8,648 matches
-
Paul și Andrei, din satul hunedorean Ocolișu Mic, au plecat duminică la joacă în pădure, însă nimic nu prevestea că vor ajunge să descopere 140 de monede de aur, mai exact kosoni, datând de pe vremea regelui Koson, fost rege al dacilor după domnia lui Burebista. Cei trei băieți, în vârstă de 11 ani, plănuiau să necăjească o vulpe care-și făcuse acolo vizuina, dar cum cumătra i-a păcălit, Paul a avut curiozitatea să vadă ce se află în interior. Astfel
Comoară de pe vremea dacilor, într-un loc uluitor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/31307_a_32632]
-
Anca Murgoci În istoria României s-a pus foarte mult accentul pe latinizare. Lingviștii spun că avem o moștenire de la daci de aproximativ 100-150 de cuvinte și că cele mai multe dintre cuvintele din limba română sunt din fondul latin. Se pare că această teorie este greșită, lucru care se poate demonstra. Simona Crețu, consilier general al Consililui General al Municipiului București (CGMB
Istoria românilor ar putea fi rescrisă. "Nu este normal să spui un astfel de lucru" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29607_a_30932]
-
Munca în echipă ne va ajuta să descoperim mai multe lucruri", ne-a spus Simona Crețu. Care este importanța plăcuțelor de la Sinaia "Este foarte important să studiem aceste plăcuțe pentru că, în mod oficial, susținem că avem 100-150 de cuvinte de la daci, când de fapt avem 700 de cuvinte. Părerea mea este că plăcuțele trebuie introduse în școli și studiate. Oamenii trebuie să cunoască istoria", a conchis Simona Crețu. Românii trebuie să știe că strămoșii noștri vorbeau o limbă foarte evoluată și
Istoria românilor ar putea fi rescrisă. "Nu este normal să spui un astfel de lucru" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29607_a_30932]
-
prin frivolitatea tinerilor este o formă de grabă ce afectează individul trecând prin crize existențiale. Se apelează la terapeuți, la psihoterapie În căutarea sensurilor primordiale. Satul din amintirea noastră este patriarhal. Suiți la ceruri, țăranii români așteaptă, așa cum de acolo dacii speră să le facem dreptate. Acest spectacol copleșitor, structurat pe scurte secvențe ritualice, a răvășit de emoție Întreaga asistență, atunci când În final artista Întinsă pe scenă cu mâinile pe piept a Închis ochii, din care a curs o ultimă lacrimă
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
acord cu participarea la Colocviile Liceului fiind bucuros să revăd orașul și locurile tinereții! Voi aduce atunci unele materiale mai documentate și articole noi, din care semnalez acum pentru eventuale completări la Bibliografie. 1. Vechi umaniști germani din Transilvania despre daci și descendenții lor în rev[ista] Convergențe românești, nr. 7, 1986, 10-13, [Londra]; 2. Istorie și literatură în Contemporanul, nr. 11, 1986, p. 10; 3. Limba română literară în România literară, nr. 12, 1986, p. 9; 4. Alf Lombard despre
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
apuc Vremuri să mă trag la slip?! Egnin (capriț cu rime din oglindă) - frățânelui George Corbu - Cum iarăși se ninge cu strașnic temei, Vârtos îndesându-mi căciula în pac, Scoț limba, ca puștii vecinilor mei, Și fulgii pi dânsa îmi dac. Sedus de candoarea acestui ningău, Cu sufletu-n sinemi festiv tinemirp, îi murmur brașoave alaiului său: Momindu-l să-mi intre-n rovdirp. Acuma, că ninge, mi-s iarăși cu mau! (Ci, toamna, de-a pururea-s grav-ciglatson!) Incaltea, sunt
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
de cafea se schimbară-n râșnița lumii, regimurile din Est, la fel, cafeua Illy învinsese, năutul comunist și unii zic tradiționala Lavazza, Nunzio dinăuntru lui Gregory, sâmburele negru,din miez, italianul din new-yorkez, Ulise cu Anchise, poezia, pe umeri. Chiar dac’n-a fondat niciun oraș legendar, a dus-o până la capăt, în spate, râzând... urcând pe Gianicolo, se-ncovoia, tot mai mult, dar recunoștea de acolo,de sus,iar, toate turlele Romei și-acoperișurile iubite, pe care, ca într-o
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
Ge-ni-a-lă! Înțelegi? Deja simt adiere de Premiu Nobel... Iacă-tă, îți citez din memorie un mic fragmențel: , După ultimele bătălii purtate în văzul televiziunii de către unii suporteri ai echipelor românești de fotbal, rezultă că vitejia oștenilor lui Burebista și a strămoșilor daci, s-a transmis prin secole până la generațiile de azi. Din nefericire, însă, datorită unor inginerii genetice tot mai complexe și mai complicate și a unor eprubete nesterilizate corespunzător, în cazul unora dintre suporteri gena vitejiei le-a căzut sub formă
Natură lepidopteră cu președinte și prim-ministru... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11084_a_12409]
-
cu nota de plată la guvernul Tăriceanu. Dar asta nu pentru că i-ar omorî grija pentru sindicaliștii lor, ci pentru că ei, liderii, cu automobilele lor luxoase, le pitesc prin parcări, pentru a-și da obolul pietonal sau de coborîtori din Dacii amărîte amărîților care îi țin în spate. De mulți ani, marii lideri de sindicat dansează pe două ringuri. Fac pe revoltanții, ca să nu-și piardă clientela sindicală care îi susține și le dă o putere care îi ajută să-și
Păcălicii cu catalog by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11150_a_12475]
-
Ciudat! Adevărați struguri organici, greu de cules din buruienile care năpădiseră via, dar dulci și parfumați cum nu mai văzusem niciodată. Vinul acela, feteasca regală, era atât de aromat, parcă era făcut din flori, nu din struguri. Cred că numai dacii aveau parte de așa licori bune, deoarece nu cunoșteau chimicalele otrăvitoare care se folosesc în zilele noastre. După ce a gustat vinul, IPS a exclamat: Acesta este cu adevarat vin de la Dumnezeu! Ce mult m-am bucurat că i-a plăcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Mătasa s-a dus prietenul din Sud... venea de prin Carpați din Est. el și-a dorit să fie crud pisc teafăr peste Everest. America l-a înfiat și-a devenit american, dar lezne nu s-a transhumat, puiul de dac și de român. a dat din brațe și idei și-a devenit ambasador printre cei buni printre acei ce faima fac românilor TIMP CIRCULAR Sunt avatar a tot ce-am fost și-a ce-o să fiu, Ființa plămădita din gânduri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mai multe influențe de-a lungul istoriei. însă, a vorbi despre istoria unei limbi în cazul de față, limba română, ar fi imposibil să nu te raportezi și la istoria poporului român. Prima perioadă a limbii noastre este perioada dacică, dacii fiind prima civilizație care a trăit în zona în care se află acum România. Constantin C. Giurescu, în cartea sa, “The Making of the Romanian People and Language”, scrie și care au fost activitățile principale ale dacilor. în principal s-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
este perioada dacică, dacii fiind prima civilizație care a trăit în zona în care se află acum România. Constantin C. Giurescu, în cartea sa, “The Making of the Romanian People and Language”, scrie și care au fost activitățile principale ale dacilor. în principal s-au ocupat cu agricultura. A doua perioadă este cea de romanizare, după cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, după mulți ani de lupte. Romanizarea s-a întâmplat destul de repede, în cei 165 de ani, prin căsătorii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Daciei fu distrus pentru a se face o parcare-auto“ [știre din presa lui august 2011]: și asta ordonă veterinar-ministrul Hunor: / „Zimbrii din Ion Pachia-Tatomirescu - epigramist Și parodist stemă meargă-n abator, / cu cei pe care-i doborâți din scuturi - / nemuritorii Daci ne vând rebuturi...!“»; Fondul Monetar Internațional caută specialiști în „Apocalipsă“ pentru unele țări din Uniunea Europeană... [Presa din arc...]: Sub scut, am traversat „Apocalipsa“, / pe când fatală soarelui a fost eclipsa... / De-atuncea F[e]M[e]I specialiști tot cată / spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
eternitate”. Autorul afirmă că lucrarea lui ,,nu se vrea o cronică istorică completă, ci doar o inventariere a știrilor referitoare la etnonimul strămoșilor noștri. Din lipsă de spațiu și timp ne-am referit doar la cele mai cunoscute patru nume: dac, get, valah și român, cu toate variantele lor, lăsând la o parte altele mai puțin răspândite.’’ 4) Scriitorul și memorialistul Ion Anton Datcu din Montréal a susținut lucrarea Martiri în infernul concentraționar, drama ofițerilor români, o prezentare elevată a pătimirilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nu ar putea fi și Her W. BLACH, un VLAH, sau un ROMÂN? Este vorba de regretatul Artur Silvestri, prof. univ. dr., istoric, scriitor și animator cultural îNFIORĂRI în vorba străbună a neamului dac Romani din columnă-au rămas, Când daci și romani, dârz, popor nou prefac și limbii române dau glas... Limbajul cărunt, îndrăgit, din bătrâni Născut-a-n durere valențe sublime: Idealuri târzii, foc lăuntric mocnit și slove spre timpul ce vine... IZVOARE de ISTORIE Din caierul mare al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vom scrie că limba noastră e doina ce doinește în izvor și-această glăsuire este limba unui popor ce-a izvodit din dor. Sîntem și scriem: limba română și ne închipuim deodată că ea ar face parte din poporul român. Dacii unei patrii, care nu era decît Dacia lor liberă, porneau la luptă cu năvălitorii, purtînd pe buze, ca niște boabe miraculoase, cuvintele sacre ale limbii materne. Noi vom fi rămas de-a pururi să fim în limba română ca-ntr
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Ce momente pesediste! Te ia cu frisonade... Bine că încep Jurnalele tv de seară... - Oho!, exclamă Haralampy. Ia uite, cuscre, ce imagini tv de la Școala ,Geo Bogza"! Ay, mamă, ce forțoși s-au întors din vacanță vitejii noștri pui de daci! Bravo! Ia uite-i cum își încordează mușchii... Reîncep bătăliile pe câmpiile școlare. Uraaaa! Că mai vedem și noi un divertisment... Deocamdată corp la corp, dar nu trebuie să ne pierdem speranța, fiindcă progresându-se în ritmul actual, există șanse
Noroc cu domnul președinte Băsescu!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10895_a_12220]
-
ale inițiaților, a Spiritului și Logos-ului. Albina purifică prin foc și hrănește, prin intermediul mierii: cu focul arde (la modul soterilogic, zicem noi!), iar strălucirea ei luminează.” - cf. Jean Chevalier/Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. Artemis. Buc., 1994. La daci, Albina are funcție de Co-Demiurg, lucrând, dimpreună cu Zalmoxis, la Construcția Universului.
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
demn de benzile desenate ale anilor ‘80. Tradiția Dragobetelor Divinitate mitologică similară lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un bărbat chipeș și iubareț nevoie mare. Nu blând ca Sf. Valentin, ci năvalnic el era la daci zeul care, ca un "naș cosmic", oficia în cer la începutul primăverii nunta tuturor animalelor. În decursul anilor această tradiție s-a extins și la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele și băieții se întâlnesc pentru ca iubirea lor să țină tot
sărbătoarea iubirii la români [Corola-blog/BlogPost/96743_a_98035]
-
Opinii O tradiție veche, uitată până acum câțiva ani, spune că pe 24 februarie se sărbătorește Dragobetele, un fel de zeu al iubirii de pe vremea dacilor, fiu al Dochiei. În vremurile vechi, 24 februarie marca și începutul primăverii. „Dragobetele sărută fetele” era zicala sau salutul zilei mai ales între tinerii pregătiți pentru căsătorie. Datina aceasta veche s-a uitat odată cu trecerea timpului, cu modernizarea lumii. Oamenii
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96772_a_98064]
-
și cine romantice pe la toate locațiile fancy, cu filme americane de dragoste și alte obiceiuri noi cu priză la tineret), unii au încercat să îl învie pe Dragobete. L-au scos de niciunde pe acest Zeu al iubirii din vremea dacilor, demult uitat, pentru a dovedi că și noi avem o zi a îndrăgostiților. Numai că pe vremea aceea tinerii mergeau în pădure să culeagă flori și să se țină de mână, iar astăzi merg la restaurant, la film sau în
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96772_a_98064]
-
Opinii O tradiție veche, uitată până acum câțiva ani, spune că pe 24 februarie se sărbătorește Dragobetele, un fel de zeu al iubirii de pe vremea dacilor, fiu al Dochiei. În vremurile vechi, 24 februarie marca și începutul primăverii. „Dragobetele sărută fetele” era zicala sau salutul zilei mai ales între tinerii pregătiți pentru căsătorie. Datina aceasta veche s-a uitat odată cu trecerea timpului, cu modernizarea lumii. Oamenii
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96774_a_98066]
-
și cine romantice pe la toate locațiile fancy, cu filme americane de dragoste și alte obiceiuri noi cu priză la tineret), unii au încercat să îl învie pe Dragobete. L-au scos de niciunde pe acest Zeu al iubirii din vremea dacilor, demult uitat, pentru a dovedi că și noi avem o zi a îndrăgostiților. Numai că pe vremea aceea tinerii mergeau în pădure să culeagă flori și să se țină de mână, iar astăzi merg la restaurant, la film sau în
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96774_a_98066]
-
lui. Apoi am aprins rugul nemuririi dacice pe locul acela și ne-am închinat lui Zamolxe. Sufletul lui a rămas în Carpați și-l vom chema la timpul potrivit, îl încredințez pe Florin. A părăsit această lume că un adevărat dac. Drept, demn, făcând cinste neamului românesc și strămoșilor noștri, lui Zamolxe și zeului Dumnezeu. Cum îi vom păstra amintirea? întreb. În nici un caz prin pomeni și ritualuri care nu folosesc celor morți. Profesorul nu a dorit să păstrăm cultul trupului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]