1,067 matches
-
Bârlad, fie cu trenul de persoane, fie cu cel d e marfă, fie călare, rămânând mereu un prețuitor a lui Vlahuță, Tutoveanu și V. Voiculescu, al atmosferei din anii primulu i război mondialʺ. Despre Academia Bârlădeană din însăși revista Florile Dalbe nr. 12‐13/1‐15 VII 1919 la răspunsuri pentru R.V : „Calendarul nostru pe 1917ʺ a fost primul semn de viață al „Academiei Bârlădeneʺ. Această „Academieʺ a mai publicat apoi: „Ștefan cel Mareʺ de Al. Vlahuță, „Din țara Zimbruluiʺ
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
țara Zimbruluiʺ ‐ de V. Voiculescu și a șasea ediție din „Albastruʺ de G. Tutoveanu, trimițând până acum din aceste cărți, gratuit, în Basarabia, peste 4000 de exemplare pentru propaganda culturală de acolo.ʺ Și în nr. 14‐15 din Florile Dalbe, răspuns lui N.V. Bârlad: „Academia Bârlădeanăʺ nu face excursii „de plăcereʺ, ci de studii. Cu prilejul acestor excursii, se pot cunoaște la fața locului tradițiile, credințele și obiceiurile neamului nostru, localitățile istorice și pitorești, și mai ales, folclorul. Că aceste
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un singur suflet, pentru ca în ceasul marilor primejdii, întâi se ridică sufletele și apoi armele.” Corneliu Filipescu (Din „George Tutoveanu și mișcarea literară a v remii”) „Florile Dalbe”e cea dintâi publicație literară de după război, căci „Însemnările literare” de la Iași pornesc la 2 februarie, iar „Zburătorul” domnului E. Lovinescu de la București începe la 19 aprilie” - stabilește G. Ursu în „Istoria literară a Bârladului” 1936, p.57, întâietatea revistei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care făceau parte G. Tutoveanu, V. Voiculescu, T. Pamfile și M. Lungeanu, doar Tutoveanu provenea din grupul de la „Făt Frumos”, făcând legătura cu o nouă generație de condeie. Dar - spune G. Ursu, din întreg materialul publicat, se dovedește că „Florile Dalbe”, ca și „Făt-Frumos” și „Freamătul” au servit aceluiași crez al unei literaturi izvorâtă din firea curată a neamului 333 nostru”... „O revistă sau o carte literară trăiește nu prin viața lor proprie, ci prin viața timpului în care s-a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tineretului, apasă greutatea unei cumplite răspunderi: să statornicească pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un singur suflet; pentru că în ceasul marilor primejdii, „întâi se ridică sufletele și apoi armele.” De aceea „Florile Dalbe” n-a fost revista în care să se publice orice; de aceea scriitori și-au înțeles menirea și alături de G. Tutoveanu s-au adunat și dezvoltat scriitori noi, enumerați de G. Ursu: V.Voiculescu, Mihail Lungeanu, Tudor Pamfile; alții au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ne aduna în fiecare seară”. Și tot el, continua confesiunea: „În accelerat, tren de marfă sau cu o simplă locomotivă, sosirile mele prompte, mânjite de funingine, erau primite de membrii Academiei Bârlădene cu exclamații de epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi n au mai stăruit să „bată la porțile vieții cu „Florile Dalbe”, ale visurilor dintâi, după plecarea din cercul „Academiei Bârlădene” , prof. G.G. Ursu crede că această Academie a Bârladului și „Florile Dalbe” au făcut multă cultură în Țara Moldovei de Jos. * Biblioteca municipală Bârlad are exemplarele din „Florile Dalbe” apărute în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi n au mai stăruit să „bată la porțile vieții cu „Florile Dalbe”, ale visurilor dintâi, după plecarea din cercul „Academiei Bârlădene” , prof. G.G. Ursu crede că această Academie a Bârladului și „Florile Dalbe” au făcut multă cultură în Țara Moldovei de Jos. * Biblioteca municipală Bârlad are exemplarele din „Florile Dalbe” apărute în anul 1919. * * Freamătul Revistă literară, apare la Tecuci, la 1 ianuarie 1911, mai întâi sub conducerea lui Constantin Doboș, apoi Doboș
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu „Florile Dalbe”, ale visurilor dintâi, după plecarea din cercul „Academiei Bârlădene” , prof. G.G. Ursu crede că această Academie a Bârladului și „Florile Dalbe” au făcut multă cultură în Țara Moldovei de Jos. * Biblioteca municipală Bârlad are exemplarele din „Florile Dalbe” apărute în anul 1919. * * Freamătul Revistă literară, apare la Tecuci, la 1 ianuarie 1911, mai întâi sub conducerea lui Constantin Doboș, apoi Doboș și D. Zbârnea. Mutată la Bârlad, începând cu 1 ianuarie 1912, sub conducerea lui George Tutoveanu, director
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306 Debuturi și tradiții .............................................30 9 Dialog......................................... .......................310 Dragostea ............................................... ...........312 Duh nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320 Făt Frumos ............................................... ......322 469 Făt-Frumos ............................................... ........325 Făclia ............................................... .................326 Florile Dalbe ............................................... .......329 Freamătul...................................... ....................334 Freamătul...................................... ....................337 Gazeta Unirea......................................... ...........338 George Lazăr ............................................... ......339 Graiul nostru......................................... ............343 Gurița Bârladului ..............................................3 46 Idealul ............................................... ................347 Indus T.............................................. ................348 Ion Creangă ............................................... ........348 Istoria Bârladului ..............................................3 55 Însemnări medicale....................................... .....356 Îndrumări pedagogice, anul I 1933.....................357 Justiția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nuanțe a Cărții albe a Securității, o apariție editorială inedită, surprinzătoare chiar, dar, în aceeași măsură, derutantă, plină de capcane (se putea altfel!?) pentru cititorul care nu a cunoscut realitatea românească din anii dictaturii comuniste. Serialul de articole intitulat „Cărțile dalbe, cărți...”, pe care îl publică la rubrica sa din revista România literară, îi oferă prilejul unor radiografii necruțătoare asupra volumului „îngrijit și redactat” de Mihai Pelin. Victimă a terorii poliției politice ceaușiste, Dorin Tudoran a avut nefericirea să cunoască bine
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lui realizând retenția. O variantă a capselor metalice este reprezentată de utilizarea acrilatului elastic cu care se poate căptuși zona din imediata vecinătate a sferei retentive, permițându-se astfel inserția și dezinserția protezei. Se mai cunosc capsele prefabricate: Sandri, Bona, Dalbo, Bayer etc. Telescoparea radiculară (fig. 4.120) se realizează prin prepararea substructurii organice la nivelul dinților restanți ca pentru o coroană de substituție. Se aplică pe substructura respectivă un dispozitiv corono-radicular format dintr-o capă și pivot ce prezintă în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
la Bârlad „Calendarul no stru pe 1918”, din care peste două mii de exemplare fuseseră trecute și împărțite în Basarabia, mai ales pentru soldații moldoveni din armata rusească... După un asemenea „Calendar...” avea să răsară l a Bâ rlad revista Florile Dalbe, înainte să pornească la treabă „Însemnările literare” de la Iași, ori „Zburătorul” lui E. Lovinescu de la București. „Cea dintâi producție literară după războiul din 1918”, deși a avut doar 23 de nu mere , nu că „n-a revoluționat nimic și nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un singur suflet , pe ntru ca în ceasul marilor primejdii întâi se ridică sufletele ș i apoi armele”. Spuse care aveau la bază faptele. În Florile Dalbe au apărut primele povestiri ale lui Vasile Voiculescu, vestind pana unui mare prozator. Și tot aici a debutat poetul și rom anci erul I. Valerian, ajuns director la revista bucureșteană „Viața literară”. Aici, în această atmosferă de la Florile Dalbe s-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Florile Dalbe au apărut primele povestiri ale lui Vasile Voiculescu, vestind pana unui mare prozator. Și tot aici a debutat poetul și rom anci erul I. Valerian, ajuns director la revista bucureșteană „Viața literară”. Aici, în această atmosferă de la Florile Dalbe s-a format răsfățatul șezătorilor literare, fecundul de mai târziu Vict or Ion Popa... Să mai aducem și alte argumente că presa de l a Bârlad a fost mare? În ziarele de la Cernăuți și Herța scriau destul de des G. Tutoveanu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
unei pasiuni științifice trăită pînă la intensitatea specifică artei, consumată deopotrivă între tomuri împunătoare și pe ,,teren“, dar, mai cu seamă, în ,,scrisul pe care l-am tras, opintindu-mă, din veșnicia grăirii străbunilor toți“, cu scopul ,,aducerii către o dalbă lumină a unor culturi prăpădite sub neguri de vremi “. Cărți ca acestea, în care știința să coexiste atît de armonios cu literatura, sînt o raritate. PRECUVÎNTARE Ciudate mai par uneori niște flori ale marelui cîmp ce de hăuri de vremuri
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
să răsune ca o vrajă, încît marmora să cînte, creștetele-nalte ale munților să salte și tot ce în fire e în nesimțire să învie, iar poeții să cînte ce n-au cîntat de secole. Din acel "amestec de vise dalbe" apare Ondina, "ca o taină timidă a nopții", cu părul ca aurul și cu cunună. Purtînd mînuța gingașă pe lira argintie, ea începe să cînte, cu glasul dulce și tremurător. Versurile cîntate de ea în Ondina II au titlul aparte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
2); nonculoare (2); palid (2); pix (2); roșu (2); rochie de mireasă (2); strălucitor (2); vas (2); verde (2); adevăr; alb; totul alb; n-am; argint; armonie; bine; blanc; bluză; bună; bunica; candid; cărunt; cearceaf; cearșaf; cocaină; crin; cucoare; culori; dalb; deschis; divin; doctor; Dumnezeu; el; elegant; fad; la față; făină; fericire; foarte; fulg; fulgul; gingaș; hîrtii; iarna; iepure; imaculare; impecabil; infinit; inocent; inocentă; intens; îmbătrînit; început; îngeri; ca laptele; larg; lebădă; libertate; licență; limpede; mare; mătase; neaua; nebun; nebun de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se spune că fericirea nu va fi deplină, că le va merge rău în acel an.356 Într-o colindă bucovineană, apa apare ca spațiu al transcendenței, dar și ca leitmotiv al spațiului poetic: "Acolo-n deal / După deal, / Florile dalbe! Este-un tău / Și-un ferdeu / Și se scaldă Dumnezeu, / Dumnezeu / Cu fiul său, / Tot se scaldă / Și se-ntreabă: Ce-i mai bun pe-acest pământ? / Bunu-i boul săleacu, / Că răstoarnă pământu / Și revarsă grâu roșu. / Tot se scaldă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu dor mă duc în mormânt, / Că mi-i arsă inima / Nici în lut nu i-oi uita..."101 Pământul "păcătos" este primenit, periodic, la cumpăna anilor, prin ritualul rostirii colindului: "Sculați, sculați, boieri mari, / Sculați voi, cinstiți plugari, / Florile dalbe, flori de măr, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători / Și v-aduc noroc în casă / Și belșug ales pe masă, / Că pe cer s-a arătat / Un luceafăr minunat, / Și-a sosit din răsărit / Un voinic frumos, leit. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Scaldă-s` bătrânul Crăciun. / Se scălda și se-mbăia, / În veșmânt alb se primenea / Și pe scară se urca, / Cu luceafărul jucând, / Cu luna mogorojind. / Iar veșmântul strălucea, / Strălucea ca lumina. Mai de-a rând cu dumnealui / Se scăldau și dalbi junei, / Se scăldau, se îmbăiau, / Veșmânt dalb se primeneau."117 Apa în care se scaldă Crăciunul este binecuvântată de focul arhetipal, ca simbol al verticalității transcendente, apa fiind sacralizată de lumânarea care desăvârșește creația reînnoită anual cifra nouă semnificând desăvârșirea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se-mbăia, / În veșmânt alb se primenea / Și pe scară se urca, / Cu luceafărul jucând, / Cu luna mogorojind. / Iar veșmântul strălucea, / Strălucea ca lumina. Mai de-a rând cu dumnealui / Se scăldau și dalbi junei, / Se scăldau, se îmbăiau, / Veșmânt dalb se primeneau."117 Apa în care se scaldă Crăciunul este binecuvântată de focul arhetipal, ca simbol al verticalității transcendente, apa fiind sacralizată de lumânarea care desăvârșește creația reînnoită anual cifra nouă semnificând desăvârșirea desăvârșirii, ordinea în ordine, unitatea în unitate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
leroimdai leroi Doamne, / Pică una, pică două, / Picătura cea de-a noua, / Oi leroimdai leroi Doamne, / Pică-n apă limpegioară. Da-n ea cine se scăldară? / Se scălda bunul Dumnezeu, / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu bun mir se miruiră, / În dalb veșmânt se primeniră, / Într-un leagăn se urcară, / Sau în slavă se-nălțară, / Sus în slava cerului. / Mai de-a rând cu dumnealui, / Se scălda toți sfinții de-a rând, / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu bun mir se miruiră, / În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
veșmânt se primeniră, / Într-un leagăn se urcară, / Sau în slavă se-nălțară, / Sus în slava cerului. / Mai de-a rând cu dumnealui, / Se scălda toți sfinții de-a rând, / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu bun mir se miruiră, / În dalb veșmânt se primeniră, / Într-un leagăn se urcară, / Sau în slavă se-nălțară, / Sus în slava cerului. / Mai de-a rând cu dumnealui, / Se scălda și omul bun, / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu bun mir se miruiră, / În dalb veșmânt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În dalb veșmânt se primeniră, / Într-un leagăn se urcară, / Sau în slavă se-nălțară, / Sus în slava cerului. / Mai de-a rând cu dumnealui, / Se scălda și omul bun, / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu bun mir se miruiră, / În dalb veșmânt se primeniră, / Într-un leagăn se urcară, / Sau în slavă se-nălțară, / Sus în slava cerului..."118 Identificarea lui Moș Crăciun cu Isus, "soarele dreptății", se realizează prin utilizarea imaginii binare contrastante ( moș / mititel și-nfășețel). O dată cu metamorfoza creștină, apa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]