805 matches
-
și, fără Cazimir, nu știu zău... Poate... poate, găsim o cale de mijloc, îi ține isonul Vlaicu. Nu există cale de mijloc! i-o retează Ștefan. Ori, ori! Nu-i o nebunie? se îndârjește Stanciu. Nu cutezăm prea mult?... Desigur, cutezăm! recunoaște Ștefan. Și vom face nebunia aiasta!... Dacă altfel nu se poate, o vom face! spune hotărât și bea din ulcică. Ne-o prăpădi de tot, păgânu', bălmăjește Juga. Să... să le dăm ce le-om da... Să-i înduplecăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mare, cel mai tare". "Unde am ajunge, dacă toate neamurile supuse Înaltei Porți, ar avea nemaipomenita obrăznicie a Moldovei, a Ghiaurului ei, să se răzvrătească împotriva Aliotmanului, considerându-se "neatârnați"?! Moldova zdrobită trebuie să fie pildă tuturor celor ce-or cuteza să se mai ridice împotriva "Neînvinsului Aliotman și-al Fatihului său"!"... Putem să ne dăm și-n tur și-n cap, de mânia grozavă a lui Mahomed n-avem scăpare! Doamne Dumnezeule, apără și ferește! se crucește Juga. Nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Năcazurile ne-or luat mințile... Ștefan se uită când la Toader, când la Năică și izbucnește într-un hohot de râs nervos: "Prost?!" Haida-de! Știe! Prea bine știe!... E dat dracului Nae-Năică aista! Știe! "Capul"! Și totuși o spune! A cutezat să-l înfrunte pe... pe Măritul Voievod și Domn a toată Țara Moldovei!... Îl înfruntă cu nerușinare, deși știe că-și joacă, da, capul și-l joacă! O spune pentru că el crede că are dreptate!... Nu poate să n-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aș asculta povața, mi-aș ușura povara... Că nu cer iertare, ci ispășirea o caut... Daniil stinge o lumânare. Suflă deasupra alteia... Înalță capul: De mi-ai hărăzit să-ți fiu duhovnic, spovedește-te fiule... Îngăduie întrebarea: oare n-ai cutezat prea mult?... Oare n-ai păcătuit printr-o nemăsurată trufie? Nu te-ai hrănit cu deșarte năluciri și vise de mărire? După "Strălucitul Pod Înalt", a vuit Europa. Clopotele! Tămâierea! Osanalele! "Sabia lui Hristos"! Toate aistea te îmbată, ușor-ușor te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
murit singuri"... Aista ne e Destinul! Nu poți porunci Sorții! Destinul?... Da! spune Ștefan cu un zâmbet ironic. Am încercat să întorn aist Destin vitreg după dorința, după voința mea! Se spune că "Soarta" ține cu cei ce îndrăznesc... Am cutezat! Am sfidat-o chiar! Se vede treaba că am fost pedepsit... Nu m-am bizuit niciodată pe soartă, pe noroc, pe întâmplare, spune Ștefan pășind încolo-încoace între cruce și vatră, pe gânduri. Ne mângâiem cu gândul că " Așa mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Papei Sixt către regele Ungariei Matias Corvinul (înainte de lupta de la Valea Albă). * "...Nu mai puțin de vitejia moldovenilor care erau gata ori să moară, ori să izbândească, cât de meșteșugul lui Ștefan Vodă..." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Să nu cutezați a-mi dea mie meritul biruinței, că n-oi fi vreun arhanghel focos pogorât din Ceruri... Acolo Sus, cineva ne iubește îl știu eu. Dar mai cu samă voi, moldovenii... Moldova toată! Vouă! Voi ați dus greul! Sunt mândru de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în școli a religiei ca obiect de studiu obligatoriu etc. În definitiv, dacă avem corupți care luptă împotriva corupției, amorali care vorbesc în numele moralei, de ce n-am avea și atei evlavioși? N-aș fi scris aceste rânduri dacă, fără a cuteza să mă consider un drept-credincios, de foarte multă vreme n-aș nutri profunda convingere (e cea mai profundă dintre convingerile mele) că, pentru a parafraza o minunată frază a lui Marin Preda, ajunsă din păcate clișeu: „Dacă Dumnezeu nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a făcut rost, fapt este că i a oferit Maricăi ca dar de nuntă o blană somptuoasă și o bijuterie de preț. Dacă ne gândim mai bine, și fără spirit de comeraj, căsnicia aceasta a avut ceva emoționant și, aș cuteza să spun, chiar nobil. În rest, ar fi mai cuviincios ca cenzorii morali să-și vadă și de ale lor. Scrisorile către Boicescu au fost luate de cei mai mulți ad litteram, fără pic de umor. Ele trebuiau luate cel puțin cum
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Fiecare a apărut în succesiune firească, cu interpretări diverse (chiar la Casablanca, unde se cântă muzică din toate zonele pământului). Acolo muzica este la ea acasă: cea spaniolă, berberă, andaluză, africană, americană, orientală, mexicană și cea sud-americană. Iată că au cutezat niște europeni-români să experimenteze cu succes și introducerea muzicii europenilor: Mozart, Verdi, Massnet, Gluck, Bizet, Lehar, despre care autohtonii poate nu auziseră și nu apărea interesul să fie ascultată vreodată! Sincretismul fiecărui număr era asigurat prin decorul ce sugera atmosfera
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
un antiamerican oarecare, ci antiamerican primar, primitiv, grosolan. Întrebarea așadar e următoarea: oare avem dreptul să refuzăm intrarea în NATO? Ori măcar să negociem cât de cât? Ei bine, oricât de antiamerican abia ieșit din cavernă aș fi, tot n-am cutezat să pun întrebarea asta nici în prima zi, nici în a doua. În a treia și ultima, au venit prim-ministrul și ministrul de Externe. Când i-am văzut și i-am auzit, mi-a pierit piuitul. Prim-ministrul a
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Moarte Mafiei! Deviza revoluționară a tribunului e de-un patriotism tulburător, de-o moralitate tușantă și de-un fior care-l amestecă pe Burebista cu DNA-ul. Spiritul enciclopedic Vadim își irosește sinapsele pe rudimentarul patron al Stelei, care a cutezat să conteste acel sondaj de opinie în care România Mare susține că e iarăși ce-a fost și mai mult decît atît. Sondaj adevărat, nu ca acelea ale trădătorilor imperialiști, apatrizi și vînduți străinătății, după cum proclamă cu pieptul bombat șeful
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
frângea mînele de ginere ca acesta". Cazacul se îmbată, taie, arde, nu-i om de înțeles: "Ce cui să zici aceste? sau cu cine să sfătuiești? Cu un om în hirea hiarelor sălbatice? Polcovnicii ce erau, unul un cuvânt nu cuteza să zică; că numai pentru un cuvânt, cu sabia smultă da ca într-un câne într-însul. Și Bohul polcovnicul cu mâna legată de rană de sabie, făcută de Timuș, umbla ca fără sine." Observația generală se sublimează în aforisme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la stat, / Mare la sfat / Și viteaz cum n-a mai stat” - și natură este preponderent lirică. Acțiunea se precipită dramatic odată cu apariția lui „Manea, slutul și urâtul, / Manea, grosul și-arțăgosul”, pornit pe cruntă răfuială cu străinul care a cutezat să îi calce meleagurile. Drept răscumpărare, Manea îi cere calul. Dispus să ajungă la o înțelegere, Toma îi întinde plosca să bea, dar Manea îl lovește mișelește și fuge. Conflictul social, caracteristic baladelor antifeudale, este convertit aici într-unul moral
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
iar: "Stimabile, ai puțintică răbdare, docomentul"... El iar: "...că de, damele..." Să vezi unde vrea să m-aducă mișelul!... Biata Joițica! Să nu cumva să-i spui, să nu care cumva să afle! Cum e ea simțitoare!... Tipătescu: Ce! A cutezat? Mizerabilul (se ridică turburat.) Trahanache: (oprindu-l) Stăi, să vezi! "...că de, damele, zice, nu înțeleg totdeauna meritele și calitățile morale ale bărbatului, și respectul care va să zică, ce trebuie să i poarte..." În sfârșit (Tipătescu fierbe) ce s-o mai lungesc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lumea bună, sau cu Giaferul 245, Grădina cu cai246, „Leul și cârnatul“, dacă era de a doua mână.247 Din când în când câte un circ de vară care-și instala baraca pe un maidan central distra pe bucureșteni. Alteori cuteza câte o trupă de comedii sau de operetă franceză să debarce la București. Dar altceva nimic. O trupă de teatru român n-ar fi îndrăznit să anunțe o stagiune de vară la București. De altfel nici nu era lumină, căci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
publică, Nu putem cugeta [nici] un moment măcar că d voastră, ministru constituțional al măriei sale, ați voit să ajungeți acest scop. Nu putem crede că un om, în înalta pozițiune ce i-a fost dat să ocupe în Statul român, ar cuteza să se servească cu acuzațiuni neadevărate, ca să vestejească onoarea publicismului român, pentru a-și mulțumi rancunele sale personale sau pentru ca să umilească cu arme neleale pe adversarii săi politici. Eu, președintele Congresului presei române, nu pot admite o asemenea presupunere, și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sugera nu foarte discret acest lucru - putea să aducă mult visata independență națională a țării, pe care noul guvern se angaja să o obțină: „avem încă în juru-ne un rezbel care poate fi cel mai fatal și care cine va cuteza s-o afirme că n-ar putè să ne aducă și bine“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 30 iunie 1876“, MOF., nr. 147, 6/18 iulie î876, p. 3548). Dar, începând din acest moment, C.A. Rosetti, ideologul și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se naște escroc»; - și așa mai departe.../ Realitatea e că românul se naște cînd poet, cînd escroc, cînd geniu. Cum e și firesc însă, nu se naște totdeauna la fel. Sau, de ar fi să stabilim o regulă generală, am cuteza - poate - să spunem: «românul se naște îngîmfat!»” *Să te numești Sporici (Vlad Sorianu), să fii doctor în filosofie, critic literar, teatral, muzical etc. și să-l aștepți pe Genoiu ca un elev de gimnaziu pe cel mai sever dintre diriginți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Istoria unui interviu”, În volumul meu Despre clovni... În relație, mai ales, cum și este, poate involuntar, cu scandalul simetric, de peste zece ani, prilejuit de data asta de o recenzie la un volum memorialistic al lui Mircea Eliade, În care cutezasem să reîmprospătez, cu extreme precauții, memoria intelectualității dintre cele două războaie mondiale și de după. În 1993, când injuriile contra blasfemiatorului alogen și transfug continuau În presa română (aveau să continue, sporadic, mai mulți ani, fără a amuți vreodată cu totul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai bine. Vă Îmbrățișez, Norman Manea Documente vetustetc "Documente vetuste" În mica baltă culturală a societății socialiste „multilateral dezvoltate” și multilateral bizantine a României ceaușiste a deceniului nouă, anularea Premiului Uniunii Scriitorilor reprezenta totuși o premieră, pe care nu o cutezaseră nici chiar staliniștii perioadei proletcultiste. Este drept, În „obsedantul deceniu”, pericolul ca opțiunea Uniunii Scriitorilor, „condusă și Îndrumată de Partid” (cum fusese de la Început și continuase, inevitabil, să fie până la sfârșit), să contrarieze scandalos gusturile și ideologia activiștilor mai mult
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
va tresări, scârbită, fie și doar la auzul ciudatului meu nume, polițiștii deciseseră o subtilă manevră de evitare a canalului „cultural”, aprobând, pur și simplu, pașaportul turistic, cu speranța că voi Înțelege, În sfârșit, semnificația gestului și nu voi mai cuteza să revin În scumpa noastră Patrie. Vestea anulării premiului am primit-o la Washington, prin „Europa Liberă”. La revenirea la Berlin, În ianuarie 1987, mi-a parvenit din România, pe căi neoficiale, din partea mamei Cellei, un plic conținând Referatul de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
eșuat. Într-o oarecare măsură, acest proiect este și cel al postmodernismului anglo-saxon. Mai puțin radical, el acceptă canonul estetic, dar Îl pervertește. Deși refuză transcendența, nu respinge tradiția și, practic, recuperează o transcendență relicvară, ca obiect. Francezii n-au cutezat să ia calea recuperării decît tîrziu, la sfîrșitul anilor 1970. Nu orice resemnificare a unui mit literar poate fi considerat un gest recuperator În sens postmodern, adică o simulare. Romanul lui Tournier, Vineri sau limburile Pacificului nu simulează, ci modifică
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că spaima pe care o provoacă îl va împiedica pe Hameleon, replica sa miniaturală, parodică parcă, să ducă la îndeplinire promisiunea făcută în disperare de cauză. Dintre toate personajele romanului, Crocodilul este, de altfel, singurul pe care vicleanul Hameleon nu cuteză să-l înșele. Acesta va acționa permanent "supt groaza datului cuvânt cătră crocodil"10, va deveni un pion al fiarei al cărei spectru îl va amenința permanent din umbră. Crocodilul știe că a câștigat un rob, un devotat slujitor, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oprit de obște, și cu strășnicie, să nu ieie nici un ban de la nimene, sub nici un fel de închipuire, pentru lucrarea acestei catagrafii, căci unul ca acela va cădea în grea răspundere, iar mai cu dinadinsul asemenea răspundere pentru oricarele va cuteza să facă așa de împotrivă urmare, va atârna asupra tuturor cilenurilor comisiei, asupra cărora s-a încredințat toată această lucrare". Condica cu proprietățile din Moldova cuprinzând numele proprietarilor, un manuscris, scris la 1833, întocmit pe când era vel visternic Mihail Surza
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ereditar scoțian este contra-exemplul. Milord răspunde scurt la complimentele cu care Rousseau îl abordează, "vorbind de altceva, ca și cum m-aș fi aflat acolo de opt zile. Nu ne spuse nici măcar să ne așezăm" "[...] simțindu-mă de la început în largul meu, cutezai să împart sofaua cu el și mă așezai alături de dânsul. După tonul familiar pe care îl luă numaidecât, am înțeles că această îndrăzneală îi făcea plăcere și că-și spunea în sinea lui: Ăsta nu este din Neufchâtel"283. Așa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]