3,439 matches
-
urma pe acestă pe drumul Golgotei, "Persisting în Spiritual Labours & the Use of that Talent which it is Death to Bury. & of that Spirit to which we are called" (E: 767). Din nou, într-o epistola adresată credinciosului Butts și datata 6 iulie 1803, paternitatea poemului Milton (sau, poate, a poemului Jerusalem)88 este atribuită geniului aducător de inspirație al spiritelor eterne: "I may praise it since I dare not pretend to be any other than the Secretary the Authors are
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pas dintr-un lung proces de dezvoltare a tehnicii artistice, care poate fi plasat în contrast cu tehnică de gravare de tip intaglio 89. Blake nu ezită să mărturisească întâlnirile zilnice pe care le are cu Robert într-o scrisoare către Hayley, datata 6 mai 1800: "Thirteen years ago. I lost a brother & with his spirit I converse daily & hourly în the Spirit. . . I hear his advice & even now write from his Dictate " (E: 705). Că Blake se bucură 90 de compania unor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
the Spirit. . . I hear his advice & even now write from his Dictate " (E: 705). Că Blake se bucură 90 de compania unor oameni iluștri, gata întotdeauna să ofere sfaturi, este mai presus de orice îndoială. Într-o epistola către Flaxman, datata 12 septembrie 1800, artistul oferă o mărturisire versificata a întâlnirilor cu diverși poeți și mistici: "Now my lot în the Heavens is this; Milton loved me în childhood & shewd me his face / [...] Shakespeare în riper years gave me his hand
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
me în childhood & shewd me his face / [...] Shakespeare în riper years gave me his hand / Paracelsus & Behmen appeard to me [...]" (E: 707). Nu doar Blake, ci și prietenii acestuia întăresc acest lucru: într-o scrisoare adresată lui Dorothy Wordsworth și datata 19 februarie 1826, Crabb Robinson subliniază veridicitatea viziunilor lui Blake. Potrivit lui Robinson, compunerea textelor și a ilustrațiilor vizionare este inspirată de spiritele unor persoane de mult timp dispărute. Dintr-o perspectivă a teoriei procesului de creație artistică, este demn de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
iar poezia recitata de Blake pare a-și fi pierdut mult din strălucire" (Bentley, Jr., 1975, p. 181). După toate aparențele, localitatea Felpham constituie un reper topografic pentru Blake și pentru dezvoltarea facultăților sale vizionare. Într-o scrisoare către Flaxman, datata 21 septembrie 1800 și elaborată la scurt timp după sosirea soților Blake la căsuța lor de țară, artistul elogiază fără rețineri atmosferă naturală cu totul specială. Vocile spiritelor se fac mai clar auzite în acest loc: "Felpham is a sweet
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
And în it caus'd the Spectres of the Dead to take sweet forms / În likeness of himself [...]" (E: 96). Muză este, din nou, menționată în maniera indirectă (exemplu elocvent de retorica oblica) într-o scrisoare adresată Dr. Trusler și datata 16 august 1799, în care Blake pune crearea ilustrațiilor sale pe seama unui agent superior și-l citează pe Milton că predecesor: "And tho I call them Mine I know that they are not Mine being of the same opinion with
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mistic, sunt bruște și obținute fără efort, îl determină (pe artist, n.m.) să disprețuiască disciplină și artificiul" (1965, p. 208). În această privință, Blake anticipează atitudinea adoptată, ulterior, de Byron. Potrivit mărturiei acestuia, formulate într-o scrisoare către John Murray, datata 18 noiembrie 1820, poeme întregi par a fi fost create fără niciun efort 113. Evocarea este circumscrisa de metafore animaliere, ceea ce induce ideea de naturalețe și de comportament estetic dominat de instinct: "With regard to what you say of re-touching
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
muritorului Blake), în timp ce altă se referă la spiritul etern al artistului, proiectat în transcendent și convertit în fons et origo în cazul procesului de creație estetică. Oricât de surprinzător ar părea, Blake declară, într-o scrisoare adresată lui Flaxman și datata 21 septembrie 1800, ca, în calitatea sa umila de agent uman, el doar manifestă starea creatoare a eternului Blake, spirit pur, dezincarnat: În my Brain are studies & Chambers filld with books & pictures of old which I wrote & painted în ages
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
divin. Înainte de a trece la exegeza cvadripartita din secțiunea următoare, trebuie să mă opresc, rapid, asupra contextului în care Blake își expune concepția asupra celor patru tipuri de viziuni. Este vorba, măi concret, despre o scrisoare adresată lui Butts și datata 22 noiembrie 1802. Blake include aici o versificație scrisă cu un an în urmă, descriind o viziune complexă, nelipsita însă de detalii triviale. De aici, deducem că doar viziunea cvadrupla îi permite subiectului să conștientizeze existența nivelurilor de semnificații profetice
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
vision is given to me / Tis fourfold în my supreme delight / And three fold în soft Beulahs night / And twofold Always. May God uș keep / From single vision & Newton's sleep" (E: 722). Într-o altă epistola către același Butts, datata 2 octombrie 1800, Blake exemplifică, într-un laudatio desprins parcă din cântecele lui Fra Angelico 175, manieră în care viziunea dublă se metamorfozează în viziune cvadrupla prin medierea celei triple. Cu alte cuvinte, artistul încearcă să demonstreze, poetic, faptul că
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
me and wishd me health. / And I became One Mân with him arising în my strength: / Twas too lațe now to recede. Los Hâd enterd into my soul" (E: 117). Blake expune geneză poemului Milton în două scrisori către Butts, datate 25 aprilie 1803, respectiv 6 iulie 1803. În primă epistola, artistul își admite lipsa de implicare în procesul de creație, punând pe seama unui agent superior completarea poemului: "I have written this Poem from immediate Dictation twelve or sometimes twenty or
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
exegetice. După prezentarea celor patru niveluri vizionare, așa cum se ipostaziază acestea în contextul operei literare a lui Blake, nu-mi rămâne decât să formulez câteva rânduri conclusive, menite să sintetizeze eforturile mele interpretative. Concluzie Într-o scrisoare către Dr. Trusler, datata 23 august 1799, Blake scrie că mulți dintre contemporani, în special cei de vârste fragede, îi înțeleg viziunile și se bucură de ele: "I am happy to find a Great Majority of Fellow Mortals who can Elucidate My Visions & Particularly
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
viziunii implicat de gândirea filosofica a lui Blake, dar și cu analiza dialecticii propuse de aceasta. În final, m-am concentrat asupra celor patru tipuri de viziuni (simple, duble, triple și cvadruple), așa cum transpar acestea din crucială epistola către Butts, datata 22 noiembrie 1802. Last but not least, n-am pierdut din vedere analiza textuala a celor mai importante dintre operele poetice blakeene, examinând mai în detaliu aspecte neglijate în părțile preponderent teoretice. Am sugerat, aici, ca toate cele patru clase
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
patrulea ale viziunii, care traduc stadiile estetic, respectiv religios. 46 Cf. Annotations to The Works of Șir Joshua Reynolds, E: 658. 47 Cf. Preface la Milton, E: 95-96. 48 Cf., inter alia, scrisoarea lui Blake adresată lui Thomas Butts și datata 25 aprilie 1803 (E: 728-29). 49 O interpretare convingătoare a poemului, incluzând analiza modelelor sale temporale, este oferită de Paul de Mân (1993, pp. 50-73). 50 Legat de paralelismul dintre curentele romantice din Anglia și din Germania, o lucrare recent
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
he should read My long Poem descriptive of those Acts [...]" (E: 728). O explicație satisfăcătoare este oferită de Geoffrey Keynes într-o notă la The Letters of William Blake, with Related Documents: "Pagina de titlu a acestui poem [i.e. Milton], datata 1804, indică faptul că existau douăsprezece cărți, desi doar două erau terminate până în jurul lui 1808. Restul materialului pare să fi fost transferat către poemul mai lung, Jerusalem, încheiat în preajma lui 1818" (55). Totuși, problema acelui "somn de trei ani
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
din vedere calitatea esențialmente vizuală, nu vizionara, a artei poetice byroniene, fapt care pare să-i accentueze caracterul instinctiv, spontan, necăutat. În acest sens, merita citată opinia lui John Keats, exprimată într-o epistola către George și Georgiana Keats și datata 17-27 septembrie 1819: "You speak of Lord Byron and me There is this great difference between uș. He describes what he sees I describe what I imagine. Mine is the hardest task. You see the immense difference" (Kitson, 1989, p.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
p. 157). 118 Am în vedere aici confesiunile lui Blake legate de ajutorul divin primit în contextul elaborării poemului epic Milton, ajutor materializat atât la nivel scriptural, cât și la nivel pictural. Detalii se găsesc într-o scrisoare către Butts, datata 6 iulie 1803, E :729-731, în special 730. 119 Mă refer aici la cărțile profetice, a căror multiplicare se bazează pe metodă revelata de spiritul fratelui decedat al lui Blake, Robert. 120 Un rol semnificativ în coagularea concepției blakeene despre
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
reprezinte ceea ce dorești, atâta vreme cât ea este simplă și unitară" (Preminger, Hardison, Jr. și Kerrane, 1974, p. 159). 125 Mărturii formulate explicit în apărarea conceptului de "acheiropoieton" sunt lesne identificabile în scrisorile pe care Blake le adresează următorilor destinatari: Dr. Trusler, datata 16 august 1799 (E: 701), Hayley, datata 6 mai 1800 (E: 705) și Butts, datate 10 ianuarie 180[3] (E: 723), 25 aprilie 1803 (E: 728), respectiv 6 iulie 1803 (E: 729). 126 Într-o epistola către Butts, datata 6
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și unitară" (Preminger, Hardison, Jr. și Kerrane, 1974, p. 159). 125 Mărturii formulate explicit în apărarea conceptului de "acheiropoieton" sunt lesne identificabile în scrisorile pe care Blake le adresează următorilor destinatari: Dr. Trusler, datata 16 august 1799 (E: 701), Hayley, datata 6 mai 1800 (E: 705) și Butts, datate 10 ianuarie 180[3] (E: 723), 25 aprilie 1803 (E: 728), respectiv 6 iulie 1803 (E: 729). 126 Într-o epistola către Butts, datata 6 iulie 1803, Blake face următoarea mărturisire: "I
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
p. 159). 125 Mărturii formulate explicit în apărarea conceptului de "acheiropoieton" sunt lesne identificabile în scrisorile pe care Blake le adresează următorilor destinatari: Dr. Trusler, datata 16 august 1799 (E: 701), Hayley, datata 6 mai 1800 (E: 705) și Butts, datate 10 ianuarie 180[3] (E: 723), 25 aprilie 1803 (E: 728), respectiv 6 iulie 1803 (E: 729). 126 Într-o epistola către Butts, datata 6 iulie 1803, Blake face următoarea mărturisire: "I consider myself both Poet & Painter [...]" (E: 730-731). 127
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Trusler, datata 16 august 1799 (E: 701), Hayley, datata 6 mai 1800 (E: 705) și Butts, datate 10 ianuarie 180[3] (E: 723), 25 aprilie 1803 (E: 728), respectiv 6 iulie 1803 (E: 729). 126 Într-o epistola către Butts, datata 6 iulie 1803, Blake face următoarea mărturisire: "I consider myself both Poet & Painter [...]" (E: 730-731). 127 Pentru o declarație în favoarea acestei interpretări, cf. scrisoarea pe care Blake i-o adresează lui Flaxman, datata 21 septembrie 1800 (E: 710). 128 Pentru
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
729). 126 Într-o epistola către Butts, datata 6 iulie 1803, Blake face următoarea mărturisire: "I consider myself both Poet & Painter [...]" (E: 730-731). 127 Pentru o declarație în favoarea acestei interpretări, cf. scrisoarea pe care Blake i-o adresează lui Flaxman, datata 21 septembrie 1800 (E: 710). 128 Pentru detalii suplimentare, cf. Lacoue-Labarthe și Nancy, 1988, p. 94. 129 Pentru mai multe amănunte, cf. Schelling, 1989, pp. 279-280. 130 Cf. [The Laocoön] (E: 273-275), în special acele considerații în care Blake echivalează
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
1991, p. 185). 143 Los incarnează imaginația în cel mai înalt sens al acesteia, cel de creație. Uneori, manifestarea să materială este Blake însuși. 144 Pentru o exemplificare elocventa a acestei idei, cf. scrisoarea adresată de Blake lui Flaxman și datata 21 septembrie 1800 (E: 710-711). 145 W.J.T. Mitchell descrie cu acribie ceea ce el numește "dialectica vizual-verbală" a lui Blake (1978, pp. 4-14). Cu toate acestea, Ronald Paulson opinează că antinomia în cauză ar trebui interpretată în termeni de interior
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
secțiunea a doua a studiului meu. 147 Desigur, mă refer la forma materială a operei, din moment ce formă să arhetipala nu necesită execuție în sens concret. În Eternitate, operă există pur și simplu. 148 Cf., inter alia, faimoasa scrisoare către Butts, datata 25 aprilie 1803 (E: 728-729). 149 Acest aspect trebuie citit în grila calității de acheiropoieton a operei de artă blakeene. Pentru detalii suplimentare, cf. supra. 150 Blake susține teza preexistentei formei chiar și în sens estetic general. În Annotations to
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în debutul poemului The Book of Los. Wilkie și Johnson remarcă: "ea este, aproape sigur, un soi de stare de conștiință primară, la care poetul are acces privilegiat" (1978, p. 14). 194 Cf. supra. 195 Într-o scrisoare către Cumberland, datata 6 decembrie 1795, Blake vrea să le demonstreze filosofilor "abstracți" (raționaliști) că adevărata hrană intelectuală este bucuria: "Enjoyment & not Abstinence is the food of Intellect" (E: 700). 196 Blake este convins de caracterul inerent malefic al rațiunii, după cum subliniază Robinson
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]