adrianopol {EminescuOpXIV 102} Dar fiindcă regele Ioannițiu se apropia cutezător nu numai în fruntea propriei sale oștiri, ci mai având un sucurs de patrusprezece mii de cumani, de loc de pe malul stâng al Dunării, de pe teritoriul Moldo-Valachiei de astăzi, cari intraseră la el cu leafă ca trupe mercenare, de aceea și latinii se adunaseră repede și fără întîrziere și se dispuseră spre apărare. Împăratul Balduin porni în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mai multe zile de-a rândul fără a se hotărî lucrul. Meșteșugărețul rege Ioannițiu avea în gândul lui un vicleșug de război și cercă înainte de toate cu isteție planurile și tactica latinilor printr-o recunoaștere. El puse o trupă de cumani să execute o năvală asupra vitelor de tăiat și de ham, asupra turmelor de vite albe și a hergheliilor de cai care erau ale oștirii împresurătoare și pășteau pe lângă tabăra latină, pe grasele pajiști. Latinii, cum zăriră pe cumani, săriră

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]