4,348 matches
-
îndrzni s riște experiențe pe care orice moral le-ar respinge? Aceasta a fost și convingerea lui Janet, iar dup el a lui Ralea: c nu poți cunoaște acțiunile, faptele, gândirea și normalitatea lumii, c nu poți vorbi de normalitate dac nu ai distanța confortabil pe care ți-o ofer pentru înțelegere, cercetarea anormalitții vieții psihice a omului. De asemenea, cum s-a observat deja, Janet în lucrarea La Psichologie de la conduite d prioritate acțiunii, considerând faptele psihice drept modalitți de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ordin temporal pentru a nu lua în considerare imperativele urgente ale clipei. Toate subterfugiile sale sunt o experienț care vine din trecut și care exprim prudenț și îngrijorare faț de viitor. Astfel: a. Ezitarea rezult din slbiciunea organic a omului. Dac animalul, puternic echipat cu instincte și organe, se comport plin de încredere in sine, în mod automat, omul, neavând nici o specializare precis de ordin nervos, acționeaz timid și nesigur; b. Amânarea presupune lipsa unei soluții la o problema actual. Omul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
nu are pe loc soluția satisfctoare pentru o problem, el o las în sarcina timpului, adic a viitorului, sperând o conjunctur mai bun. În acest fel, pornind de la o slbiciune a sa (o insuficienț, obține, temporizând, un avantaj; c. Inhibiția. Dac nici ezitarea, care e o scurt suspendare a scurgerii duratei și nici amânarea, care este perspectiva soluționrii mai bune a unei dificultți în viitor, nu sunt suficiente, atunci, omul își suprim tendințele respective prin inhibiție. Inhibiția înseamn suprimarea total, fr
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Ralea, gândirea, pentru a se putea realiza, obstrucționeaz funcționarea instinctului, intuiției, memoriei, asociației, credinței și sentimentelor. În privința sentimentelor, Ralea considera c trecerea de la fenomenele afective elementare de tipul emoției la sentimentele superioare, se face tot dup aceeași lege a amânrii. Dac emoția ca și reflexul sau instinctul sunt explozive, sentimentul superior e mai lent în desfșurarea lui. Aceasta pentru c este mai complex, pentru c în desfșurarea lui apar mai multe elemente care se ciocnesc, se neutralizeaz și întârzie astfel formarea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de mijloc (ca simplu corolar al valorii morale de sine, pe Bergson care, invocând etica datoriei, spune c marea perfidie a pasiunii nscânde const în a imita datoria (raționalizarea în psihologie, pe Max Scheler, care spune c omul nefericit tinde dac nu spre cucerirea adevrat a bucuriei permanente, cel puțin ctre surogatele iluzioniste prin care s se poat amgi... Este același Max Scheler care, afirmând c Toate directivele voinței nu pornesc niciodat din stri pozitive, este contrazis de Ralea prin urmtorul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
opusul naturii. Arta pe care nu o mai preocup decât revelarea anumitor sensuri cu ajutorul simbolurilor. Înțeleas deci ca produs artificial, construit de om, și raportat ca artificialitate la disjuncția om-natur, intra în logica demonstrației gsirea unei chei, care s asigure dac nu în sine explicarea fenomenului creației în totalitate și, deci pân la ultimele implicații ori consecințe, atunci mcar s defineasc credibil, elocvent, parametrii sau elementele specificitții acestui atât de complex fenomen, care este actul artistic (al producerii operelor artistice și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
zămislirea perfectului...”, „pecetea tacită a acceptării...” (Pecetea) Versul lui Tudor Gh. Calotescu vizualizează sonoritățile de daltă, de ciocan și de fierăstrău care, în mâna lui Brâncuși (re)tâlcuiesc formele ancestrale, „geometrie înaltăși sfântă” (Lucian Blaga). „Cu barda-i de rege dac” (Petre Pandrea) artistul „șlefuiește aripă / măiastră pasăre ce arde...” (Sub daltă) Acesta să fie aventurare sau ritual celest?! Poetul surprinde acest limbaj al spațiului, ritmicitate a unei liniarități geometrizante, forme laborioase, stihuitoare încifrări ale sacralului, zbor întru înăOțare inițiatică, „îmbrățLșarea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de-un gaz moale ce transpare - Astfel trece ea frumoasă cu-a ei brațe sclipitoare, Reflectată-n mii oglinde de pe muri și din plafond. Și-n odăile înnalte din frumoasa monastire Sunt pe muri tablouri mândre, nimerită zugrăvire Ale miturilor dace, a credinței din bătrâni; Prin grădini cu albe-isvoare sunt a lunei dulci amoruri, Sau palate argintoase unde zori trăiesc în coruri, Sau pădurea cea vrăjită cu frumoasele-i regini. Ăsta-i raiul Daciei veche, -a zeilor Împărăție: Într-un loc
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
scuturi spadele-albe-a lui Vulcan. În zădar, căci neînvinse șiruri lungi de bătălie Își sdrobesc armele-n scuturi pe a cerului cîmpie: Neînvinși ș-unii și alții - ș-unii ș-alți nemuritori. În zădar Marte s-aruncă spre a sparge șiruri dace Și în van fulgeră Joe supra coifelor audace, Neclintiți stau ș-unii ș-alții în măreață lupta lor. Pe un arc de cer albastru în senină depărtare, Rezimați pe lănci și scuturi, zeii nordici stau în soare, O eternă auroră
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de la înălțimi egale, acolo unde răsar din pământ își și aruncă raza de apă la înălțimi egale: Kant și Laplace. RAȚIUNEA NECESARĂ ["ORICE ESTE ARE O RAȚIUNE DE-A FI... "] 2255 Orice este are o rațiune de-a fi. Va să zică, daca nedreptate și mizerie este, ele au o rațiune a lor de-a fi. Nu poate fi altfel, căci numai ceea ce este în adevăr e posibil. Ceea ce nu este și n-a fost niciodată, aceea nu e cu putință. Acesta-i
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acest moment încolo. Mă întreb acum doar dacă starea mea de peste câteva ore va fi determinat de ce îmi trece prin cap sau de oboseala adunată în ultimi douăzeci de ani. Stau, cum știi, nemișcat pe canapea. Nu-mi dau seama dac o fac împotriva voinței mele sau din dorința mea. Cele ma incredibile hotărâri le-am luat, aparent, după ce am gândit profund situația dar, în realitate, în urma unui impuls de o secundă, secundă astrală care determină schimbări majore de destin. Paradoxal
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
la noi Înfloritoarea civilizație a epocii bronzului ( 1800800 Î. Hr). Creatorii și purtătorii culturilor arheologice ale epocii fierului (1200 Î. Hr.-106 d. Hr.), sunt geto dacii, ramura nordică a neamurilor trace. Limba daco-geților este un dialect al limbii. traco - dace. Triburi daco-getice: appulii ( În zona orașului Alba Iulia) burii ( pe malurile Oltului extracarpatic) carpii ( În Moldova Centrală) costobocii (În Moldova de nord și Maramureș) crobyzii și trizii ( În Dobrogea) Țara dacilor, Dacia corespunde În linii mari, cu teritoriul locuit mai
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
triburi dacice din Transilvania conduși de Oroles. 8. Regele Oroles este contemporan cu Rubobostes. Un izvor latin ne spune că, sub domnia acestuia, s-a produs o creștere a puterii dacilor din regiunea intercarpatică. Burebista (82 - 44 Î. Hr.) Statul dac, se formează În interiorul arcului carpatic, având centru regiunea Munților Orăștie ( jud. Hunedoara). Urcă pe tron În jurul anului 82 Î. Hr. Într-un răstimp relativ scurt, el reușește ajutat fiind de marele preot Deceneu să făurească un stat puternic. Procesul de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
el zdrobește triburile celtice care amenințau Dacia dinspre nord-vest. După anul 55 Î. Hr., Burebista cucerește litoralul pontic de la Olbia (gurile Bugului) până la Apollonia (Bulgaria). Stăpânirea asupra orașelor grecești de la Pontul Euxin a avut o mare Însemnătate economică pentru statul dac. Pe la mijlocul sec. I Î. Hr. stăpânirea lui Burebista se Întinde de la Dunărea mijlocie și Marus ( Morava, În Cehoslovacia) , până la Balcani. Pe drept cuvânt o inscripție grecească Îl numește „cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia”. În 48
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Morava, În Cehoslovacia) , până la Balcani. Pe drept cuvânt o inscripție grecească Îl numește „cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia”. În 48 Î. Hr., Burebista se amestecă În războiul civil de la Roma Între Caesar și Pompei. Regele dac nu se putea alia cu Caesar, care cu câțiva ani Înainte cucerise Galia și ale cărui planuri expansioniste erau bine cunoscute. Credincios politicii sale de apărare a independenței Daciei, Burebista Îi făgăduiește ajutor lui Pompei. Ajutorul promis nu mai apucă
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
regi, cei mai importanți fiind: Deceneu , Comosicus, Coryllus, Scorilo, Duras, Decebal. Perioada dintre moartea lui Burebista și urcarea pe tron a lui Decebal este marcată de frecvente ciocniri ale dacilor cu romanii. Decebal ( 87 - 106) d. Hr. Sub domnia sa, statul dac ajunge să-i cuprindă iarăși pe toți geto-dacii. Întinderea statului dac este acum mai restrânsă decât pe timpul lui Burebista, dar, cu toate acestea, statul dac nu era mai puțin puternic sub Decebal, decât sub Burebista. Explicația constă, În progresele economice
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de frecvente ciocniri ale dacilor cu romanii. Decebal ( 87 - 106) d. Hr. Sub domnia sa, statul dac ajunge să-i cuprindă iarăși pe toți geto-dacii. Întinderea statului dac este acum mai restrânsă decât pe timpul lui Burebista, dar, cu toate acestea, statul dac nu era mai puțin puternic sub Decebal, decât sub Burebista. Explicația constă, În progresele economice realizate În acest răstimp. Din această perioadă, datează, cele mai 9 grandioase construcții ale Sarmisegetusei, cele mai bogate locuințe, și cele mai numeroase unelte de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
sacrificând Dacia intereselor superioare ale Imperiului. Din ordinul său, trupele și administrația romană părăsesc, În anul 271, provincia creată de Traian, lăsând pe loc o numeroasă populație puternic romanizată. Dacii liberi Sub acest nume este cunoscută acea parte a poporului dac, care n-a ajuns sub stăpânire romană. În Moldova sunt cunoscute triburile costobocilor și ale carpilor, iar prin Maramureș și părțile sătmărene. Dacii liberi, au atacat În repetate rânduri teritoriile romane, dar În cea mai mare parte a timpului relațiile
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Faustina, Decibalis, Seiciperis și Mumutzis. Cei trei făceau parte dintr-o a treia generație de dacoromani, mai aveau și două surori care primiseră nume grecoromane, Macaria și Matidia. Romanizarea este evidentă și În cazul lui Iulius Secundinus, veteran de națiune dac, dar care purta un nume cu totul roman. Dovezi asemănătoare conțin multe inscripții latinești descoperite În Țara Hațegului, pe Mureș, Nistru, Olt, Someș, Timoc. Ele confirmă faptul că, pe măsură ce adoptă obiceiuri, credințe, norme romane și nume latine, geto-dacii Învață noua
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
cu lumea romană până la cucerirea romană sec. II Î. Hr.-106, sunt asimilate elemente de cultură romană. Teritoriile geto-dace au intrat sub stăpânire romană treptat, Moesia și Dobrogea În 46 d. Hr. și Dacia În 106. În această perioadă statul dac a cunoscut o perioadă de maximă afirmare - statul dac condus de Burebista ( 82-44 Î. Hr.) și Decebal ( 87-106). 2. Romanizarea propriu-zisă-elementele romane se generalizează la scara Întregii societăți (106-271/ 275) factorii romanizării : administrația, armata, veteranii, coloniștii, viața economică, urbanizarea, dreptul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Hr.-106, sunt asimilate elemente de cultură romană. Teritoriile geto-dace au intrat sub stăpânire romană treptat, Moesia și Dobrogea În 46 d. Hr. și Dacia În 106. În această perioadă statul dac a cunoscut o perioadă de maximă afirmare - statul dac condus de Burebista ( 82-44 Î. Hr.) și Decebal ( 87-106). 2. Romanizarea propriu-zisă-elementele romane se generalizează la scara Întregii societăți (106-271/ 275) factorii romanizării : administrația, armata, veteranii, coloniștii, viața economică, urbanizarea, dreptul, viața culturală , viața religioasă. romanizarea a fost un proces
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
concept (De potentia, q. 9, a. 9, co.) (A.2), rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul (Summa contra Gentiles, lib. I, cap. 53, n. 3; Summa theologiae, I, q. 85, a. 2, ad 3) (A.3). Așadar, daca as consideră, împreună cu Norman Kretzmann, ca intelectul agent este cel care formează conceptul, ar trebui să accept o serie întreagă de funcții ale intelectului agent: iluminarea și abstragerea speciilor inteligibile din imagini, formarea conceptelor și cu noasterea sau înțelegerea propriu-zisă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
romanță“ ca specie muzical poetică). Faptul că, pe lîngă înțelesul etnic, au apărut și sensurile „iobag“, „soț“ și „creștin“, este consecința relațiilor sociale, familiale și religioase în care au trăit romînii: aservirea față de barbarii cuceritori, căsătoriile cu romani ale femeilor dace, creștinarea romînilor înaintea tuturor populațiilor înconjurătoare. Cît privește varianta rumîn, pe care unii o consideră singura autentică, populară (romîn fiind rezultatul intervenției etimologizante a Școlii Ardelene și a curentului latinist), trebuie menționat că în graiurile daco-romîne de est și în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pentru ele atunci sursa în limbile vecine, cu care latina ar fi venit în contact ulterior, pe teren dacic. Am văzut mai sus că puținele elemente dacice din română erau justificate prin robii daci folosiți de romani și prin femeile dace cu care romanii se căsătoreau când le mureau soțiile. În consecință aceste cuvinte sunt privite de Cantemir ca prima serie de elemente lexicale străine care au alterat limba latină. Aprecierea acestor cuvinte, la modul general, ca autohtone nu este greșită
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cheie mitologică, la amintirea pericolului pe care l-a reprezentat, pentru sistemul religios al dacilor, cultul dionisiac, a cărui sorginte este tracică, și nu grecească. Ar fi, de altfel, hazardat să afirmăm că, acum mai bine de două milenii, statul dac putea fi atât de centralizat, încât să poată impune astfel de restricții. Nici în vremurile noastre asemenea măsuri (cum ar fi încercările de stârpire a viilor plantate cu hibrizi producători direcți, pentru a fi cultivate doar soiuri nobile de viță-de-vie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]