1,599 matches
-
evanescență și În pragul metafizic. C. criticul literar îl analizează și pe C. poetul, integrându-l „între poeții care ezită între discursul liric și expresia lapidară”, și recurge la opiniile confraților pentru a se putea privi „din afară”. SCRIERI: Vântul cutreieră apele, pref. Al. A. Philippide, București, 1960; Desprinderea de țărm, București, 1964; Clepsidra, București, 1966; Tinerii noștri bunici, București, 1967; Bunavestire, București, 1968; Fiara, București, 1970; Câinele înlăcrimat, București, 1970; Coline cu demoni, București, 1970; Despre poeți, București, 1971; Celălalt
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
la evoluția teatrului la microfon. Preocuparea constantă a lui C. pentru Eminescu s-a finalizat în albumul Mihai Eminescu - Un veac de nemurire (I-II, 1990-1991), în care, printre altele, sunt adunate imagini fotografice de pe toate meleagurile pe unde a cutreierat poetul, în țară și în Europa. În același spirit, C. este și autorul unor filme documentare pentru televiziune despre Emil Botta, Al. Rosetti, Henriette Yvonne Stahl, Mihai Beniuc, George Lesnea, Liviu Rusu, Cella Delavrancea, V. G. Paleolog, N. I. Popa, Radu
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]
-
și mândri ne vom scoate eleganta sârmă ghimpată din păr. / Ștergându-ți dâra de sânge rămasă în palmă / vei pune eterna-ntrebare ce-mparte realul / în câtă minciună și-n cât adevăr?” De la Supa de ceapă, poeziile încep să fie cutreierate de temele maturității: melancoliile vârstei, ale memoriei, nostalgia familiei, sentimentul neîmplinirii („Ca un vis viața mea, ca un vis”; „E o tristețe între noi culcată / și câmpul verde pare imbecil”). Viața începe să-și piardă culorile vii ale primei tinereți
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
integraliști, ermetiști” nu ar face decât să producă o „bâiguitoare confuzie lirică”. Pentru autorul unor poeme ca Romanță și Tu, sora mea, Durere..., totul este ca lirica să închidă în sine zvâcnetul unui suflet. Nevrozele lui își acomodează o ambianță cutreierată de un „duh de jale”. „Alcoolizat”, în cârciuma îmbâcsită de fum de țigară, trăindu-și sfâșierile „între vis și lut”, abulicul cunoaște stări de dedublare, ruminând păreri de rău pentru „seninul” de odinioară. În atmosfera lâncedă, care împinge la sinucidere
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
lui, amare, nu evită ponciful și viziunile nebuloase, versul nervos fiind răsucit și frânt, într-o violentă mișcare prozodică, tentată de ritualul abscons. În poeziile de după Aliquid, fizionomia eului liric se modifică. Captând ecouri barbiene, poetul cultivă acum un balcanism cutreierat de vedeniile unui delir oniric, în turnură expresionistă. Dincolo de asemenea înrâuriri și contiguități, B. este, nu încape îndoială, un poet autentic. Lirica lui exprimă armoniile și dizarmoniile unui „cântec bizar”. SCRIERI: Aliquid, Silistra, 1933. Repere bibliografice: Victor Corcheș, Gavril Voșloban
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
ca la Hérédia, Leconte de Lisle ori Macedonski în ultima sa perioadă de creație, lirismul însă nu mai poate să-și păstreze maxima obiectivare impusă de estetica parnasiană. Helada „academică” și „decorativă” e înlocuită prin Helada lui Nietzsche, a elanului „cutreierând dinamic ființele” și „ridicând extatic un cer platonician”. Distanțarea însăși lasă loc apropierii, până la limita contopirii contrariilor, altfel spus, până la sinteza, pe spirala spiritului, dintre teză și antiteză. Sinteza de apolinic și dionisiac, aspirația către absolut și experiența intensă, orgiacă
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
1870 într-un mod oribil și cu precauțiunea viclenește zâmbitoare cumcă n-are să fie recunoscută. Odată... în timpi mari... în anul 1870 trăia în România un scriitor care se ocupa, din principiu și meserie, cu chir Gocovei, întunecoasă bufniță ce cutreiera tribunalele României, care, -n loc de "cocoveau! " îngîna, încet și printre dinți, vorba: "Considerînd!... Acest autor de caraghiozlîcuri, moldovenește: de mascarale, s-apucă-ntr-o bună dimineață, sau într-o bună seară, sau într-una din zile (căci două nu i-or fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
comandant suprem. Acest din urmă abia atinsese în fruntea oștirii sale pământul Moesiei despre Filipopole când îl sili să se-ntoarcă răscoala trupelor sale proprii. "Unde ne duci? " - îl întrebau - "Cu ce inamic să ne mai batem? N-am mai cutreierat de atâtea ori aceste căi de munte? Ș-am putut s-ajungem cândva alta decât doar să scăpăm cu viața din pieirea proprie? Întoarce-te, întoarce-te, du-ne-ndărăt în patrie". Când se mai lăți și faima neîntemeiată cumcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împărăția pe mînile ginerelui său Balduin II, om slab și nevoiaș (1237). În asemenea împrejurări, Vatatzes știu să întindă în mod considerabil teritoriul statului său și să câștige de la amici și inamici un respect care creștea mereu. Pe când Balduin II cutreieră patru ani de-a rândul ca un cerșitor încoronat întreaga Europă, căutând ajutor, și se întoarse apoi fără nici o ispravă la Bosphor, Vatatzes gonise succesiv pe bulgari dintr-o parte a Traciei, silise pe Manoil Comnen, despotul Epirului, să deziste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu mănâncă de dulce” (65, p. 115). De altfel, cerșitul hranei nu pare a avea rostul de a potoli foamea solomonarului, ci acela de a testa bunăvoința săteanului : „Ca să cerce credința oamenilor și mai ales dărnicia față de săraci. Pentru aceea cutreieră satele ca cerșitori” (8, p. 144). Unele cre dințe menționează faptul că „pita căpătată de pomană nu o mănâncă, ci o aruncă pe ape” (8, p. 143). Pare a fi un gest sacrificial „pentru sufletul morților” (4, p. 129) sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
popularitate și menținere la putere sacrifică interesele vitale și lipsește chiar forma cea mai serioasă de guvernământ, cea monarhică, de încrederea pe care cată s-o inspire unei națiuni. În adevăr, ce suveranitate se poate numi aceea când contele Wolkenstein cutreieră Europa în dragă voie pentru a pune la cale țărmurii noștri și apele noastre - de nobis sine nobis - și nu află în drumul lui decât escelențe neoplatonice a la Pherekydes sau transparente ca nimicnicia, ca autorul vestitelor scuze, ridicate la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
apă! Dumnezeu a binecuvântat locul în care l-a ridicat la El pe cel mai bun dintre voi și l-a transformat într-un izvor de lapte dulce, ceva ce nu a mai văzut nici măcar Guulun cel hoinar, care a cutreierat Câmpia în căutarea Zeilor. Privești la fântâna aceea și te intrigă forma ei rotundă. Dintotdeauna ți-a plăcut discul soarelui și siluetele celor trei Luni și te-ai întrebat nu o dată dacă ar fi sa nu fii om, atunci ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în timp ce o femeie, probabil mama lui, răsufla din greu cu fața afundată în pantalonii lui de piele. Imaginea aceea îl urmărea mereu, tulburîndu-l profund pentru că, în ciuda amintirii clare, nu știa ce se întîmplase cu mama lui și cum ajunsese să cutreiere Câmpia Pannoniei cu familia aceea de țărani scăpătați, pribegi și nu foarte prietenoși. Își descoperise puterile la pubertate și crezuse că ele sunt un dar de la Dumnezeu. Putea percepe instantaneu sentimentele care îi animau pe cei cu care vorbea sau
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îndemnase să plece. Dăduse ascultare ordinului și Rajji murise în timp ce el se afla departe, studiind rasa de extraterestri. Despărțirea de el era amintirea cea mai vie din întreaga viață a lui Rim și o rememorase de sute de ori în timp ce cutreiera singur câmpiile întinse de pe Z. Zeții... Creaturile nu păruseră să-i mai dea nici o atenție după o primă încercare de a-l captura care se soldase cu câțiva morți printre lucrători. Își vedeau de treburile lor și, în această privință
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Își vedeau de treburile lor și, în această privință, Rim trebuia să se recunoască impresionat: mereu aveau câte ceva de întreprins, iar realizările lor erau pe măsura hărniciei, deși scopul și utilitatea lor erau de multe ori obscure pentru mintea omenească. Cutreierase timp de aproape cinci zile într-o ambarcațiune improvizată o rețea de canale al căror scop evident era acela de a iriga o suprafață imensă pe care zeții cultivau o plantă uleioasă din care, în stup, extrăgeau un fel de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
satisfacția care se întipărea treptat pe chipul fiului său, care înțelegea că urma să scape de cea mai importantă piedică în calea planului său. Bătrânul dorea să debarce pe Vechea Terra împreună cu o grupă de soldați de elită și să cutreiere vastele câmpuri radioactive care înconjurau Abația, ferindu-se de triburile barbare, dar și de spionii călugărilor augustinieni. Spera să poată găsi urme ale Sfântului Augustin cel Nou, măcar și în credințele nomazilor, pentru a înțelege mai bine felul în care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu va fi nicicum terminat până când izvorul în care s-a preschimbat sufletul lui Ustin nu va fi complet izolat de Câmpie, într-un edificiu care să poată fi văzut și de cei mai îndepărtați dintre frații care preferau să cutreiere întinderile ierboase în loc să se alăture lucrării Domnului. Deși inima ți se cutremură, știi că necredincioșii vor trebui opriți să bea apă din izvor... De vreme ce nu îl recunosc pe Ustin și nici lucrarea voastră. Te vei opune și, la nevoie, vei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de fiecare dată când conversația cu împăratul lâncezea, îi plăcea să exploreze, pe cât de delicat putea, mintea ei. Era o ființă blândă, care suferea fantastic de dorul unui bărbat. Știa că și ea poate, într-o anumită măsură, să-i cutreiere gândurile, și nu dorea să ofere nimănui un asemenea avantaj asupra lui, nici măcar ei, deși știa că, dacă ar fi aflat ceva cu adevărat periculos, nu l-ar fi trădat niciodată. Încercă să-și golească mintea de orice gând, umplînd-o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să se descurce pe alte căi. Și cum Mos nu era un campion al imaginației, și-a tras boneta pe ochi, și-a învăluit mai bine în jurul corpului o pelerină cumpărată de la o tarabă de vechituri și a început să cutreiere prin oraș. Soldatul s-a convins curând că pe Terra funcționa încă proverbul acela care spune că atunci când mergi pe stradă și crezi că ești văzut de toată lumea, de fapt, nimeni nu are ochi pentru tine. A căpătat destul de repede
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o să se lupte. Vor vrea să știe de ce facem ceea ce cred ei că facem. Astăzi nu o să se verse sânge. Ceva mai liniștiți, tovarășii lui Xtyn se concentrară asupra viziunii gigantice a preotului lor. Tânărul își folosi mintea pentru a cutreiera prin viziunea corpului său și pentru a se asigura că toți au înțeles ce au de făcut. Vizita asta îi făcu bine și lui. De viziunea mantiei se ocupau câțiva bărbați destoinici. Era puțin probabil ca forța minții lor, țesătura
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cuprind mintea unui semen încercînd să-mi imaginez că e o peșteră imensă, ea îmi apare la fel. Nu poți ajunge Făurar fără să te descurci perfect în mai bine de o mie de astfel de caverne. O dată ajuns înăuntru, cutreier încăperile și elimin un morman de pietre, eliberez o încăpere în care s-a prăbușit tavanul, uneori refac o cameră în întregime, alteori astup fisuri... Nu pot spune exact ce se întîmplă cu adevărat în creierul oamenilor, dar mie mi-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Intrase din nou în mintea celeilalte și se convinsese încă o dată. Era în fața celui mai mare mister pe care îl văzuse vreodată. Pradă unei furii atotstăpînitoare, Alaana se întinse pe pat și, grație puterii extraordinare a minții ei, începu să cutreiere Kyrallul. Era ca și cum s-ar fi plimbat noaptea printr-o pajiște plină cu licurici, fiecare luminiță fiind o conștiință. Cea a lui Xtyn strălucea de departe cel mai tare și Alaana se hotărî să caute în jurul ei. Deosebi și licărul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
timp să modeleze exact mintea cuiva. Îi povestise despre anii lungi în care, deznădăjduită că nu-l putea iubi omenește pe Rim, hoinărise prin mintea lui, care-i devenise la fel de familiară ca și o clădire imensă pe care ar fi cutreierat-o fără încetare. Puțin lipsise însă ca asemănarea izbitoare dintre mintea Oksanei și cea a lui Rim să treacă neobservate. Alaana simți o căldură pe care o cunoștea bine și se grăbi să se retragă din mintea bătrânului Maestru înainte
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că nimeni nu avea să mai moară pentru că nu se putea lupta în rand. - La ce te gîndești? șopti Alaana care se așezase lângă el pe nesimțite. - Obișnuiai să știi la ce mă gândesc. - Asta pe vremea când gândurile tale cutreierau o minte care arăta precum un castel luminos. - Și acum? - Mi-e teamă să pătrund între talazurile din mintea ta, zise încetișor Alaana. Xtyn zâmbi trist. - La Zerri mă gândesc. Cât de puțin i-a lipsit să vadă cu ochii
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
omului și îl mușca, iac-așa. Până la urmă, stăpânul a fost silit să lege la gâtul potăii un clopoțel, ca să se audă când se mișcă. Ei bine, câinelui lucrul acesta i-a plăcut tare mult și s-a pornit să cutreiere prin oraș clopoțind, mândru nevoie-mare. Însă un dulău bătrân i-a spus... (Getzels și Jackson, 1962, p. 18). Și aici punctajul a depins de numărul, gradul de adecvare și originalitatea finalurilor propuse. În cazul problemelor fictive, copiilor li s-au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]