1,810 matches
-
între donator și destinatar nu este însă suficientă pentru a putea vorbi despre donația fenomenologică intrinsecă. Ne putem da cuvântul, ne putem dărui în iubire, ne putem da chiar viața - nimic din ceea ce se vede -, dar ce înseamnă toate acestea? Datul însuși - în acest caz: cuvântul, iubirea, viața- trebuie să sufere reducția fenomenologică pentru a depăși condiția de obiect (tratat în economie) sau ființare (discutat în metafizică). Trecând prin pasajul reducției fenomenologice, datul primește calificativul darului pur. Aici atingem limitele paradoxului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ceea ce se vede -, dar ce înseamnă toate acestea? Datul însuși - în acest caz: cuvântul, iubirea, viața- trebuie să sufere reducția fenomenologică pentru a depăși condiția de obiect (tratat în economie) sau ființare (discutat în metafizică). Trecând prin pasajul reducției fenomenologice, datul primește calificativul darului pur. Aici atingem limitele paradoxului. În condițiile suspendării din drepturi a donatarului, a destinatarului și a datului, darul se dăruiește de la sine. Nu ne mai rămâne atunci decât actul pur al donației ca limită absolută a darului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fenomenologică pentru a depăși condiția de obiect (tratat în economie) sau ființare (discutat în metafizică). Trecând prin pasajul reducției fenomenologice, datul primește calificativul darului pur. Aici atingem limitele paradoxului. În condițiile suspendării din drepturi a donatarului, a destinatarului și a datului, darul se dăruiește de la sine. Nu ne mai rămâne atunci decât actul pur al donației ca limită absolută a darului. Privirea fenomenologică recunoaște darul în imanența sa radicală. Se impune deci o nouă definiție a darului, plecând de la conceptul donației
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Henry. Corelatul afectiv al experienței dăruirii pure este suferința sau bucuria - în nici un caz o stare intermediară, marcată de impurități. Donația fenomenologică e croită pe măsura reducției fenomenologice care a refuzat transcendența cauzală sau ontică a donatorului, donatarului și a datului. Darul, ca o victorie obținută de o echipă într-un meci de fotbal total, pare să nu rezulte din nimic altceva decât din ivirea de sine. Darul este o revelație. Paradisul nostalgiei ludicetc "Paradisul nostalgiei ludice" În ce constă, deci
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fără alteritate. Reformulând: suntem produsul alterității constitutive, ea însăși un produs al intersubiectivității; subiectivitatea umană însăși e reflexivă și dialogică, este o intersubiectivitate. și, reflectează Buber, legăturile interumane nu sunt o chestiune de alegere liberă individuală, ci mai curând un dat al destinului personal, al istoriei și al culturii. Sesizând pericolul plasării individului sub dominația comunității (tradiționale), Etzioni ia distanță față de Buber, subliniind că acesta se concentrează prea mult pe relația bipolară, ceea ce duce la o definire îngustă a comunității, inaplicabilă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
stabilește și criteriile de clasificare a sportivilor în funcție de gradul de infirmitate. Olimpiada persoanelor cu dizabilități reprezintă una dintre puținele probe care, dincolo de dorința de victorie cu orice preț, civilizația modernă se supune și altor zeități, valorizând solidaritatea ca pe un dat fundamental al umanității, nesupus criteriilor pragmatice comune, dat care altminteri transformă acel ,,Important e să participi” al lui Coubertin într-un îndemn vetust, irelevant pentru sport și mai ales pentru sportivi. Mulți dintre sportivii participanți la Jocurile Paralimpice au intrat
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
Paralimpice sunt esența spiritului olimpic cu provocări ce depășesc puterea sportului. Olimpiada persoanelor cu dizabilități reprezintă una dintre puținele probe care, dincolo de dorința de victorie cu orice preț, civilizația modernă se supune și altor zeități, valorizând solidaritatea ca pe un dat fundamental al umanității, nesupus criteriilor pragmatice comune, dat care altminteri transformă acel ,,Important e să participi” al lui Coubertin într un îndemn vetust, irelevant pentru sport și mai ales pentru sportivi. Omologul baronului Pierre de Coubertin în cadrul mișcării paralimpice este
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
structurilor Statului este un loc comun. Modalitățile prin care această transformare a fost pusă În practică sunt Însă mai puțin evidente. Dacă pentru generațiile formate În perioada comunistă, mecanismele exercitării puterii și legătura simbiotică dintre Stat și Partid sunt un dat, iar prin aceasta ele devin dificil de problematizat, pentru generațiile mai tinere, formate Într-un sistem politic eliberat de tirania partidului unic, asemenea mecanisme și legături sunt din ce În ce mai greu de Înțeles. De aceea, este cu atât mai important să Încercăm
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dacă tot vorbim de cadre: o asumare a ceea ce a reprezentat pentru viața politică românească. Mă refer la orientarea respectivului personaj către Partidul România Mare. Mircea Mihăieș: Iar personajul s-ar putea să fie Eugen Mihăescu. Vladimir Tismăneanu: E un dat public, nu există nici un fel de problemă: a intrat În Partidul România Mare. Voi fi ultima persoană din lume care să Îi interzică acest lucru, nici nu am acest drept. Dimpotrivă, aplaud dreptul lui Mihăescu de a intra În orice
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
în roluri adiționale. David pare să transmită ideea că persoanele din jur, mai ales soția și copiii (dar, la un moment dat și tatăl lui), sunt foarte importante pentru el și că le iubește. Dar le ia ca pe un dat, care i se cuvine. Ele constituie temelia pe care se construiește figura lui, individualitatea sa. David admite că nu se pricepe să mențină relații cu oamenii. Acest lucru este oricum susținut de locul neînsemnat pe care ceilalți îl ocupă în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
idei? Se ia sau nu în considerare intensitatea enunțului? Se ia în calcul repetarea aceleiași expresii? Și dacă da, cum anume? Din moment ce nu există soluții absolute pentru nici una dintre aceste dileme, precizia analizei n-ar trebui considerată ca fiind un dat teoretic indiscutabil. Când se apelează la analiza de conținut, cea mai semnificativă considerație ar trebui să fie concordanța dintre scopul cercetării și metoda utilizată. Experiențele din liceu văzute din perspectiva adultului Amia Lieblich Întrebarea care a determinat forma analizei de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mi se pare a lăsa în afara lumii civilizate un bun capitol de geneză a modernității continentului. Argumentul des invocat de unii, al prezenței lui „homo otomanicus” ca factor de rămânere în urmă, doar parțial adevărat, nu presupune că în spatele acestui dat istoric nu există numeroase încercări, ba chiar împliniri de valoare în sfera gândirii. Și autonomia Țărilor Române sau diaspora greacă au permis, cu decenii înainte de apariția Luminilor, formarea unei elite intelectuale dotate cel mai adesea cu un echipament cultural apropiat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință Bibliografie STIL ȘI EXPRESIVITATE JURNALISTICĂ Scrisul este o problemă de talent - nu oricine îl poate învăța peste noapte. Să ai simțul cuvântului, al limbii, pare a fi un dat genetic. Teoria și sfaturile celor cu experiență doar completează, pun în valoare, te scutesc de căutări inutile. Sloganul preferat de ziariști este că „meseria se fură”. Ar fi prea frumos să fie și adevărat. Degeaba vrei să furi dacă nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
rar - câteva zile pe an. Dacă veridicitatea înseamnă putere de convingere (lucrurile sunt așa cum spun eu), este de la sine înțeles că verosimilul nu se realizează de la sine, ci printr-un cumul de procedee: narative, descriptive, stilistice. Credibilitatea nu este un dat imanent al faptului de presă. Ea se obține cu atenție și efort, prin adaosul unor detalii suplimentare, prin alăturarea unei secvențe narative capabile să explice cât de cât ciudățenia. Spuneam că este incredibil ca, în pădure fiind, să întâlnim o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unei activități în sfera posibilului, a evoluțiilor și capriciilor ulterioare, a indeterminării spațiale și temporale. Ea nu are nimic negativ în sine, ci ține de acea putere a omului de a se proiecta, de a ieși de sub constrângerile imediatului, ale datului și ale prezentului. „Virtualizarea - subliniază Pierre Levy (1995, p. 17) - este unul dintre cei mai importanți vectori ai creării realității”. Efectele ei au un mare impact asupra realității ca atare. Realitatea virtuală pare a fi, după unii (Tisseau, 2001, p.
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
că între cele două lumi sunt multe filiații; la o adică, ele comunică, se stimulează și se întrețin reciproc. Virtualizarea este generată de însăși puterea structurantă și forța imaginativă a gândirii și limbajului. Prin limbajul oral sau scris se depășește datul concret, pentru a-l manevra dincolo de circumstanțele lui de emergență. Prin scriitură se realizează o virtualizare a memoriei, o prelungire a unor date dincolo de realitățile imediate de care erau intrinsec legate. În timp, omul a inventat destule tehnici de potențare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
capitaluri informaționale noi; posibilitatea manevrării temporalității, prin compatibilizarea acesteia cu repere personale și cu constrângeri individuale. Cu această ocazie, timpul nu mai rămâne doar o realitate inexorabilă, strict obiectivă, ci devine o dimensiune relativ fluidă, manevrabilă subiectiv; valorizarea responsabilă a datului tehnic, care nu mai este receptat ca un „dușman”, o realitate ostilă, ci este înțeles ca un adjuvant sau un prieten al unei sperate întâlniri; încrederea într-un alt etaj al realității, oarecum „suprareal”, ce transcende datul perceptibil și materialitatea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
valorizarea responsabilă a datului tehnic, care nu mai este receptat ca un „dușman”, o realitate ostilă, ci este înțeles ca un adjuvant sau un prieten al unei sperate întâlniri; încrederea într-un alt etaj al realității, oarecum „suprareal”, ce transcende datul perceptibil și materialitatea tangibilă. Năzuința către transcendență găsește o împlinire cu reverberații foarte concrete (setea de informare, oportunitatea de a cumpăra ceva, interpelarea operativă a unei competențe care te interesează etc.); ivirea unui nou tip de sociabilitate, mult mai eterate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învățarea prin colaborare și cogenerarea conținuturilor învățării. Autoînvățarea on-line, coînvățarea în comunitățile virtuale și renunțarea la ierarhizarea actorilor în dispozitivul formativ conduc la o elaborare fractală, hipertextuală a capitalizării și răspândirii cunoașterii (vezi Castegnniau, 2005). Cunoașterea nu mai este un dat, ci o realitate emergentă, mobilă, cumulativ-generativă. Relația profesor-elev se cere a fi regândită în noul context. Formatorul încetează a fi un simplu orator, ce expune cunoștințe, poziționându-se de acum încolo mai ales ca un tutore, ca un acompaniator al
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ceasurile moi și flexibile din picturile lui Salvador Dali, aceste constructe simbolice obligă la noi moduri de a acționa și a gândi. Repun activitatea și exploatarea proprie în centrul edificării prin cunoaștere. Inteligența însăși nu mai este gândită ca un dat, ci ca o realitate emergentă, ce se construiește neîncetat, prelucrând niște conținuturi anume. Axioma pare a fi următoarea: inteligența nu mai este în totalitate înnăscută, ea se modifică prin antrenament și educație. Cunoașterea rezultă ca un proces individual de transformare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de posibilitățile cursantului de dilatare a unui spațiu problematic. Principiul fragmentării și al articulării diferențiate stă la baza realizării unui parcurs educațional individualizat și personalizat. Ceva se dă de către entitatea emițătoare, însă cursantul va avea posibilitatea de a îmbogăți acest dat, de a-l extinde printr-un joc inteligent al interferențelor și adiționărilor cognitive. 2. Strâns legată de însușirea invocată mai sus este modularitatea, respectiv proprietatea asigurării unei articulări globale a elementelor de conținut și a unei reconfigurări circumstanțiale. Fiecare element
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de la care trebuie să se plece atunci când se realizează o reflecție de ordin curricular ar putea fi aceasta: informația este un construct propriu al individului ivit în interacțiunea sa cu cunoașterea socialmente sugerată. Cunoștința achiziționată este mai mult decât un dat exterior individului, un rezultat al unor procese cognitive interne ale subiectului. Computerul dezvoltă capacitatea subiectului de a situa informațiile într-un context și într-un ansamblu. A preda în cadrul unui dispozitiv virtual înseamnă să oferi elevilor ocazia de a-și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
În care clerul și laicatul catolic au ajuns să caricaturizeze - ori să deformeze - esența importantului aggiornamento, care viza pur și simplu reîmprospătarea credinței pe model patristic, nu altceva. Dar, dincolo de aceste dezamăgiri, aș spune inerente, așteptate oarecum, rămâne, ca un dat incontestabil, manifestarea Duhului Sfânt prin coridorul, redeschis lumii, al marii Tradiții. Un moment de anamneză poate răscumpăra ori suporta Încă o sută de ani de amnezie. Vara lui 1938. Apariția unei cărți fundamentale a lui Henri de Lubac, Le catholicisme
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
un alt volum socotit „scandalos”, Surnaturel. Etudes historiques, În care deconstruiește, cu o minuție de artizan, o pseudo-tradiție care se oficializase de patru secole. Conform acestei pseudo-tradiții, „supranaturalul” ar fi „adăugat” naturii umane În vederea mântuirii, așadar n-ar fi un dat conatural. Foarte pe scurt: către sfârșitul secolului al XV-lea, Denys le Chartreux, scriind Împotriva Sfântului Toma, dezvoltă o teză după care, fără o „finalitate” adăugată de către Dumnezeu finalității sale naturale, omul ar fi incapabil să „dorească unirea cu Dumnezeu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
percepțiile și Înțelegerea actorilor asupra lumii care Îi Înconjoară (Krause, 1996, p. 6) Având În vedere toate acestea, reprezentanții studiilor critice de securitate problematizează statul ca singur obiect referent al securității și se opun ideii că anarhia internațională este un dat. Ei susțin importanța securității individului și a implicațiilor pe care aceasta le poate avea asupra modului În care decidenții politici acționează. În plus, optează pentru adâncirea conceptului de securitate incluzând În el problema pericolelor ecologice, a economiei sau a migrației
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]