1,164 matches
-
nu dovedesc o ocupație tătărească a regiunilor românești dintre Carpați și Dunăre: ele se găseau, de altfel, în afara drumului urmat de acești căutători de pradă. Pe acest teritoriu, pe care nici nu-1 străbătură, ei nu făcură decât să înlocuiască dominația cumanilor, ale căror rămășițe creștine sau păgâne se duseră să caute un adăpost în Ungaria. Nu demult, însă, subiectul a fost discutat într-un mic articol de către I. Negoiu, care a pornit în prima parte pe un ton foarte vehement împotriva
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Faptele istorice și informațiile documentare arată cu totul o altă situație. Încă de pe când Cadan se afla în Balcani, în anii 1242-1243, o mărturie ne relatează că hoardele lui, pentru a lua în stăpânire Bulgaria, în care se aflau mulți cumani, au pătruns până în Grecia și au nimicit întreaga populație, cu excepția castelelor și cetăților întărite. Și informația de aici nu este izolată. Ea este confirmată, în anul 1246, de către falsul călugăr Ascelin, care scrie că întregul teritoriu, pe unde s-a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
asupra Moldovei și Țării Românești, de la care hanul ia și tribut, se plânge Bela al IV-lea în anul 1250. În scrisoarea trimisă către papa Inocențiu al IV-lea, regele precizează că regiunile învecinate cu Regatul Ungar, „cum sunt Ruscia, Cumanii, Brodnicii și Bulgaria”, care în mare parte erau supuse înainte stăpânirii sale, s-au recunoscut supuse tătarilor. De aceea, a acordat Casei Ospitalierilor din Ierusalim dreptul de a se stabili în Țara Severinului, prin care ținut, în timpul ultimei năvăliri, a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
resimțeau încă după Marea Invazie. Papa Inocențiu al IV-lea se gândea acum să slăbească presiunile mongole pe cale diplomatică, trimițând misionari în aceste părți românești, la 19 ianuarie și 23 iulie 1253, pe călugării din Ordinul Predicatorilor „în țara acelor cumani” și „la tătari”, precizând că acei „din neamurile păgâne sau schismatici, adică români aduși de curând la dreapta credință, să-și poată păstra soțiile”. Ele confirmă știrile lui Wilhelm de Rubruck că, de la gura Donului (Tanais) spre Apus până la Dunăre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Doroguni, când Dorohoi. Aceasta a continuat să rămână, în tot timpul Evului Mediu, centrul administrativ, judiciar, militar și fiscal al Țării de Sus și ca reședința marelui vornic, așa cum Bârladul a fost pentru Țara de Jos, încă din timpul stăpânirii cumanilor. În fiecare țară, Khanul tătar avea un Divan cu un secretar, iar fiecare baskak militar și daruga șef de regiune financiară, o cancelarie cu dieci de vistierie și registre fiscale daftar sau catastife. În daftare sau catastife erau trecuți contribuabilii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Tartaros qui eidem in auxilium venerant” precizează documentul. A doua era aceea alcătuită de Boleslav al Cracoviei și Lațco, tânărul principe de Lautsacia „Et Boleslaum Cracoviensem et Laczkonem juvenem Lansaciae (Lautsaciae) ducem”. A treia era oastea Ungariei compusă din nenumărați cumani, unguri, diverși slavi și secui „et innumeram multitudinem inhumanorum cumanorum ungarorum, diversorum sclavorum, sicularam”. A patra armată era înjghebată de români cu schismatici, pecenegi și ismaeliți „quoque et valachorum, bezzeninbrum et izmahelitamm schismaticorum”. În sfârșit a cincea oaste era formată
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de altfel, pe istoricul ungur Pauler Giula să se îndoiască de faptul că aceștia ar fi fost din Banat sau Transilvania. Obiceiul, ca popoarele orientale să ridice trupe înarmate de la populațiile stăpânite, l-am văzut practicat de pecenegi și de cumani și mai înainte, față de români, și el nu era străin nici tătarilor veniți din aceleași părți. În general, diplomele ungare latine și bulele papale din secolele XIII și XIV vor folosi expresia de schismatici aproape întotdeauna numai pentru românii din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
1247, menționează, cum am văzut deja, existența de voievodate și cnezate în Oltenia și Muntenia. În curând, aceste oștiri vor continua să fie semnalate și în Moldova, ca o perpetuare a acelora formate și înarmate în timpul simbiozei cu pecenegii și cumanii. Deocamdată, însă, izvoarele străine vorbesc de supărătoarea prezență a tătarilor la gurile Dunării, care cauzează neplăceri până și Imperiului Bizantin. Autoritatea lui Nogai era un fapt la sfârșitul anului 1260 și peste Vicina, deci și în Dobrogea. În 13 martie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
inadmisibilă și de neconceput din punct de vedere al realității istorice. Deoarece stăpânirea mongolă era efectivă și simțită nu numai de români, ci și de clerul catolic, Ordinul Minoriților Sf. Francisc, adică al Franciscanilor, luând locul Dominicanilor, chiar la creștinarea cumanilor organizați în șapte seminții și așezați în Ungaria, Transilvania și Banat. Și Ladislau Cumanul, regele ungur, își luă angajamente să-i ajute, prin însăși convocarea Sinodului de la Buda, ținut la 10 august 1279. Tot pe atunci, Adrian, provincialul franciscan din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
împuternici în 7 octombrie 1279 pe episcopul Filip de Fermo, legatul său din Ungaria, să cerceteze starea lucrurilor pentru reînvierea Episcopiei de Milcov, „posta in finibus Tartarorum” în scopul catolicizării românilor și creștinării tătarilor. Înainte de toate însă, trebuia rezolvată problema cumanilor lui Kotian. Dar măsurile luate de către Sinodul de la Buda, în 10 august 1279, de a stabili pe cumanii din Ungaria, Transilvania și Banat în case, desființindu-le corturile, de a-i obliga la monogamie, de a le rade bărbile și de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pentru reînvierea Episcopiei de Milcov, „posta in finibus Tartarorum” în scopul catolicizării românilor și creștinării tătarilor. Înainte de toate însă, trebuia rezolvată problema cumanilor lui Kotian. Dar măsurile luate de către Sinodul de la Buda, în 10 august 1279, de a stabili pe cumanii din Ungaria, Transilvania și Banat în case, desființindu-le corturile, de a-i obliga la monogamie, de a le rade bărbile și de a le distruge alte obiceiuri cu sila, nu au fost întâmpinate cu prea multă bunăvoință de către aceștia. Și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în case, desființindu-le corturile, de a-i obliga la monogamie, de a le rade bărbile și de a le distruge alte obiceiuri cu sila, nu au fost întâmpinate cu prea multă bunăvoință de către aceștia. Și cum întotdeauna violența naște rezistență, cumanii s-au răsculat împotriva lui Ladislau Cumanul și a călugărilor catolici, sub conducerea căpeteniei lor Oldamir, în anul 1282. Ciocnirile dintre răsculați și trupele regale au avut loc la Houd, în gura Mureșului. Înfrânți, cumanii cu Oldamir în frunte iau
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cum întotdeauna violența naște rezistență, cumanii s-au răsculat împotriva lui Ladislau Cumanul și a călugărilor catolici, sub conducerea căpeteniei lor Oldamir, în anul 1282. Ciocnirile dintre răsculați și trupele regale au avut loc la Houd, în gura Mureșului. Înfrânți, cumanii cu Oldamir în frunte iau calea pribegiei și se refugiază în ținuturile românești stăpânite de tătari, după Augustin Bunea pe valea Dunării, în Țara Românească, iar după alți istorici în Moldova. Aflând de retragerea cumanilor de sub stăpânirea sa, Ladislau Cumanul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Houd, în gura Mureșului. Înfrânți, cumanii cu Oldamir în frunte iau calea pribegiei și se refugiază în ținuturile românești stăpânite de tătari, după Augustin Bunea pe valea Dunării, în Țara Românească, iar după alți istorici în Moldova. Aflând de retragerea cumanilor de sub stăpânirea sa, Ladislau Cumanul pleacă personal în fruntea unei oștiri ungurești să-i readucă la ascultare. Nu știm în ce an a avut loc această urmărire fără succes, în ținuturile tătarilor, peste Carpați sau Alpi, în care nici unul din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
alte două decrete date în anul 1280, de către regele ungur, catolicismul și Coroana Ungară i-au aruncat pe toți românii în tabăra dușmanilor lor. Ambele acțiuni, atât aceea a papei Nicolae al II-lea de a desființa obiceiurile și năravurile cumanilor prin hotărârile Sinodului de la Buda, cât și a Coroanei Ungare de a interveni cu armele în soluționarea unei probleme de ordin spiritual, a-i urmări pe împricinați pentru a le răpi din libertate și a-i supune unui regim inchizitorial
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cât și a Coroanei Ungare de a interveni cu armele în soluționarea unei probleme de ordin spiritual, a-i urmări pe împricinați pentru a le răpi din libertate și a-i supune unui regim inchizitorial, au compromis planurile Vaticanului relativ la cumani și a spulberat și ideea creștinării tătarilor și catolicizării românilor prin reînființarea Episcopiei de Milcov, exprimată de Marele Pontif în octombrie 1279, pentru mult timp. Ele aveau să aibă urmări pentru Ungaria și Transilvania chiar pe plan politic, ca o
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Volga „murise” în 1280 Mangu-Timur și în locul lui se ridicase pe tron, Tuda-Mangu (1280-1287), unul dintre puținii hani păgâni, împotriva și în ciuda celor ce susțineau un musulman. În același an, 1280, Nogai pornise cu o puternică oaste alcătuită din tătari, cumani, români și alani în ajutorul socrului său, pentru răsturnarea țarului bulgar Ivailo de la Târnovo și înlocuirea lui cu nobilul cuman George Tertereș, care-și trimise ostatec la curtea din Solhatul Crimeii pe fiul său Svetoslav și pe fiica sa în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și înlocuirea lui cu nobilul cuman George Tertereș, care-și trimise ostatec la curtea din Solhatul Crimeii pe fiul său Svetoslav și pe fiica sa în haremul lui Gecu sau (Geake), ca semn al vasalității. Oastea alanilor, prezentă alături de tătarii, cumanii și românii din Balcani, nu era venită acum din Caucaz, ci alcătuită din rândurile acelora care se stabiliseră în Moldova încă înainte de anul 1240. Aceștia dăduseră Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum și, fiind creștini, depindeau
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ci alcătuită din rândurile acelora care se stabiliseră în Moldova încă înainte de anul 1240. Aceștia dăduseră Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum și, fiind creștini, depindeau de Episcopia ortodoxă de la Vicina. Prin ei, ca și prin cumani, tătarii își exercitau puterile asupra Țărilor Românești, Moldova fiind numită chiar Alania la 1320, în harta lui Giovanni di Carignano, de Genova. Toate aceste oști, conduse de Nogai și cunoscute cronicarului bizantin ca fiind alcătuite sub numele generic de „sciții
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Imperiul Bizantin, a hotărât strămutarea valahilor din Tracia, în anul 1284, sub ochii lui Nogai, cumnatul său, peste mare în Anatolia. De aceste împrejurări politice profitase Ladislau Cumanul și pătrunsese, cum am văzut mai sus, în anul 1283, în urmărirea cumanilor, până în Moldova. Dacă Nogai nu putuse interveni imediat fiind ocupat în Balcani, riposta lui nu avea să întârzie. Așteptându-se la așa ceva și pentru a o înlătura, Coroana Ungară a trimis o solie condusă de magistrul Toma, în anul 1284
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
avea să întârzie. Așteptându-se la așa ceva și pentru a o înlătura, Coroana Ungară a trimis o solie condusă de magistrul Toma, în anul 1284. Acesta a ajuns până în ținutul Bizadrag. Aici, a cerut de la Nogai să-i fie restituiți cumanii cu Oldamur, refugiați din 1281. Bineînțeles că cererea i-a fost respinsă, iar Toma era cât pe ce să plătească cu viața îndrăzneala sa, fiind greu rănit de către tătari și români la înapoiere, între munți. Înapoiat de curând din Balcani
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
obosite, până în luna decembrie 1284, când zăpada s-a așternut de-a binelea și locuitorii satelor și orașelor au revenit cu toții în așezările lor, așteptând sărbătorile de iarnă. Punând în fruntea trupelor sale pe Tula-Buga, viitorul han, și călăuze, pe cumanii Oldanieri și Arbuz - vezi la Botoșani, podul lui Arbuz - el ordonă invadarea Transilvaniei și Ungariei tocmai în timpul sărbătorilor Nașterii Domnului și Anului Nou, pe două căi. O coloană de tătari și români a pătruns pe Valea Buzăului și intră în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
răsplătit secuii din Trascău, refăcându-le cetatea și mutând în ea sediul scaunului de la Turda var - de la 12 km. distanță - cu precizarea că locuitorii de pe valea Arieșului să se refugieze în ea în cazul repetării invaziei. Pierderile mongolilor și ale cumanilor trebuie să fi fost mari de tot, căci de o nouă incursiune în Transilvania nu se va mai putea vorbi mult timp. Evenimentele din anii 1280-1285, petrecute la gurile Dunării, în Balcani, în Transilvania și Polonia au prins în vârtejul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
scrisori, în 3 septembrie 1288, să propage religia în țările de sub dependența lui Nogai; iar, pe de alta, în același an, cerea arhiepiscopului de Strigoniu să propage „cuvântul crucii” în Ungaria împotriva sarazinilor și tătarilor nogai, după ce constatase că numărul cumanilor ajunsese în 20 mai, 1290, primejdios de mare. El îndemna pe Rudolf, duce de Austria și împărat Romano-German prin scrisorile din 20 mai, 23 iulie și 9 septembrie 1290, să pună armata la dispoziția episcopului Benvenuto, împotriva tătarilor nogai, ca
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a putut avea loc, o acțiune antimongolă fiind paralizată la 10 iulie 1290 și de moartea neprevăzută a lui Ladislau Cumanul. Acesta, aflându-se în tabăra de sub cetatea Körésszeg (Crișului) din regiunea Bihorului, pe când dormea în cort, în timpul unei nopți, cumanii Arboc, Tortei și Kemenc l-au înconjurat și l-au asasinat, ajutați fiind de o ceată de români. Scriitorul Cronicii Ipatievscaia, care menționează faptul că alături de cumani au participat la asasinarea regelui ungur și români, nu precizează ziua, ci numai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]