6,333 matches
-
bine, să inaugurez darea în folosință a casei, și-apoi, pe mâine-poimâine, vă chem eu, când să veniți, să mă luați și să mă duceți acolo unde vi sa ordonat. Dar nu putem. Ei, pe dracu, nu puteți. Fiți copii cuminți și ascultători că nu vă va fi degeaba. Când, nu ne va fi pe degeaba? și acum, și mai pe la urmă. O să vedeți. Vă rog să aveți încredere în mine. Că și eu o să am în voi. Acum, duceți-vă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mai greu, dintru început, dar, încet, cu răbdare și sârg, vom lucra cât de mult vom putea, vom fi economi și strângători, ne vom face casa noastră, încheiase el discuția. Așa vom face, cum visezi tu, de frumos și de cuminte. Anii au trecut. Ei au muncit cât au putut, au fost cu grijă față de agoniseli, dar degeaba! De adunat, câte ceva, greu se aduna. Mai apoi, a venit pe lume primul copil: băiețelul Miruță. și viața a continuat, nici mai rău
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
teama de primele repetiții. Știu mereu ce vreau, dar niciodată, În amănunt. PÎnă la primul șnur Însă, am mari temeri, nerostite : o fi bine? N-oi fi prea temerar ?- cum mi se reproșa În deceniul nouă. N-oi fi prea cuminte? - cum mi se mai reproșează, după 2000. Am scris caiete de regie la Cehov cînd aveam 30 de ani. Predau și la un masterat Cehov. L-am și montat, de trei ori. Și totuși, nu de mult, pe cînd Începeam
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu rușine mărturisesc, nu am făcut parte din rîndul dizidenților, ori al persecutaților opresiunii comuniste : 90% dintre montările & cărțile mele, nu au avut probleme. De altfel, În prefață ni se spune că nici opul de față nu este vindicativ 102 :”cuminte, el se mulțumește să consemneze niște mărturii, revelatoare prin simpla lor prezență”. Dar cartea napocană mai este utilă, fiindcă tinerii noștri colegi habar n-au cu ce se mănîncă ...vizionarea cu comisie ideologică, spre exemplu, a unui text scris de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fie cât mai reduse. Însă, pentru ca toate acestea să se întâmple, trebuiau să-mi execute întocmai ordinele, chiar dacă unele dintre ele li se vor părea mai ciudate. Nimeni n-a crâcnit, nimeni n-a scos o vorbuliță măcar. Erau foarte cuminți și de-a dreptul devotați, așteptând cu cea mai deplină încredere ca salvarea să le vină de la mine. Firesc, în timp ce le vorbeam și-i vedeam cum mă privesc, am simțit cum fiorul emoției de Mare Erou Civilizator MEC mă cuprinde
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că tare greu atârnă ea în talgerul păcatelor. Cu atât mai mult cu cât ai putea cădea în ispita de a-l minți chiar pe părintele tău cel duhovnicesc, care îndreptățit ar fi atunci să te afurisească..." Dom' Gomboș lăsa cuminte ochii în pământ și spunea cu mare pioșenie în glas: "Mă rog în fiecare seară să mă ferească Sfântul de o așa greșeală, da' și io sunt om și sunt slab, părinte! Cu toate astea, să știți că mă sforțez
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
zeilor, de vreun presupus nepot de-al lui Prometeu, asemenea focului, nu ne puteam vedea. La o adică, dacă ne depista cumva cineva, repede ne luam în primire, ca doi elevi conștiincioși, lecțiile de scris la mașină și stăteam excesiv de cuminți. După plecarea bibliotecarei, fără să rumeg prea bine ideea și, mai ales, dornic de a extinde din nou acolo, jos, pe mocheta dușumelei, între standurile cu cărți, sacul de dormit pe care-l purtam cu mine într-o sacoșă, zi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Nu întrece măsura, Pâcule! Așa am hotărât, așa facem și pace! Auziți voi pe cine l-o pus...Pe...pe... Și ce, nu-i bun? Asta numai tu o crezi, Pâcule. Cărăușii au uitat de mâncare și de băutură. Așteptau cuminți, ca în biserică. Moș Dumitru privea vulpește la ei și aștepta ultimul cuvânt al lui Pâcu. După înțelegere... Ia auziți și vă minunați! L-o pus pe... Iordache Cocoșitu... Un „aaa”... prelung s-a auzit în rândul cărăușilor. Apoi toți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
din nou cu pumnul am întins mâinile și l-am oprit. Cât ai clipi, eram în picioare gata să-l lovesc și eu. Dumitru însă, mai vonic ca mine, m-o prins de mână și mi-o spus scrâșnind:” Stai cuminte, că te omor, Pâcule!” Da’ aceea era pricină de așa o încrâncenare, moșule? - a întrebat Hliboceanu, cuprins de fiori. Era! Și cum îți spuneam: Dumitru mi-a zis printre dinți: „Stai cuminte, că te omor, Pâcule!” „De ce să mă omori
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de mână și mi-o spus scrâșnind:” Stai cuminte, că te omor, Pâcule!” Da’ aceea era pricină de așa o încrâncenare, moșule? - a întrebat Hliboceanu, cuprins de fiori. Era! Și cum îți spuneam: Dumitru mi-a zis printre dinți: „Stai cuminte, că te omor, Pâcule!” „De ce să mă omori Dumitre? Ce ți-am făcut eu ca să te mânii atât de tare?” „Mie nu mi-ai făcut nimic, dar...dar lui Costache ai de gând să-i faci! Și asta nu-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și s-a întors cu ele ciorchine în mâini. Le-a așezat apoi pe marginea mesei, aliniate ca la paradă. Numaidecât s-a arătat și Costache în gura gârliciului zămnicului, cu oala cu vin în brațe. Cărăușii s-au așezat cuminți la locul lor, așteptând umplerea ulcelelor. Hliboceanu i-a îndemnat: Hai să bem o gură de vin, că ni s-au cam uscat gâtlejurile și nu șade bine la niște gospodari ca noi. Cărăușii - ca niciodată - au întins mâinile fără
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ori mergem de-a dreptul la descărcat? Am plecat! Să te și întorci! - l-a șfichiuit Pâcu. Când Mitruță s-a întors, Hliboceanu l-a întrebat: Care-i vrerea stăpânului? Nu mai cântărim. Mergem la descărcat. Iaca și o treabă cuminte pe ziua de azi. Eu am să merg la Aizic, să închei socotelile pe ziua de az, iar tu, Mitruță, direcția depozit! Așa voi face! Moș Dumitru și Pâcu au pornit în rând cu ceilalți cărăuși către locul descărcării. După
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cinci zile... Ningea răzbit. Nu adia nici un fir de vânt. Fumurile din hornuri nu și mai găseau cale spre cer, ci se amestecau cu ninsoarea, devenind una. Pe ulițele satului... țipenie. Totul era acoperit de neaua pufoasă ce se așeza cuminte. Am ieșit afară să stau în ninsoare. Fulgii curgeau pe lângă urechile mele cu un foșnet ușor. Era o liniște Dumnezeească. Mă simțeam cufundat într-o mare de puf... Nici nu-mi dădeam seama ce moment al zilei poate fi. Timpul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Îndată a ieșit afară, frăsuindu-se: Unde o fi copchilu’ ista? O ieșit în potopul de afară!... Mare neastâmpărat!... Știindu-i felul, am intrat în joc și ascultam în tăcere: Da’ cine o mai auzit de babă frumoasă și copchil cuminte? Degeaba îmi răcesc eu gura, că el tot pe-a lui o ține. Una-două, țuști afară. Nu ți-a sta într-un loc cum nu stă apă pe gâscă. Unde s-o ascuns, că pe poartă nu putea să iasă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
dat drumul. Armăsarul a pornit să zburde prin omătul proaspăt... În clipa următoare însă, n-am văzut în urma lui decât un nor de zăpadă aruncată ca dintr-un vulcan și o rostogolire nefirească a calului... Spuneai că era un cal cuminte. Și acum?... - l-a întrerupt Hliboceanu. Era un armăsar ca toți armăsarii, Hlibocene! Numai că era de o cumințenie nemaipomenită. Acum însă, simțindu-se liber și văzând atâta omăt în jur, a pornit și el să zburde, dar după acea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
așa ceva, am înlemnit! „Cum? Să-l coase?!” „Du-te fuguța, că dacă întârziem o să-l doară mai tare” - m-a trezit mama din groaza care mă cuprinsese. Când i-a pus căpăstrul cu zăbală, spre mirarea mea calul a stat cuminte. „Acum ține-l bine, până aduc eu ce îmi trebuie”. Îndată s-a întors din casă cu niște bucăți de pânză albă, cu un coltuc, cu un brâu și...cu un ac mare cu ață lungă pusă în el...În
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
îmi treceau prin cap încât la un moment dat vedeam armăsarul sărind în două picioare peste noi, făcându-ne una cu pământul!...Mama însă și-a așezat la îndemână cele aduse din casă, în timp ce vorbea singură: „Costică, băiatule! Să fii cuminte! Mama o să-ți coase rana, apoi deasupra punem pânza asta curată, peste care așezăm pernuța și pe urmă legăm cu brâul...Asta până mâine, când o să aducem de la târg tot ce ne trebuie...O să-i treacă buba băiatului și la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ce ne trebuie...O să-i treacă buba băiatului și la primăvară ieșim la câmp! Da, da! O să ieșim la câmp la păscut ierbușoară verde și apoi la treabă. Ai să te faci sănătos!... Ia să vedem noi cum îi băiatul cuminte și ascultător?” Fără alte pregătiri, a pus mâna pe acul cu ață și... a început să coase...La prima înțepătură, calul a tresărit. Pe urmă a început să bată omătul cu copita și să clatine din cap, sforăind...Trebuie să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a potolit nici când a început să amurgească. Geana roșie de la asfințit, era semn că gerul nu va slăbi peste noapte. Toată noaptea, mama a tot mers să vadă ce face armăsarul și se întorcea vorbind de una singură: „Îi cuminte, băiatul...Ce a avut de tras, sărmanul! Da’ i-a trece lui. Mâine îi aducem doctorii și carnea o să se prindă la loc. Numai de n-ar obrinti pe gerul ista...Da’ are mama grijă să nu răcească flăcăul”...Când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să se ridice de pe pernă cu repeziciune, dar s-a oprit la jumătate de drum, ducând mâna la ceafă. Ce s-a întâmplat, Vasile? - a sărit grijuliu Cotman. Mă doare tare locul loviturii de la cap și sunt încă amețit. Stai cuminte, băiete! Ce, crezi că ești vindecat? Oleacă de răbdare! - l-a liniștit Cotman, cu zâmbetul pe buze, cum nu-i era felul. Unde-i doftoroaia, să te doftoricească? - a întebat apoi, râzând de-a binelea. M-o doftoricit deajuns, Măriuța
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mare și au cu ce cumpăra cai de soi. S-au poate și aceștia-s tot de furat... Nici n-a terminat ce avea de spus că Amnar s-a și săltat în șaua unuia dintre armăsari. Mamăăă! Strașnic cal! Cuminte. Cu spinarea și șaua bune... Taman cum am avut eu în cătănie... Mânca pământul numai când îl strângeam între pulpe... Tocmai atunci a ajuns și Hliboceanu lângă ei. A ridicat felinarul, să lumineze fața hoților. La lumina slabă a felinarului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
când pătrunzi În intimitatea unui aparat de radio. În cameră exista chiar și un plan de evacuare În caz de incendiu: săgeata roșie salvatoare se fractura În unghiuri drepte, ieșea pe ușă și dădea ocol coridorului, iar apoi se Întoarcea cuminte, În același punct, ca un câine credincios de care-ți era imposibil să scapi. Planul camerei era o altă odă Închinată imaginației abil stăpânite. Sus de tot, În zidul vestic al camerei - sau unde ne gândeam noi, din motive obscure
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
militară, Chiar mergând ușor pe coate. Bă tovarășe, ce-i asta, Rizea-l întreabă pe Brighiu. Șefu, nu vreau ca năpasta, Să o iei în vârful ... ! Deci, având un plan în minte, Brighiu a-nceput o treabă, Să arate că-i cuminte, Pentru cine îl întreabă. Rizea temător din fire, S-a uitat cam încruntat S-a-ntors fără nici o știre, Și nu l-a mai controlat. A lansat ca în instanțe, Oxizi, baze și fenoli, S.T.L.-uri și substanțe, Aoleu, ne trec fiori
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93213]
-
casă naționalizată (pe care a trebuit să o părăsim) aveam o camera a mea, un aparat de radio ALBATROS, un magnetofon TESLA, chitară electrică, rudimentară, pe care era aplicată fotografia grupului BEATLES (există și acum). Eram un elev foarte bun, cuminte, premiant, cu diplome de merit, dar nu mi-a plăcut să fiu „pus la punct” pentru orice prostioară: un scăldat la gârlă (râul IALOMIȚA), un sărit gardul la vecini pentru o minge, pentru o fată ,,necorespunzătoare”, pentru un antrenament ,,mascat
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
că toată agitația lui nu exprimase altceva decît o mare Îndoială de sine. — Urmează-mă și fă Întocmai ce-ți voi cere! porunci Joanna-Jeni, apoi se Întoarse și porni către punctul de la unsprezece metri, fiind sigură că Pablo va veni cuminte pe urmele ei. Se apropia momentul intitulat Meditația Ordonată. Nimeni În afară de Joanna-Jeni n-ar fi putut spune ce Înseamnă asta - și poate că ea Însăși era cam nesigură, sperînd totuși ca, În cele din urmă, lucrurile să se potrivească singure
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]