1,497 matches
-
Ăsta de veni îi zice Gheorghe a lu' Dămijeană și e văr de frate cu Dumitru Țoi, de-o țîne pe Gherghița lu' Stan a lu' Vadră, nepotul lu' Stăncel a lu' Căldare, de-i zice lumea Fluierici și-l cunună naș Pantelică a lu' Marin Juvete"... (nu e ușor să transcrii, din memorie, asemenea enumerări... oltenești!), delicata Liliana Țicău, cu care autorul practica "arta conversației", histrionul Gicu Crîșmaru, mereu nemulțumit că nu prea joacă ("Gicule, am găsit într-o piesă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
o figură greu de uitat: o față dezabuzată, plină de cicatrice, care-l recomanda pentru roluri negative. Era un răzvrătit. Cu toate acestea, era și un om deștept, dintr-o familie celebră de artiști. Iar cu prima lui soție îl cununase Beligan! Se pare că cel mai mult îi plăcea să rămînă... personaj. La Reșița, unde a fost repartizat, a oripilat "lumea bună" cu isprăvile lui. Savuroase, să fim bine înțeleși! Una din ele: era cuplat, într-o perioadă, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
au dus la farisei Ca să-l judece și ei. Și și ei l-au judecat La moarte l-au condamnat La Golgota l-a-nălțat Pe cruce l-a ridicat İ-au bătut piroane-n mîini İ-au pus cunună de spini Cunună de spini pe cap Fiere i-au dat de-a gustat Cu oțet l-au adăpat İ-au bătut piroane-n talpe Pentru păcatele noastre. CÎnd sufletul și l-a dat Munții s-au cutremurat Păduri mari s-au legănat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu fata care "suspina și plângea". Fata era îndrăgostită, împotriva voinței părinților, de Ilieș Ursachi. Cu complicitatea fântânarului, ea petrecu împreună cu iubitul ei, câteva ceasuri bune în coliba de frunzar, unde primiră binecuvântarea lui Vodă, care se oferi să-i cunune și la nuntă s-au împăcat cu toții. Creanga de aur Creanga de aur este un roman tradițional, un roman istoric, dar și o parabolă, cu elementele care țin de spațiul mitologic, de atmosfera de basm oriental. Fiind un roman mitic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mari și văduve, de să vor afla greale, de ceia ce răpesc featele cu de-a sila și de ceia ce țin posadnice (amante) și șăd necununați, și de cei ce țin a patra nuntă; și de cei ce vor cununa pe unii ca aceștia, ori preoți ori nașii lor, de votri sau voatre (proxeneți); de fer mecătoare și de învrăjbitoare“. El are misiunea de a-i împăca pe împricinați prin propunerea unui compromis. De asemenea, el îi poate pedepsi prin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ialomița, se plâng mitropolitului că protopopul plășii i-a globit pe amândoi, pe unul cu cinci taleri și jumătate, pe celălalt numai cu cinci taleri, sub pretextul că „feciorul... ar fi avut păcat cu fie-sa până a nu se cununa“. În plus, acesta le-a cerut alți șase taleri pentru a oficia cununia, în timp ce taxa se ridica la numai un taler. Gloaba este adânc înrădăcinată în mentalitatea colectivă, iar cel care a comis un păcat trupesc știe cătrebuie s-o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ralei. Cercetarea Pravilei scoate la iveală că legiuitorii bizantini nu s-au confruntat cu o astfel de situație și atunci mitropolitul improvizează: bătaie și surghiun la mănăstire pentru fata ce s-a dat drept bărbat și pentru nașa care a cununat o. Pravila este folosită ca îndreptar și ca autoritate, iar sentința dată apare mai degrabă ca un compromis prin care se în cearcă nu atât mulțumirea părților, cât stingerea conflictului. Constrângerea este folosită de cele mai multe ori pentru a-l impune
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acestea se amesteca, de nu lăsa nici cununia la voia învoiților, a zăticnit-o“, remarcă banul, rudă cu văduva Maria aflată în cauză. Cei doi, aflând de planurile lui Mavrocordat, se decid să fugă împreună peste Dunăre și să se cunune acolo, dar cum Vodă nu doarme, boierii sunt prinși la Giurgiu, aduși la București și pedepsiți - boierul cu surghiunul, boieroaica cu căsătoria după vistierul Costandin Ramadan. Alegerea lui Ni colae Mavrocordat s-a dovedit însă de bun augur până la urmă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căsătoriei într-o altă parohie, unde tinerii nu sunt cunoscuți sau peste Dunăre încetățile aflate sub jurisdicție otomană. Dacă totuși o asemenea căsătorie se face, biserica intervine imediat ce este înștiințată și desfacelegătura considerată impură, aplicând pedepse severe preotului care a cununat fără să desfășoare o cercetare, părinților și tinerilor. Ală turi de pedeapsa civilă se află și una de natură canonică. După canoanele marelui Sfânt Vasile persoanele implicate în păcatul amestecării de sânge pierd dreptul de a se împărtăși între 9
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cât și fiica ei trăiesc cu același bărbat, Stanciu holteiul. Această mărturisire este determinată de gelozia iminentă, întrucât pârâtul o părăsește într-una din zile, plecând nu singur, ci cu fiica, amândoi fugind peste Olt, în satul Păroși, unde se cunună și unde femeia naște un copil. La rândul ei, mama are un copil cu același împricinat, iar cât au locuit împreună, numitul Stanciu „au petrecut în fapta păcatului și cu Maria văduva, și cu fii-sa Ilin ca“. Cei trei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
despărțirea apare ca necesară, pentru a da posibilitate creștinului „să se împreune cu alt obraz creștin“. Trebuie spe ci fi cat că aceste situații sunt gân di te ca apă rând după căsătorie, fiindcă înainte, nici un preot nu ar putea cununa o pereche in compatibilă din punct de vedere confesional. În epocă, eretici sunt considerați evreii și musulmanii, dar nici legăturile cu catolicii sau cu protestanții nu privesc încuviințarea necesară. În schimb, biserica din țara Românească nu are nimic împotriva unor uniuni
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
violență, ați nân du-i ca lea tată lui, bătându-l și cerându-i să-și ia fata acasă, pentru că frate le lor nu i de nasul ei. În fața instanței, tânărul îndrăgostit susține cu tărie că el vrea să se cunune cu fata, din acest motiv a și răpit-o. Dar dragostea nu este suficientă pentru că la mijloc se află o serie de impedimente care trec dincolo de simpla voință a unui individ. Aici este vorba de statutul și locul fiecăruia în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în Cazul în care aceștia nu au nași sau, dacă aceștia numai vor să-și asume răspunderea nășitului. Instituția nășitului de ține un rol important în sânul unei parohii. Nașul, dacă a botezat un băiat are obligația de a-l cununa; numai el poate să-l dezlege pe fin de respectarea obiceiului și doar cu acordul său își poate lua alt naș. Obiceiul nu se urmează mereu și consecințele apar: conflicte între nași și fini care ajung până la reclamarea în justiție
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
matostat sau de metal ordinar cu cât se coboară în clasa de jos a societății. gestul nu este unilateral, mergând de la fată spre băiat, ci bilateral, tinerii schim bând inele în ziua în care au căzut la învoială să se cunune. Ipoteza este susținută atât de numele pe care acesta îl poartă, „inel de schimb de la logodnă“, cât și de faptul că apare și în testamente, când testa to rul dorește ca ambele inele să fie păstrate de soțul supraviețuitor. Tri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
când Prea Sfinția Sa îi logodește pe Neculae și Iana, ambii din Târgul Cucului, preferă să pecetluias că acordul schimbat întrecei doi prin inele. „Și însuși Prea Sfinția Sa ne-au schimbat inelile și ne-au pus soroc ca după Paște să ne și cununăm“, povestesc tinerii în scrisoa rea de angajament pe care o dau ca semn al acceptă rii învoielii propuse. mitropolitul Dositei analizează argumentele părților și conchide: dumnealui a avut toate dovezile necesare pentru a începe cheltuielile de nuntă, că logodna s-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Pravila oferă, în capitolul „Pentru însurarea; și ce iaste însurarea“, o primă analiză asupra cununiei: „Însurarea se chiamă că deacă se împreună un om cu muiare și care nice o au văzut, nici cu dinsa au vorbit; iar deaca se cunună cu ia, atunci el o ia la casa lui și lăcuiaște cu dinsul, adecă șed amândoi într-o casă. Încă se mai chiamă însurare căce că se împreună și se fac amândoi un trup, după cum au zis domnul nostru Isus Hristos
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ale supuși lor săi, dar și pentru a evita o serie de „uniuni spurcate și eretice“, biserica cere preoților parohiali efectuarea unei anche te asupra candidaților la căsătorie. Dintr-o serie de documente, prin care preotul este pedepsit că a cununat fără să țină seama de sfaturile trimise de la Mitropolie, reies sarcini le ce-i revin atunci când un cuplu cere efectuarea cununiei. În ace lași timp, ele sunt prescrise și de Antim Ivireanul în manualul său. Parohul, cunoscător al turmei sale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de rudenie, asupra stării civile, dacă au cărți de despărțire emise de marele arhiereu, în cazul unor căsătorii anterioare, dacă au dreptul de a se recăsători. Lucrurile se complică atunci când unul dintre parteneri nu aparține comunității, dar dorește să se cunune în biserica din paro hie. „Străi nul“ trebuie să aducă zapis de cununie de la arhiereul locului prin care să ateste că nu este căsătorit sau Zapisul de cununie apare deseori menționat în interiorul documente lor și constituie o piesă importantă în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Stanca văduva vrea să se re căsătorească, mitropolitul refuză să-i dea „pecete de cununie“ până nu va aduce martori care să ateste că n-a re bărbat și că nu este rudă cu cel cu care vrea să se cunune. Femeia aduce trei martori diferiți, pe „Matei vi zi tiul de la sfânta Mitropolie, pe Ivan ot Copăceni și pe Badea preoteasa răposatului popii Calinot mahalaua Flămânda“, toți trei o cunosc pe femeie ca fiind văduvă de cinci ani, că nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sat în sat de sărăcie sau de teama birului, uneori fără a-și lua și familiile cu ei; cei de pe urmă, în schimb, fug, împotriva voinței părinților, și fac apel la un popă dintr-o altă parohie pentru a se cununa. Din acest motiv, se simte nevoia unui asemenea document. La 20 martie 1768, Gheorghe băcanul din mahalaua Puțul cu Zalese pune chezaș pentru Alexie, ambii sunt veniți de la Zagora (Epir), iar primul jură cu mâna pe Evanghelie următoa re le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru preotul din pa ro hie înainte de a purcede la îndeplinirea ritualului. Totodată, el nu trebuie să se lase înșelat de vorbe sau de jurăminte, ci să ceară dovezi scrise asupra stării civile a cuplu lui ce dorește să se cunune, „să cerceteze și să ispitească“, cum spune mitropolitul. Abia după ce are toate dovezile în mână, preotul poate trece la le gi ti marea căsătoriei. Ta xe le percepute pentru efectuarea ceremoniei re li gioase, botez, nuntă, în mor mân ta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ele fiind daruri care se fac a doua zi, imediat după nuntă și consumarea căsătoriei. La 15 mai 1785, Manole, cojocarul din București, promite că se va logodi cu Stana sâmbătă și că „duminica viitoare, adică maiu 23 să mă cunun“; și Oprea promite că își va aduce părinții duminică, când se va cununa cu fiica lui Iane căpitan. Într-un singur document apare ca zi a cununiei religioase ziua de joi, „și acum joia ce vine să mă cunun cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
consumarea căsătoriei. La 15 mai 1785, Manole, cojocarul din București, promite că se va logodi cu Stana sâmbătă și că „duminica viitoare, adică maiu 23 să mă cunun“; și Oprea promite că își va aduce părinții duminică, când se va cununa cu fiica lui Iane căpitan. Într-un singur document apare ca zi a cununiei religioase ziua de joi, „și acum joia ce vine să mă cunun cu Pătrana“, promite Ene. fiind vorba de o căsătorie impusă de tribunalul ecleziastic care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mă cunun“; și Oprea promite că își va aduce părinții duminică, când se va cununa cu fiica lui Iane căpitan. Într-un singur document apare ca zi a cununiei religioase ziua de joi, „și acum joia ce vine să mă cunun cu Pătrana“, promite Ene. fiind vorba de o căsătorie impusă de tribunalul ecleziastic care avea tot interesul să-l gră beas că pe tânăr, nu se mai acordă importanță zilei, ci evenimentului. În casele boierești nunta începe de joia, dar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și pentru mărfurile de proastă calitate. Corespondența este deschisă de mirele Constantin Oteteleșanu care însărcinează pe Zoița păhărniceasa cu pregătirea hainelor necesare miresei sale. logodna s-a făcut deja, pregătirile de nuntă sunt foarte avansate, întrucât mirii vor să se cunune după sărbătoarea Bobotezei. Presat de timp și „fiindcă sorocu nunții să apropie și face trebuință de a face hainele miresii“, ginerele însărcinează un fecior să ia 5 000 de taleri de la cumnatul său, din banii de zestre, și să-i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]