1,802 matches
-
Sfântului Ioan Botezătorul. Interesându-se de la părinții schitului, a aflat că duhovnicul Nectarie de acolo, le-a 68 primit când a fost la Iași de la o bătrână din neamul Mavrocordaților, cu hrisov de la Grigore Ghica voevod, care a întărit acea danie. Piciorul Sfântului Ioan s-a păstrat în familia Mavrocordaților din timpul lui Grigorie Ghica și până a fost dat Schitului Prodromu. Sentimentul evlaviei creștine împuținându-se din sânul acelei familii, bătrâna a socotit de cuviință să-l dea la o
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
pune numai pe o simplă asonanță a două nume ? Dacă ar fi să se pună temei pe asemenea lucruri ar trebui să se găsească legături între Danezi și Daci, deoarece găsim adeseori în cronicile veacului de mijloc pe poporul din Dania însemnat cu numele de Daci în loc de Dani; de asemene intre Lechii din Armenia si Lechii poloni, între Fsypânot lui Herodot din Persia și Germanii europei, între Veneții din Armorica (Bretagne)Venzii din Prusia și locuitorii Veneției, și așa mai departe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Transilvania șerb. iobăgie - sistemul de totală dependență a unui țăran de feudalul al cărui pământ îl lua în folosință. Deși asemănător cu sclavia din Antichitate, teoretic, nu se permitea vânzarea iobagului ori uciderea lui, dar se accepta înstrăinarea prin căsătorie, danie, împrumut etc. Iordanes - istoric. A scris o carte intitulată Getica. Iorga Nicolae (1871-1940) - cel mai mare istoric român, om politic, profesor universitar, academician (vezi Academia Română). A studit istoria românilor și istoria universală, a scris numeroase cărți. islam - religie monoteistă, împărtășită
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
e acea senzație curioasă că-mi predam trecutul la arhivă, ca hainele într-un spital. Mai târziu, m-am întrebat dacă n-am visat cumva totul și m-am certat: trebuia să ceri un bon pentru amintirile lăsate la arhivă, Danie] Petric! așa n-ai nici o dovadă, iar memoria ta poate cloci în golul lăsat alte amintiri!... Poate chiar așa a fost, dar nu jur nimic... Când am isprăvit, Arhivarul m-a condus până la ușă. Nu mai contenea cu mulțumirile. Camera
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
împotriva lui, a stăvilit în ultimul moment avântul plebei și a trimis la Ravenna un emisar care să-i ceară exarhului Isacco Platone să i se alăture. Vestiarium-ul papal conținea într-adevăr un tezaur impunător. Aurul și argintul bisericilor, prețioasele danii de la împărați, consuli și cetățeni particulari, banii pentru cheltuielile curente, pomenile și răscumpărările prizonierilor de război, precum și banii pe care Heraclion îi trimisese pentru plata funcționarilor și a militarilor. Onoriu nu acumulase acea enormă bogăție din lăcomie, ci din trufie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
prima zi de Paște, care i-a umplut sufletul de bucurie și, ori de câte ori venea sărbătoarea aceasta, își amintea de ziua însorită și colorată pe care o trăise la conacul din Coteni, în anul 1460, înainte de a se numi Comoșteni, prin dania măicuție Nălbica. Pe balustrada cerdacului erau așezate coșuri albe, împodobite cu crengi de salcie și încărcate de ouă încondeiate. Toată ziua de vineri desenaseră cu ceară fiecare ou. Nu doar câteva femei care știau bine să țină condeiul, ci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
poarta mănăstirii, să se închine ori să-și aducă aminte, iar pe urmă, după ce mănăstirea Snagov arsese, să povestească fiilor lor, între care unul, mai lunatic, tot Ioniță, ridicase o biserică în Coteni, după ce satul primise numele de Comoșteni, prin dania Nălbicăi, pe la 1520, zugrăvind el însuși pe toți pereții chipul lui Pampu, așa cum i-l descriseseră tatăl și bunicul său și ați oameni care îl prinseseră în viață. Și pe urmă, acest Ioniță, zis Zugravu, a avut o fiică, Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
atunci Comoșteni, după numele comoștenitorilor. Iar banii, casa și alte acareturi le-a primit Ioniță Zugravu, ca să ridice o biserică în locul celei vechi și șubrezite. Doar conacul de la București a rămas pe numele Nălbicăi, sub cuvânt că îl va face danie unei mănăstiri. Pe urmă Zogru a privit de departe, ba dintr-un corp de femeie, ba prin ochii leneși ai unui bătrân, cum se ridica biserica și cum Ioniță picta pereții albi cu scene pioase, scoase din mintea lui ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
În acest mod, ani buni. Dodu Scoruș a Început să devină larg la mână. Mai larg decât i s-ar cuveni unui om de talia și anvergura lui. Membrele corpului de pază și protecție se bucurau de meritate și nemeritate danii, din partea patronului lor. Cele mai multe dintre ele deveniseră cliente permanente ale unora dintre cele mai mari și, nu În rare cazuri, deochiate, case de petrecere, În tovărășia diferiților parteneri; care mai curați, care mai necurați, dar, cu toții, neîntrecuți profitori, tocând, permanent
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de noapte, osteniți, fără gând la Dumnezeu. - La ce ne trebuie nouă biserică? Avem una, la domnu Stere. În fiecare zi ne împărtășim. Și râdeau gros, uitîndu-se unul la altul, cu înțeles. Cel cu registrul se încrunta, închidea cartea cu danii și pleca. - Du-te matale singur în rai, rânjea Tănase după el. Pe la prânz, funcționarul s-a oprit la jupân, să bea un rachiu. Îl opărise căldura și osteneala. Avea buzunarele pline de bani. Lucrătorii își dădeau coate: - Până la urmă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
românească”, în Elena Zamfir, Ilie Bădescu, Cătălin Zamfir, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. CASPIS, 2004, Raport asupra stării sărăciei 1995-2003. Constantinescu, Emil, 2004, Adevărul despre România. Un președinte în război cu mafia securisto-comunistă, București. Danii, Tudor, 2004, Republica Moldova în spațiul tranziției și costul social al reformelor, Editura Ponots, Chișinău. Dăianu, Daniel, 2000, Încotro se îndreaptă țările postcomuniste?, Editura Polirom, Iași. Deacon, Bob, Hulse, M., 1997, „The Making of Post-Communist Social Policy: The Role of International
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nu implic... divinizarea vreunei noi zeit...ți. Că metod... a luminii, Reiki ne înlesnește contactul cu lumea puterilor cerești, dându-ne totodat... posibilitatea de a contacta, prin simboluri, diferiți ghizi de lumin... care ne vindec... sau ne ajut... în str...daniile noastre pe P...mânt. Îngerii Ț leg...tură dintre noi și divinitate. Diferitele simboluri din Reiki conecteaz... la diferite planuri vibraționale, energetice, la diferite entit...ți luminoase și la diferite dimensiuni. Într-o prim... accepțiune, putem afirmă c... Cho Ku
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Poate fieștecare stăpân de moșii să facă diată sau are osebire unul de altul? Un stăpân poate să vânză moșia sa de istov? Din răspunsurile Divanului se vede că, deși tot pământul Moldovei au fost înainte de vremi nepomenite "domnesc", prin daniile luminaților domni, prin descălecare de orașe și sate, au devenit proprietăți particulare, la care "stăpînitoriul țărei" nu are nici un amestec, și că fiecare om "slobod" din Moldova este volnic să dispuie de averea sa cum îi place, fără să întrebe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din legendă și Umbrar din realitatea documentară nu sunt întâlnite în documentele referitoare la localitatea numită Umbrărești. În schimb, găsim antroponomasticul Condrea chiar în satul cu acest nume, ultimul menționat cronologic fiind un Vasile Condrea, care face un zapis de danie pentru via sa din satul amintit „la mâna lui Alexandru Gorgan, sin (fiu) lui Ioan Gorgan”, în anul 1865, apoi antroponimul a dispărut. Posibil să fi existat cândva și un purtător al numelor Umbrar sau Umbrea în satul omonim și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de hotarnici colectivi rămânând o vreme îndelungată un atribut al vechilor sate, ca un vestigiu păstrat cu multă grijă de către oamenii locurilor. În anul 1664, aflându-se într-o situație bănească dificilă, satul Umbrăreștii este nevoit să facă zapis de danie pe un vad de moară la apa Bârladului, în beneficiul puternicului dregător al timpului acela, hatmanul Neculai Racoviță. Atât forma, cât și conținutul actului de danie ne ilustrează clar starea de devălmășie a locuitorilor umbrăreșteni la acea dată, când ei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-se într-o situație bănească dificilă, satul Umbrăreștii este nevoit să facă zapis de danie pe un vad de moară la apa Bârladului, în beneficiul puternicului dregător al timpului acela, hatmanul Neculai Racoviță. Atât forma, cât și conținutul actului de danie ne ilustrează clar starea de devălmășie a locuitorilor umbrăreșteni la acea dată, când ei consemnează: „noi, satul Umbrărești, scriem și mărturisim cu cestu zapis al nostru precum dăm un vadu de moară ce avem noi la satul nostru, la Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un fenomen relativ obișnuit, actele de bejenire și de pribegie fiind destul de frecvente. Merită să fie remarcată conștiința acestor oameni că aparțin țării în care s-au născut și trăiesc, și dorința de a rămâne aici. Din cuprinsul zapisului de danie aflăm cum s-a ajuns la respectiva soluție, care era procedura de urmat, dania făcându-se după ce „noi ne-am vorovit cu toți sătenii”, în fruntea lor fiind Dumitru Guneș, urmat de „Avrinti și Văsian și Gheorghe și Dumitru Neagul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să fie remarcată conștiința acestor oameni că aparțin țării în care s-au născut și trăiesc, și dorința de a rămâne aici. Din cuprinsul zapisului de danie aflăm cum s-a ajuns la respectiva soluție, care era procedura de urmat, dania făcându-se după ce „noi ne-am vorovit cu toți sătenii”, în fruntea lor fiind Dumitru Guneș, urmat de „Avrinti și Văsian și Gheorghe și Dumitru Neagul și Lazăr și Sava Bratiță și Nenița și Buculeiu și Gherman și Constantin Dălbănel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mic cu mare ne-am vorovit”, înțelesul de mic și mare în asemenea cazuri fiind acela de diferențiere după avere și rol în conducerea comunității. Cât privește blestemul din finalul zapisului, îndreptat împotriva acelora care s-ar „lepăda” de actul daniei, acesta semnifică prezumtiva împotrivire a unora dintre obșteni față de hotărârea adoptată de către majoritatea sătenilor. Actul este scris la Umbrărești, de către vătaful de hânsari, Necula, de loc din acest sat, dar aflat acum în slujba statului, implicit a beneficiarului prin gradul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țării”, dacă nu cumva și alți locuitori din cei enumerați mai sus vor fi fost înrolați în serviciul călărășesc. E posibil ca vătaful de hânsari să fi fost intermediarul între marele dregător și consătenii săi, știut fiind că actele de danie implicau obligații reciproce, motiv pentru una din părți de a refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii dintre urmașii lui Ștefan căpitanul, ctitorul schitului, solicitându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și hotărnicește giumătate de moșia Umbrăreștii, partia din gios ci esti răzășască astfel: -trăsura întăi (...) la malul Bârladului; -a doua măsurătoare se face „prin Baltă și prin dreptul fântânei lui Guneș” (probabil acel Dumitru Guneș aflat în capul zapisului de danie din 1664 în favoarea hatmanului Neculai Racoviță); -a treia măsură se face pe malul de est al apei Siretului; -a patra „pe despre apus de Siret”; -iar a cincea și ultima, „la apa Dimaciului, prin dreptul vadului morii Oprii și prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
luat de la posesoru moșiei” patru stoguri de fân, pentru despăgubirea cărora sătenii au trebuit „să răspundă” solidar, cerând, la rândul lor, instanței judecătorești să-l oblige pe paharnic la despăgubire, el „nefiind răzăș nicicum”, adică nici prin moștenire, nici prin danie sau cumpărare, prin urmare, nu poate fi acceptat în rând cu ei. Iar acest lucru este cu atât mai evident cu cât anterior, printr-o carte de judecată din anul 1767, se dovedise că și Iordache căpitan a fost „acolisitoriu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Țiganeii și cu variante în diverse acte de mai târziu, precum Țigănia și Țigăneștii. Apare prima dată menționat într-un hrisov din 12 ianuarie 1495 (7003), când Ștefan cel Mare, aflat cu Curtea domnească itinerantă la Vaslui, face mai multe danii, confirmă și întărește stăpâniri de sate și moșii slujitorilor săi credincioși din partea de jos a Moldovei, destul de numeroși prin partea locului, nu numai potrivit legendelor create, ci și realităților surprinse documentar. Printre ei și „aceste adevărate slugi ale noastre, Alexa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
naintea a mulți oameni buni de târg de Tecuci” oamenii din Țigănei, de bună voia lor, „și-au vândut ei satul ce-i mai sus scris, Țigănei, ce să chiamă La Dimaci, ce este în ținutul Tecuciului, din drese de danie ce au avut, strămoșii lor Alexa și Jurca și Dragoșe și Jurje de la Ștefan-vodă, giupânului Criste, vornicului celui mare, drept o sută de galbeni de aur”. Deși câteva nume sunt puțin diferit redate, Jurca în loc de Giurca, Jurje în loc de Giurge, nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Dimăceni, ce esti la ținutul Tecuciului [...] și a tree parte din satul Țigănenii (sic) în ținutul Tecuciului” (subl. ns.). La 15 martie 1668 vedem că „Armanca vorniceasa a răposatului vornicului Vasile” Roșca, fiica Măricuții Cernătoaia, lasă prin zapis de danie fiilor săi „sat întreg Țigăneștii (sic) la ținutul Tecuciului”, evident că este vorba de satul Țigăneii. În cele din urmă, întregul sat Țigăneii va ajunge în stăpânirea exclusivă a urmașilor Anghelinei și a lui Vasile Bujoreanu, prin fiica acestora, Tofana
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]