944 matches
-
altă femeie. Mi-am cîștigat dreptul la dragoste sculptînd-o pe Galateea atît de frumoasă, dar dacă piatra nu va respira și buzele ei nu se vor Încălzi truda mea nebună nu-mi va da decît singurătate. La fiecare lovitură de daltă sper și mi-e frică. Încă nu știu dacă arta mea e un izvor de fericire sau de nefericire, dar nu mai pot da Înapoi...) Pygmalion provoacă astfel arta să dea un răspuns neîntîrziat și tranșant. Eternitatea e pentru el
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
omenești. Dărîmă piramida pentru ca sub cerul gol, În plin soare, s-o Îmbrățișeze fericit pe Galateea. Dragostea e pentru el sensul libertății. Dragostea acestei vieți muritoare pe care surîsul n-a făcut decît s-o trădeze În schimbul unei himere. Pe măsură ce dalta lovește, Pygmalion Înțelege că Își joacă toate șansele pe o singură carte. Dorește o statuie vie, un adevăr viu, chiar cu prețul ca acest adevăr să moară după ce va iubi. El renunță să Înfrunte timpul pentru ca gura statuii lui să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
unde se născuse, unde trăise atâția ani, de tot ce-i fusese drag în anii din urmă. I se păru că ochii i se lărgise de un interes pur feminin. Deși trăsăturile îi erau parcă modelate cu iscusință de o daltă de artist, expresia feței o trăda că era tristă, iar ochii îi deveneau din ce în ce mai largi, semănând mai mult cu o amenințare. Privea cu interes maxim lucrurile care se perindau înaintea ochilor. Deodată simți în ea o întrebare mută; parcă cineva
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și deplasarea prin galeriile române ne obligă să avem spatele mai aplecat și o permanentă grijă a capului. Galeriile sunt înguste, de forma trapezoidala, pentru a suporta mai bine apăsarea muntelui. Totul a fost săpat manual, cu târnăcopul și cu dalta în rocile mai moi, iar când dădeau de roci mai dure, le înfierbântau cu foc, după care aruncau apă cu oțet, până ce crăpau. Drumul galeriilor urca sau coboară, șerpuiesc în lateral, se ramifică formând labirinturi în căutarea filoanelor bogate în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dure, le înfierbântau cu foc, după care aruncau apă cu oțet, până ce crăpau. Drumul galeriilor urca sau coboară, șerpuiesc în lateral, se ramifică formând labirinturi în căutarea filoanelor bogate în aur . Se pot vedea urmele prelungi, lăsate în piatră de dălțile ce au săpat pereții. În lumina chioara a unor becuri prea rar amplasate pe tavanul galeriilor, putem distinge pe pereți jocul de culori creat în timp, prin depunerile apei de infiltrație, încărcată cu minerale. Domină nuanțele de galben, roșu, portocaliu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a lipsit mult să mă facă friptură în suc propriu... Ce este Apusul veacului nostru? Pe lângă Divina Comedie, pe lângă ideile ce scormonesc adevărul despre om și natură, pe lângă dantelele în piatră ale catedralelor ce sfidează norii, pe lângă minunile făurite de dalta și penelul artiștilor, Apusul înseamnă și o mână de oase arse. Leonardo da Vinci versus Savonarola. Când ducele Veneției m-a trimis cu un mesaj la Ștefan Vodă, m-am legat de țara asta, de oamenii ei ce m-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-mi dăruiești? Mi-o dat Domnul de toate, zâmbește Daniil. De nimică n-am trebuință... Adică... dacă Măria ta binevoiește, trebuință aș avea... îndrăznește Daniil după câteva clipe de cumpănă și un scărpinat în creștet. Da! Spune! Orice! Spune!... O daltă mi-ar face trebuință... și o ridică de jos dintre sfărmături, o răsucește pe-o parte, pe alta. Iaca, s-a tocit... s-a și știrbit într-un colț, săraca... Mă chinui rău... Cu ce să înalț ditai altarul? Ooo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
s-a tocit... s-a și știrbit într-un colț, săraca... Mă chinui rău... Cu ce să înalț ditai altarul? Ooo!! Numai atâta?! și Ștefan îi pune mâna pe umăr și-i simte osul sub rasă. O să-ți trimit o daltă, o duzină de dălți și dăltițe să-ți termini altarul de jertfă... De-aș avea și eu o daltă... o dăltiță măcar... spune el apoi foarte încet. Foarte mulțămesc Măriei tale! se pleacă bătrânul cu recunoștință, cât îl lasă oasele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a și știrbit într-un colț, săraca... Mă chinui rău... Cu ce să înalț ditai altarul? Ooo!! Numai atâta?! și Ștefan îi pune mâna pe umăr și-i simte osul sub rasă. O să-ți trimit o daltă, o duzină de dălți și dăltițe să-ți termini altarul de jertfă... De-aș avea și eu o daltă... o dăltiță măcar... spune el apoi foarte încet. Foarte mulțămesc Măriei tale! se pleacă bătrânul cu recunoștință, cât îl lasă oasele, și îi cuprinde mâinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
altarul? Ooo!! Numai atâta?! și Ștefan îi pune mâna pe umăr și-i simte osul sub rasă. O să-ți trimit o daltă, o duzină de dălți și dăltițe să-ți termini altarul de jertfă... De-aș avea și eu o daltă... o dăltiță măcar... spune el apoi foarte încet. Foarte mulțămesc Măriei tale! se pleacă bătrânul cu recunoștință, cât îl lasă oasele, și îi cuprinde mâinile. Ce arzi! Ești bolnav Ștefane! Arzi ca focul! Rămâi! Zău așa! Timpul n-așteaptă... Daniil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de oblojeală. Se lipește cu spatele de ușa dată de perete și rămâne așa, un răstimp, cu ochii pierduți în gol... Ce noapte... Ce noapte, șoptește el, dar brusc, se smulge. La muncă sihastre! Altarul n-așteaptă! La muncă! Ia dalta și ciocanul și începe să cioplească în stâncă... Din depărtare, se aude, parcă, zvon de bucium... Tresare... Ascultă... I s-a părut numai... Cioplește... Un bucium... Alt bucium... Daniil a încremenit cu dalta și ciocanul... Ascultă... Buciume buciumând prind să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sihastre! Altarul n-așteaptă! La muncă! Ia dalta și ciocanul și începe să cioplească în stâncă... Din depărtare, se aude, parcă, zvon de bucium... Tresare... Ascultă... I s-a părut numai... Cioplește... Un bucium... Alt bucium... Daniil a încremenit cu dalta și ciocanul... Ascultă... Buciume buciumând prind să buciume pe culmi hăulind prin văi cu ecoul lor din obcină în obcină. Buciumă!! strigă el și aruncă ciocanul și dalta... Chiuie: Buciumă!!!... Aleargă ca bezmetic dând ocol chiliei, râzând, strigând: Buciumă!!! Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a părut numai... Cioplește... Un bucium... Alt bucium... Daniil a încremenit cu dalta și ciocanul... Ascultă... Buciume buciumând prind să buciume pe culmi hăulind prin văi cu ecoul lor din obcină în obcină. Buciumă!! strigă el și aruncă ciocanul și dalta... Chiuie: Buciumă!!!... Aleargă ca bezmetic dând ocol chiliei, râzând, strigând: Buciumă!!! Am spus eu?!?!... Se împiedică în anteriu:... Vezi, Măria ta?!?! Buciumă!!! Pleznește palmă de palmă și hohotește cu bucurie mare... Își șterge obrajii uzi de lacrimi... Cade în genunchi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cerului, Pământului, Moldovei, Lumii, strigând: Și voi?!?! Voi ce păziți?!?!... Ce stați?!?!... Stați ca niște momâi!! Suntem puțini?!?! Și ce dacă suntem puțini?!?!... Mișcați-vă!! Săriți!! Să-l ajutăm!!... Cu toții!! Să nu-l lăsăm singur!!... Cu toții!! Împreună!!... Să luptăm!!... Ridică dalta ce căzuse lângă prag:... La muncă sihastre! Avem un altar de ridicat... Răsucește dalta pe-o parte, pe alta... Râde: "Măcar că-i știrbă... Greu-greu... Merge și așa!... Să fim noi sănătoși... Haide!... Să muncim!!"... Buciumă... Ciocârlia cu trilul ei, înalță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
niște momâi!! Suntem puțini?!?! Și ce dacă suntem puțini?!?!... Mișcați-vă!! Săriți!! Să-l ajutăm!!... Cu toții!! Să nu-l lăsăm singur!!... Cu toții!! Împreună!!... Să luptăm!!... Ridică dalta ce căzuse lângă prag:... La muncă sihastre! Avem un altar de ridicat... Răsucește dalta pe-o parte, pe alta... Râde: "Măcar că-i știrbă... Greu-greu... Merge și așa!... Să fim noi sănătoși... Haide!... Să muncim!!"... Buciumă... Ciocârlia cu trilul ei, înalță un imn soarelui ce răsare... ADDENDA "O Samă de Cuvinte" Mărturie despre cel ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
apoi portretele lui Tudor, Cuza și Bălcescu. Centenarul Aldea Longin, căpetenia satului etnic pur, îi duce pe toți la comoara Dochiei, se strică zăgazul unei ape și o poartă tăinuită, și într-o peșteră cu arcade și bolți corectate de daltă, plină cu simulacre de zei, sunt găsite închise în sicriu de lemn negru analele românilor, a căror lectură la lumina faclelor avea să constituie romanul. Grandea apucă doar a da descripția "Sarmigetuzei" într-o fantezie neagră. Vlăsia sau Ciocoii noi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
erau de neam semit, spunînd că toate ruinele descoperite pe fostul teritoriu al Palestinei din secolele Xl-lX î.e.n. ar aparține numai construcțiilor reali- zate de ivriți. Ori ei nu aveau habar de felul cum se construiește, neștiind să dea cu dalta sau cu toporul ci numai cu ghioaga și praștia, așa cum o dovedește cu prisosință zidirea templului de către Solomon care a chemat meșteri fenicieni. Aceste construcții care fac astăzi obiectul mîndriei arheologilor din Israel, au fost ridicate de egipteni care au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești drumul nostru către zări de miere, Ești perna pentru tâmpla fumegândă... Ești ruga Țării pentru biruință, Mistria noastră-n aur ferecată, Dalta de foc înfiptă în credință... Mormântul tău e viața noastră toată. Venim lângă țărâna ta iubită, Și umbra ta, prin smirnă și balade, Ne-atinge cu plutirea ei sfințită Și se preschimbă-n torțe și în spade. Cu duhul tău
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dumnezeu, În fața jertfei voastre sfinte pentru Hristos și Legiune Să rup din mine bucuriile pământești, Să mă smulg din dragostea omenească Și pentru învierea neamului meu, În orice clipă Să fiu gata de moarte JUR. Viața legionarului începe cu jurământul, dalta voinței cu care el își modelează și înfrumusețează viața în duhul morților părinți și străbuni, în duhul Căpitanului și a morților săi, printr-o trăire aspră și severă care trezește în sufletul lui vibrații dumnezeiești prin care reușește să pună
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dar era sigur În septembrie 1957. A dat ordin să ne ducă la izolare... s-a Întors și a plecat. Istrate și ceilalți l-au Însoțit. A rămas un gardian cu noi și, după puțin timp, au venit meseriașii cu dălțile și cu ciocanele, ne-au scos lanțurile și jugurile de la mâini și ne-au dus la izolare. Acolo am făcut izolarea aceea, cu mâncarea la trei zile și cu apa caldă două zile la rând, după care am ajuns la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în timpul sesiunii parlamentare, Pantazescu s-a strecurat de cu ziua în acea sală și s-a ascuns. După ce s-a înnoptat și-orice mișcare a încetat s-a pus pe lucru. Cu oarecare instrumente pe care și le procurase: o daltă, un mic fierăstrău, un burghiu și un clește, a tăiat podeaua, pe un spațiu cât să treacă corpul unui om, apoi cu burghiul a făcut în tavan o gaură subțire atât cât să poată trece prin ea o umbrelă închisă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
chei fixe, șurubelnițe, burghie, ciocane electrice, precum și o cutie din piele cu unelte mici, fabricație nemțească. Aceasta nu depășea mărimea unei genți de damă. Conținea până și o toporișcă și un seismograf. Alături, un set de treizeci de cuțite și dălți. Ceea ce m-a șocat a fost faptul că n-am văzut două care să semene între ele și printre acestea unele care nici nu știam cum se folosesc. Am intrat în magazin și nu-mi venea să cred că poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
acest sens, criticul poate cu ușurință să extindă sfera "încarnării" poeziei și să cuprindă, alături de personajele istorice cunoscute și de evenimentele publice, și pe anonimi: În câți însă și mai câți poezia stă latentă, fără a se manifesta, nici prin daltă, nici prin penel, nici prin note, nici prin vorbe sau versuri, nici însuși prin fapte serioase sau care plac simțurilor?"106. În aceeași logică a democratizării, puțin mai jos, pe aceeași pagină, evocă "poezia" feminității. Exemplul e interesant pentru că presupune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ghideze și să-i modeleze viața politică și socială. Însă condiția esențială pentru evitarea și limitarea răului este cunoașterea acestuia. Dar nu a unui rău utopic, potențial, imaginat ori închipuit, ci a răului inscripționat în corpul social de către istorie cu dalta suferințelor, abuzurilor, violenței și crimelor. Numai cunoașterea răului poate da substanță reală expresiilor de genul: "cine nu cunoaște trecutul este condamnat să-l repete!", care ar rămâne, fără această necesară condiție, simple vorbe goale. Numai cunoașterea răului poate asigura în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Plumbuita. Voiam să fac un interviu cu Daniel Knorr și i-am scris un mail. La care n-a răspuns niciodată (avea el niște amintiri cețoase despre un anume ziar și o anume bienală). Cel puțin sunt o trăsătură de daltă în European Influenza. De mine a dat la o bere cu mici. Sau era numai bere?? S-a oprit ceasul în săptămânile cât Daniel a stat la București astă-vară. Doar stop-cadre și papanași cu brânză. Trei oameni și-un Matiz
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]