3,786 matches
-
Și să-mi alung simțirile din pântec. * * * * * Să nasc, aș vrea, din dragoste plămada, Hyperioni rătăcitori, plăpânzi, Nemuritori când anii stau să-mi cadă Hlamida peste umerii rotunzi. * * * * * Și ascultând al timpului meu bucium Să mă predau statornica, supusă, Nemuritoare cumpănă de zbucium De mreaja apei să mă las sedusa * * * * * Să răscolesc zenitul cu lavanda Sărată din țărâna obrintită Și unei mănăstiri să fiu ofranda Că Ana lui Manole înzidita. PREȚUL NEMURIRII Coborî din vis că din străveche runa Cum ochiul
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
în patria lui, să-și vadă părinții fără știrea cărora plecase de acasă, simțindu-se vinovat pentru necazul pricinuit lor și mai ales pentru mâhnirea și lacrimile mamei sale pe care și-o închipuia în mare suferință. Deși stă în cumpănă, starețul acceptă, îl binecuvintează și-l însoțește cu bunele sale rugăciuni de împlinire. Nu putem stabili cât a fost planul diavolesc de a-l smulge din această vatră de rugăciune și cât a fost dorința lui sinceră de a-și
CUVIOSUL IOAN COLIBAŞUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363781_a_365110]
-
bine. Întreaga poezie păunesciană este mai mult decât poezie, fiind sesizabilă, ca parte intrinsecă în istoria română. Deși drumurile ei nu merg uneori la izvoarele și făptuitorii istoriei, poetul este un scriitor de cuvinte ce au dreptate întrucâtva, când uneori cumpăna istoriei și-a pierdut echilibrul, chiar dacă din când în când denunță lipsa echidistanței politice și plutește în tangaj pe valul comunist! Istoria din poezia lui Adrian Păunescu are umbre pentru că exclude ostentativ Dinastia Română. Sunt mari și imputabile aceste umbre
ADRIAN PĂUNESCU. DUPĂ POET, BASARABIA E MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363854_a_365183]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poezie > Vremuri > GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - PLANURI DE ANUL NOU Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 1094 din 29 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ce bine că, iată, până și 2013 trece! Cumpăna Anului Nou îmbie cu promisiuni și cu previziuni precaute, dar ne și sperie puțin. Chiar dacă știm că biet calendarul nostru gregorian este doar o invenție, acolo, concepută de mintea imperfectă a oamenilor, e plăcut să ne dedăm bilanțului, pretinzând, sub
PLANURI DE ANUL NOU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363853_a_365182]
-
1931 - S-a născut la 20 iunie în comuna Hodoșa - Sărmaș, Harghita. 1953 - Debutează în activitatea expoziționala: Expoziția “Ștefan cel Mare”- Muzeul Republicii. 1957 - Absolvă Institutul de Arte “Nicolae Grigorescu” București (secția de pictură monumentala) sub îndrumarea profesorilor Rudolf Scweizer Cumpănă, George Baron de Lövendal, George Labin, Ștefan Constantinescu, Gheorghe Popescu și devine bursier al Uniunii Artiștilor Plastici. 1961 - Devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Are numeroase expoziții personale și colective în țară și străinătate. 1967 - Se stabilește la
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
unde seara "năvălește cu miros" de apă cristalină atinsă de rumene buze ce s-au răcurit din elixirul vieții, ocazie excepțională pentru graficianul Cucu Ureche să ne arate un făt-Frumos înfășurat în mreajele Cosânzenei care și-a pus la capătul cumpenei de la fântână inima sa, și-i atât de "grea" că scoate găleata cu apa "fericirii" din adâncurile "izvorașului Dragosea". În speranța unei înțelegeri aprofundate a gândirii poetului, care și-a luat o srcină extraordinar de grea în a despica fiecare
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
Sau lumea-n cap voi v-o luați printr-o revoltă mai aparte ce-n jocul lor infect e parte, când faptele îi recomandă să fie grabnic alungați. Dar nu oricum, ci despuiați de bunurile tâlhărite, ca-n ceas de cumpănă să-nvețe pe pielea lor ca de toval, că gol pe lume omul vine și gol apoi în lut se-ntoarnă oricât ar fi de sus pe val... Români, e ceasul deșteptării cum imnul nostru ne-o tot spune! Nu v-
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
olteană, devenită acum “de facto” o clasă de proprietari, a acceptat, în timp, noua stare de fapt, iar problemele ce se puneau în aprecierea pozițiilor sale (uneori obstrucționiste, dar în general “cooperante” cu administrația) se cer revăzute. Acest moment de cumpănă a fost trecut cu relativă ușurință și în scurt timp de fosta clasă boierească olteană, astfel că reprezentanții săi cei mai înzestrați se integrează “natural” în noul climat economico-social, modernizat, al țării în general și al Olteniei în special. multele
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
inspirată epigrama: „Iarbă rămasă de la inele/ Ajunge la vite în iesle./ Noi așteptăm pe mai departe/ Cartea... Inele... de lapte!“. Doina Mărghitaș a dat glas unui emoționat Laudatio închinat inimoșilor cenacliști clujeni ce i-au oferit sprijin în clipe de cumpănă, mulțumirile sale îndreptându-se mai cu seamă către soții Titina Nica și Al. Florin Țene, ale căror încurajări au ajutat-o să se dedice din nou scrisului, după o îndelungată absența din peisajul publicistic. Efervescenta scriitoare venită de la Albă Iulia
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
Pare foarte sigură pe ea. Platanii ar trebui să se simtă rușinați dar sunt prea speriați ca să mai roșească. Din vârful celui mai înalt platan frunza a putut vedea multe. Toate au înțelepțit-o. Acum se afla într-o situație de cumpănă. Îi vede pe bătrânii platani tremurând asemenea frunzelor ce și-au luat zborul alungate de toamnă și vânt și nu înțelege ce cale să urmeze. Își dorește să rămână pe creanga goală și înnegrită de teamă și frig dar o
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biata pisicuță/ Are-o pată pe lăbuță,/ Nici cățelul n-a scăpat,/ Tot cu alb e colorat.// Iar aleea e pavată/ Cu
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
cu ochii, cu inima lipită de clipe, ureche, cu răsuflarea tăiată în ecoul pieptului de nenumărate răsărituri, înnoptări. Te-am urmărit fascinată, topită de drag, bucată ruptă din tine cu fiecare stare. Te-am mângâiat pe frunte, pe spate, pe cumpăna vremii, te-am îmbrățișat până la rotirea universului, am văzut cu ochii tăi nuanțele măsurării mișcării. Te așteptam așa cum aștepți izbăvirea, îți netezeam cutele gândurilor, contemplam oglinda gestului, mă înălțam în palma ta până la bucurie, până la esențe, îți ascultam povestea privirii
CINSTIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362893_a_364222]
-
și înarmați cu pături și sacoșe pline de merinde (merienda) se-ndreaptă spre plajă. Odată cu lăsatul serii se formează grupuri și grupulețe care tăifăsuiesc molcolm în jurul focurilor aprinse, gustând tapas, sorbind din pahare și îngânând melodii melancolice. Pe măsură ce se apropie cumpăna nopții, spiritele încep să se încingă. Tinerii întețesc focurile, gălăgia crește, țipetele se suprapun peste surdina valurilor care se sparg de mal. Cel târziu la cinci minute înainte de miezul nopții, fiecare om prezent pe plajă ține în mână trei bilețele
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
albă, un strop de răsărit, de apus, de amurg și un murg prieten în plin galop... când prin inele lovește zidurile de piatră scapără cuvinte apoi le înghite ca un uriaș povestea proprie și devine iar și iar fântâna cu cumpănă a unui sat de umbre. Anne Marie Bejliu, 18 mai 2015 Referință Bibliografică: ciudată fântână este omul / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1600, Anul V, 19 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu
CIUDATĂ FÂNTÂNĂ ESTE OMUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362986_a_364315]
-
ultima oară: „ oprește prigonirea prin acest labirint al desfătării; oprește nebunia, ticăitul, furtunile și visul.” Nu te-avânta în jocul cu urna de cuvinte aruncate în groapa comună; fie-ți milă de buzele însetate ce ți-au rostit numele la cumpăna dinspre apusul vieții și întâmplarea de a fi lumină peste timp... * 1 martie 2015 Referință Bibliografică: Oprește destrămarea / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1537, Anul V, 17 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Becart : Toate
OPREŞTE DESTRĂMAREA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363009_a_364338]
-
la timp ca să salveze niște suflete de la moarte ca și sigură! * Orestes, la rugămintea credincioșilor, începu povestirea: - Să știți că nu sunt meritele mele de am ajuns în acest loc depărtat de casa mea părintească, tocmai în acest moment de cumpănă pentru oamenii localității voastre, unde să-mi regăsesc pe scumpul meu frate, Artemios, și să găsim o cale atât de norocoasă pentru a salva o familie de la foc mistuitor! Aici se vede Puterea Dumnezeului Celui Adevărat, Cel despre care mi-
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
teamă, ci curaj, forță și demnitate, apoi se îndreaptă către tronul său și se așeză. CONTELE DRACULA: (cu glas tunător încât ușa și ferestrele se deschid brusc) Acest popor va dăinui pe aceste meleaguri și mă va căuta la grea cumpănă: „Unde ești tu, Țepeș, Doamne!?” Îmi va dori reîntoarcerea în carne și oase, în spiritul dreptății: „Un Țepeș ne trebuie să facă dreptate!” Sângele meu va intra printre muritori picătură cu picătură și din urmașul meu se va ridica salvatorul
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > ELENA BUICĂ - GÂNDURI DESPRE MERSUL LUMII Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Am stat în cumpănă, să abordez sau nu acest subiect, fiindcă nu e ușor să găsești un algoritm inedit al înțelesului evoluției acestei lumi, dar ca orice "trestie gânditoare" (Pascal) ce mă aflu și eu pe acest pământ, nu pot pune stavilă gândurilor care
GÂNDURI DESPRE MERSUL LUMII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363350_a_364679]
-
să mor, ce câștigi? Ai venit să mă iei în persoana Prea mare onoare îmi faci Din toată specia asta umană Numai pe mine mă plăci? Hai să-ți ghicesc în cafea E bine să știi ce te-așteaptă O cumpănă grea vei avea ... Citește mai mult POEM INEDIT.CORNELIU VADIM TUDOR (1949-2015):ULTIMA CAFEAHai, Moarte, să bem o cafeați-o fac cu caimac, aromatăMai leapădă-ți coasă cea greași mantia asta ciudată.Te rog să iei loc în fotoliuNu mă supără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
cer, încă, steauaDacă eu am să mor, ce câștigi?Ai venit să mă iei în persoanăPrea mare onoare îmi faciDin toată specia asta umanăNumai pe mine mă plăci? Hai să-ți ghicesc în cafeaE bine să știi ce te-așteaptăO cumpănă grea vei avea... XIX. PREȘEDINTELE KLAUS IOHANNIS ȘI PRIMA DOAMNĂ CARMEN IOHANNIS, PRIMIȚI DE REGELE FELIPE AL VI-LEA AL SPANIEI ȘI DE REGINA LETIZIA, de Mihai Marin, publicat în Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015. by MARIN MIHAI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
-l veghez cu-ncrâncenare. Că nici un râu să nu-i atingă, Sau vis , sau duh , sau arătare ... Și mă cuprinde o sfâșietoare, Tristețe . Și un râu adânc în suflet, Căci eu , da eu , de-ar fi să vină , Acel moment de cumpănă în care , Balanța sorții cum adesea se întâmplă, Ar cere-o viața , una , aș stă cu pieptul netemător,și aș ascunde-n umbră mea , pe cei pe care îi iubesc ,și-aș râde și aș plânge ,și-n noaptea infinită
PENTRU FETIȚA MEA ... de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363576_a_364905]
-
odihnă și destindere. Din piatră de râu a confecționat și a amplasat aici o fântână arteziană cu jocuri de apă, care atrage vizitatorul de orice vârstă, odihnește și bucură ochiul și sufletul omului. A amplasat mai apoi o fântână cu cumpăna, a plantat multe flori și a expus câteva ciudățenii din natură, adică rădăcini și crengi de copac ce aveau o mare asemănare cu păsări ori cu animale reale ce viețuiesc pe meleagurile bucovinene. Este, poate, o a doua ori nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
muzică impetuoasă, rusească. Muzica interpretată falnic de către „The Red Army Choir”, exceptând retrezirile la fața întunecată a istoriei, este o oglindă a ei luminată într-un spectacol unic. Un spectacol de însuflețire eroică, de revedere a Rusiei traversând vremile prin cumpenele ei și ale umanității, razant sau intersectând lumea. Un astfel de spectacol este nerepetabil într-o viață! De aceea, românii au prilejul unei uimiri și urcări la cosmosul muzicii corale rusești fără asemănare în lumea întreagă și în istoria omenirii
VIN RUŞII! CORUL ARMATEI ROŞII VINE LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362384_a_363713]
-
de a portretiza cinstit un om să eșueze în nesiguranța de sine, neîncrederea în oameni, deformarea de la moleculă până la sistem a realității, act lucrativ ce coexistă și în rugăciunea „Tatăl nostru”, spusă din ce în ce mai necurat, excentric, convertit, fățarnic, cointeresat... Ceea ce reprezintă o cumpănă și pentru alcătuirea creionării acesteia ce nu se vrea sub nicio formă trecută prin spoiala politică, ci numai și numai un portret uman ul unui politician degajat de înveșmântarea carnavalescului electoral, Tudorița Lungu. Refuz să mă înrolez în batalioanele politicului
TUDORIŢA LUNGU. NU POLITICA A SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362373_a_363702]
-
Acasă > Eveniment > Ordinea Zilei > ELENĂ BUICĂ - GÂNDURI LA CUMPĂNA ANILOR 2011-2012 Autor: Elenă Buică Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Trecem grăbiți prin timp parcă mânați de un zor neînțeles. Tot mai strâmtorat este cuprisul timpului față de necuprinsul imperiului uman al fiecăruia din
GÂNDURI LA CUMPĂNA ANILOR 2011-2012 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362434_a_363763]