85,550 matches
-
copii din Județul Brașov. În vara acestui an, Arvato Services a donat o mașină de spălat Complexului de Servicii Măgura Codlea. Anul trecut, fiecare angajat a donat jucării și dulciuri, într-o acțiune caritabilă intitulată, “Christmas în a Shoe Box”. Cutiile cu cadouri au ajuns în posesia a patru centre de servicii pentru copii defavorizați, din împrejurimile Brașovului. Arvato Services este o companie tânără din România, din cadrul grupului media german Bertelsmann, care în mai puțin de trei ani a reușit performanța
Campania "Christmas Smile", initiata de Arvato Services [Corola-blog/BlogPost/97550_a_98842]
-
de serviciu se vor ocupa să le facă îndrăgostiților o fotografie pe care o vor primi pe loc. Oricine dorește o experiență ca’n Vegas, poate ajunge în zona de căsătorii fulger din Liberty Center cu Lovemobilul dotat cu celebrele cutii de conserve goale și pancarta “Just Married”, care va circula din 14 până pe 17 februarie, pe ruta Piața Unirii - Liberty Center.
Săptămâna aceasta te căsătoreşti la Liberty Center [Corola-blog/BlogPost/97581_a_98873]
-
o poveste, Umbra slovei din DEX mai este! Nu-l simțim și-i vrem a lui iubire Gratis s-o primim, fără trudire, Preferăm simpla amăgire Ce mintea ne-o repetă-n neștire! " -E vers, utopie , nu-l crede!"... Pandora cutia și-o deschide, Ești vinovatul fără vină, Stihului tău nu-i poți da lumină! Lumină-și primește din gânduri, mii, Ce-ți simt adevărul iubirii, Scrie-ți poemul vieții-n dragoste, Crede-l tu întâi, poet-suflete! Referință Bibliografică: Crede-n
CREDE-N POEMUL TĂU! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383642_a_384971]
-
în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Urcare în metafizic Era vremea viermilor de mătase și frunze dispăreau în implozii pe crengile zilei, o luasem pe sub scoarța pământului după muze trăind din ce pusese natura în cutia milei. Din când în când îmi toceam coatele urcând în rădăcini și mai departe în crengi, eram un miriapod viermuind în gând și-n frunzele unei păduri întregi. Uneori mă strecuram în păsări și-n zbor, eram fluture vânat de
URCARE ÎN METAFIZIC, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383657_a_384986]
-
mor începând cu frunzele, Renasc cu frunzele, eu cum renasc? Rădăcinile gem sub greutatea cerului. Un asin calcă pietrele filosofale, ele plâng, când o cireașă cade în iarbă, Furnicile se bucură. Vorbele mele cad și ele. Stau pe o veche cutie de gramofon, înăuntru morții cântă. Iar dinamita visează și ea o glorie. Copilăria din viitor Ne așteaptă. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Trădarea trădării / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1384, Anul IV, 15 octombrie 2014. Drepturi de Autor
TRĂDAREA TRĂDĂRII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383688_a_385017]
-
o luăm da capo... Revoluționar 1 : Nu, da’ dacă nu mă pierdeam de tata, luați de valul mulțimii, ar fi fost altfel... Revoluționar 2 : Iar începi...? II Vine un repezentant de la Crucea Roșie care le aduce pâine, apă și câteva cutii de pateu. Repezentant Crucea roșie : Ce fac băieții? Bravo! Trebuie să cadă nemernicii! Nu mai au mult...Răbdare! Într-o zi-două, zboară... Revoluționar 1 (colegului): N-am înțeles... Ce-a vrut să spună !? Revoluționar 2 : Ce-ai auzit... ! Tre’ să
VIATA PRINTR-UN OCHI DE GEAM (TEATRU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383736_a_385065]
-
scos din frisoane, așa că ar trebui să-i mulțumești...(se uită la sticlă) Da’ acuma și-așa nu mai e mult... Revoluționar 1 : Să sperăm că nu mai durează atâta... Revoluționar 2 : În nădejdea aia, pune mâna și desfă o cutie de pateu să îmbucăm ceva... Revoluționar 1 : Că bine zici...Și uitasem... Revoluționar 2 : Mira-m-aș, da’ mai știi !? Dacă visezi la cai verzi...... Revoluționar 1 : Cuțitul ! Dați-mi cuțitul...Parcă e la dumneata , nu mai știu exact... Revoluționar
VIATA PRINTR-UN OCHI DE GEAM (TEATRU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383736_a_385065]
-
dar atunci când s-a născut Cristina, laptele praf se aducea din Germania și se procura numai pe bază de rețetă de la medic. Când mi-am dat seama că ajusesem să duc benzină medicului ca să-mi dea mai mult de o cutie din ceea ce era hrana de bază a copilului meu și aceasta se producea în defavoarea altor părinți, la fel de disperați ca mine că le mor bebelușii de foame, ei bine, atunci m-am decis să emigrez cu orice risc. Făceam exerciții de
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
a fost regretatul scriitor Victor Bârlădeanu. Pot să zic că reușisem să o aduc pe Ambasadoarea Isrelului la mine în casă, i-am uitat numele. Un amănunt picant: Mi-a mâncat toată „șocolata” pe care o aveam în casă. O cutie israeliana ajunsese la mine, cineva mi-a adus-o cadou! Nu văzusem ciocolată de câțiva ani. Se făcea pe atunci numai ciocolată albă! Dispăruse cacao, cafeaua naturală, ness-ul! *** Deocamdată mă opresc aici. Notațiile fugare se vor sedimenta la pensie
FILE DE JURNAL (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380169_a_381498]
-
să se plimbe prin garajul spațios. Apropiindu-se de trapa din podea, o ridică și aruncă o privire curioasă înăuntru. Un bec slab lumina spațiul și pe podea, zări ceea ce produsese sunetul acela de sticlă ce se rostogolea. Era o cutie de carton ce alunecase pe o parte și din ea, se rostogoliseră câteva sticle de bere. Ochiul exersat al lui Vadim ghici dintr-o privire marca, după forma specială a sticlei și asta îl hotărî să coboare și să aducă
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
și din ea, se rostogoliseră câteva sticle de bere. Ochiul exersat al lui Vadim ghici dintr-o privire marca, după forma specială a sticlei și asta îl hotărî să coboare și să aducă el, sticlele promise de Florin. Coborî, așeză cutia de carton și culese de pe jos sticlele rostogolite pe care, le așeză cu grijă la loc. Aplecându-se să le ia pe ultimele două, observă sub una dintre ele, o frunză, al cărei format îi păru cunoscut. O ridică. Nu
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
ei și apăsând cu precauție clanța, întredeschise ușa. În semiîntunericul odăii, întinsă pe pat cu fața în sus și sforăind cu întreruperi, bătrâna dormea profund. Cu pași de felină, Florin se apropie de noptiera pe care se zăreau medicamentele. Apucă cutia lunguiață din care, văzuse că mama sa lua în fiecare seară, sau mai ales atunci când nemulțumirile o tulburau peste măsură, diazepamul prescris de medic și își strecură o folie neîncepută de pastile în buzunar. Apoi, se îndreptă spre bucătărie, unde
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
pe masă, pe o farfurioară, erau aprinse două lumânărele. Scoase pe masă din sacoșă sticlele, căută în sertar desfăcătorul și luă repede două pahare dintr-un dulăpior suspendat. Întorcându-se lângă masă, piciorul său se lovi de ceva dur. Era cutia de plastic a bormașinei lui, pe care o uitase atunci când, îl ajutase pe Vadim să renoveze apartamentul. Desfăcu sticlele de bere și se opri o clipă ascultând. Vadim nu făcuse nicio mișcare. Atunci, scoase repede din buzunar tubul de plastic
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
linistit, nu e prima dată când se întrunesc prin preajma noastră. Niciodată nu fac altceva decât să se certe. Uite, în schimb eu mereu știu să le sustrag câte ceva. De data asta ți-am luat un trenuleț electric. Fata scoase o cutie de la spate și o înmână băiatului. Acesta scoase un sunet entuziasmat și o îmbrățișă. - Deci de aici îmi aduci mereu jucării? - Cam da! Hai, la năniță! - Într-o zi poate ne răspunde și Dumnezeul nostru, șopti băiatul ca pentru el
AŞTEPTAREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380283_a_381612]
-
pentru furtunile ce vor urma, încheiate cu un trăsnet letal, în penultimul capitol, al 80-lea): ,,Carmen, dacă eu nu voi mai fi înainte ca tu să nu mai fii, păstrează totul pentru tine, șterge, aruncă sau pune-le în cutia ta cu fluturi albaștri, nu sunt pentru lume, poate într-o zi, când vei simți că sunt pregătiți, trimite totul copiilor mei”. În fraza a doua a cărții este plasat direct unul dintre motivele cu forță obsedant simbolică - SCRISUL, Actul
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
la amintiri de la diferite vârste -, de la o secvență la alta, poți face saltul în timp și în spațiu, oriunde te îmboldește inspirația. Acest prim capitol se încheie așa: ,,E dimineață! Am terminat cea de-a doua țigară, arunc chiștocul în cutia goală de cafea și mă las cu nesaț în brațele zilei care va urma. Mă numesc Taina și povestea ce va urma este taina mea!” Iată alte finaluri de capitol, în aceeași notă inspirată: ,,Am cunoscut bărbați, dar niciunul nu
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
Gheorghe Ureche, Roman Minea, Mărioara Baba Vojinović, Ioan Baba și Tatiana Mohan. Cred că fiecare dintre ei a încercat și a reușit, într-o măsură mai mare sau mai mică, să aducă conținuturi noi și să apropie telespectatorii de această „cutie magică”. În cei 40 de ani, ne-am adresat tuturor românilor cu o diversitate de producție, promovând, în primul rând, identitatea, cultura, limba, învățământul, tradițiile, viața cotidiană, informarea în limba română. În același timp, am încerat să stabilim o ierarhie
INTERVIU CU MR. MARCEL DRĂGAN, REDACTOR RESPONSABIL A.I RUBRICA PROGRAMULUI ÎN LIMBA ROMÂNĂ AL RADIOTELEVIZIUNII VOIVODINEI [Corola-blog/BlogPost/94074_a_95366]
-
pluralismul opiniilor, ba chiar și talentul acolo unde l-am aflat. Asumându-ne trecutul și făcând un exercițiu de admirație față de înaintași, îndrăznim să spunem că o aniversare poate fi totodată și un prilej de a scăpăra un chibrit pe cutia presei argeșene, determinând-o să conștientizeze și să se angajeze într-o ofensivă campanie de recunoaștere și de promovare a valorilor atât de necesare progresului social, economic și cultural. Ne-am dori ca aniversarea a 140 de ani de presă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
mea la atelierul tău, ai acolo două lucrări, denumite Obiect, realizate într-o tehnicå mixtă, care se leagă organic între ele și care se diferențiază oarecum de restul creației tale: portmoneul mamei tale închis într-o casetă așezată într-o cutie de carton și urma piciorului tău imprimată, de asemenea, așezată în cutie. Aceste două lucrări mi-au trezit gândul că o generație plantează copacul și următoarea generație își așează urma în umbra acestuia. Sunt aceste două lucrări un efect spectaculos
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
o tehnicå mixtă, care se leagă organic între ele și care se diferențiază oarecum de restul creației tale: portmoneul mamei tale închis într-o casetă așezată într-o cutie de carton și urma piciorului tău imprimată, de asemenea, așezată în cutie. Aceste două lucrări mi-au trezit gândul că o generație plantează copacul și următoarea generație își așează urma în umbra acestuia. Sunt aceste două lucrări un efect spectaculos și fascinant al unei trăiri/retrăiri sau putem vorbi despre un efect
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
la picioarele mele. - Ia și papă!... îi arunc pe covor un șnițel rătăcit prin bagajul de călătorie. Caut în frigider să-i suplimentez mâncarea. Găsesc cremvuști și lapte. Le încălzesc în cana eletrică și, după ce i le pun într-o cutia de la o conservă, îl privesc așa cum îl priveam pe celălalt, cănd mă ținea de mână și-mi spunea ,,te iubesc , Anuță!” - Pentru că îmi ești fidel, am să-ți cumpăr papa pentru pisici, ,,Kitekat”. Îl mângăi pe bănița moale, de culoare
CUCUL ŞI PUPĂZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378259_a_379588]
-
fost difuzată și prima sa ediție. De 45 de ani, cu scurte întreruperi, a fost prezentă în casele noastre. Am crescut și m-am maturizat cu ea. Televizorul alb-negru cu lămpi, marca Diamant, făcut cadou de mama, a fost prima cutie din care am vazut ieșind emisiunea armatei. Pe vremea aceea, De strajă patriei era una dintre cele mai vizionate emisiuni, pentru că astâmpăra setea noastră de a afla tot felul de lucruri din viața militară. Mă uitam la ea cu plăcere
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93567_a_94859]
-
de sub tălpi ne spunea un bun venit. Am scos briceagul din buzunar și am început să scormonesc pământul cu el. Am săpat, am săpat, și, cu palmele, Titina lua pământul din groapa ce se formase, aruncându-l alături. (...) «- E o cutie de bomboane de pe vremuri. Mai păstrează culoarea roșie...» «- Deschide-o! Poate e o comoară!» Am forțat capacul ruginit cu briceagul, reușind să-l ridic. Curioși, cap lângă cap, ne-am uitat în interior.« - E un caiet!» «- Cu coperți albastre!»”. Dar
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
de pe colț și am cumpărat un caiet de 400 de file, cu coperți albastre. Pe acesta îmi voi scrie memoriile. După câte știu, ele se scriu la o vârstă înaintată. Dar în condițiile mele, nu se știe dacă...” Albastrul din cutia de bomboane, „încă roșie”, al Caietului pus la păstrare în gorgana Mohâiei triumfă în final, nu neapărat de dragul unui happy-end, ci fiindcă, oricât de târziu i-ar veni rândul, adevărul învinge. „Ceea ce nu te ucide te face mai puternic” - nu
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
tot sărea în sus ca să ajungă la butoane... Credea că ei îi vor deschide gospodarii, când vor auzi vocea ei cristalină și le va spune că ea este...asta mică. Dar degeaba. S-a convins că nu poate butona misterioasa cutie. Se agăță înciudată de mânerul nemiloasei uși, tot în speranța că, dacă insistă, îi va înmuia balamalele. Renunță. Nu însă de a spera că trebuie să mai fie alt mijloc de a deschide ușa asta rea. Nici nu observă când
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]