2,277 matches
-
trecut mulți ani de când îl recitam pe tot, de la cap la coadă. Și toți cei din ceată îl știau, dar să știți dumneavoastră că acesta a suferit multe schimbări de-a lungul timpului. Câte schimbări vor mai avea loc în ceea ce privește datina plugușorului, nu știm, observăm doar că acesta se află într-o continuă schimbare, păstrându-și totuși specificul lui. Din informațiile primite, am aflat că înainte exista o manifestare curioasă a datinii, aceea de spargere a plugului, care și-a pierdut
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
lungul timpului. Câte schimbări vor mai avea loc în ceea ce privește datina plugușorului, nu știm, observăm doar că acesta se află într-o continuă schimbare, păstrându-și totuși specificul lui. Din informațiile primite, am aflat că înainte exista o manifestare curioasă a datinii, aceea de spargere a plugului, care și-a pierdut în timp rostul său tainic, poate și datorită faptului că s-a renunțat la purtarea lui în timpul uratului. În realitate, acest obicei de sărbătoare se mai păstrează doar în mediul rural
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
în timp rostul său tainic, poate și datorită faptului că s-a renunțat la purtarea lui în timpul uratului. În realitate, acest obicei de sărbătoare se mai păstrează doar în mediul rural, acolo unde mișcarea urbanistă nu a pătruns, minimalizând rostul datinilor. Încă acolo, în acele puține regiuni ale țarii, oamenii care au colindat se adună, la fel ca în trecut, în casa vătafului, împărțind tot ce au strâns, în timp ce fata gazdei le pune pe masă: friptura și vinul după care ea
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
împărțind tot ce au strâns, în timp ce fata gazdei le pune pe masă: friptura și vinul după care ea părăsește camera. În puține locuri, mi se destăinuie Moș Vasile însă fără a-i fi pus vreo întrebare: a mai rămas și datina Balului de seară, în care fetele veneau însoțite de părinți și asistau la alegerea reginei balului în urma ilustrațiilor adunate de la flăcăii satului. L-am privit și, dintr-o dată, șirul de întrebări au început să curgă: R: Dar regina balului cum
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
cei doi se iubeau și nu știau cum să se apropie unul de celălalt. Tinerețea ... domnule!, încheie bătrânul, plecându-și privirea în pământ: tinerețea, repetă, după care nu mai scoase o vorbă. Timpul se va scurge în bolul clepsidrei însă datina aceasta va rămâne, în memoria noastră, acceptând schimbările care sunt inevitabile unei societăți, ca a noastră, ce se află într-o continuă evoluție. Ne vom aduce însă aminte cu drag atunci când vom auzi urarea de Anul Nou, rostindu-se versurile
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
să ne dăm seama. De modul cum încercăm să-l conservăm, ferindu-l de intemperiile ultramoderniste, ține de noi toți: culegători, cercetători și numai mândria că suntem stăpâni de veacuri ai acestor locuri ne poate face să respectăm cu respect datinile, obiceiurile moșilor și strămoșilor noștri. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL - Cercetare realizată în anul 1996, la Azilul de Bătrâni din comuna Smeeni, județul Buzău / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 220, Anul I, 08 august 2011. Drepturi de Autor
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Dreptunghiul, formă a casei vieții și a morții Era o lege a vieții ca oamenii să se rânduiască într-un timp menit, firesc al unirii bărbatului cu femeia și să-și ridice o casă a teminiciei, un rost după toate datinile strămoșești. Se căuta locul casei, se sfințea, se trasa în formă de dreptunhi conturul casei, iar apoi începea aducerea celor necesare ridicării ei. Nu lipsea nimic din care noua casă să aibă de trebuință și să nu se găsească la îndemâna
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
fost de multe ori peste Tisa, i-am văzut pe creștinii din localitățile Slatina, Apșa de Sus, Apșa de Jos; așadar, imediat dincolo de graniță există un popor român de o frumusețe sufletească ieșită din comun. Vorbesc o limbă frumoasă, păstrează datinile, fiindcă au fost feriți de asimilare de maica neamului românesc, de Biserica Ortodoxă. La noi s-a păstrat cu sfințenie învățătura primară, celelalte confesiuni care s-au depărtat de aceasta au întotdeauna spre ce îndrepta privirea, au la ce se
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
să se primenească. Suflet să-și purifice cu jertfa de pe cruce. Că nu știi al vieții final, respectă străvechi ritual! Ouă-n roșu să vopsești, meniu bun să pregătești! Să poți cina de sărbători, precum Iisus cu Apostoli! Iar prin datini creștinești, pomană să împărțești! Ca un trecător prin lume, săvârșește fapte bune! De Paște, odată-n an, nu uita frate sărman! Când poți și faci fapte bune, poartă-n suflet, rugăciune! Prin rânduieli creștinești, Fiul Domnului cinstești. După sacră îndrumare
TRADIȚII DE SĂRBĂTORI PASCALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373013_a_374342]
-
speli copii pe picioare! Le șterge, le sărută, ca-n pildă cunoscută! Postul din Vinerea Mare, fără apă sau mâncare, purifică sufletul și înalță cugetul. Sămânța nu-i semănată, nici pâinea nu-i frământată. Că aluatul nu crește, sămânța nu-ncolțește. Datină de sărbătoare este purificatoare: De te speli, ești sănătos! De postești, ești norocos! Cu smerenie te-nchină! Ia Lumină din Lumină! Ca hrană sufletească, să guști sfințită pască! Rugându-te la Dumnezeu, alungi gând rău și păcat greu. Să nu
TRADIȚII DE SĂRBĂTORI PASCALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373013_a_374342]
-
unor traficanți de idei, colportori de principii, expresi și citate de un fetiș rar pus în scena vieții de fiecare zi a românilor, care ne-au intoxicat și ne-a înstrăinat, prin simbolistică și semnificații, de cele ale rânduielilor și datinilor pământului nostru ... Păcat, deci cogito ! Referință Bibliografică: Nuntă sâmbetistă în California (XVI) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 359, Anul I, 25 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371104_a_372433]
-
legătură între vrednicia și cultură mitropoliților și episcopilor și înființarea și activitatea tipografiilor. Dacă în perioada premergătoare mitropolitului Nifon cultură bisericească din motive obiective a stagnat, istoria recunoaște că Mitropolitul Nifon 5/ a fost un mare și bun următor al datinilor de ctitorie culturală. Tipografia mitropolitului Nifon urmând un program editorial sub îndrumarea mitropolitului Nifon a făcut față nevoilor timpului S-au tipărit aici într-un interval de timp scurt 1852-1862 aproape toate cărțile de ritual. Apostolul Liturghierul, Octoihul, Ceaslovul, Molitvenicul
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
ăn I, nr.1, 1996, p.2);Idem, Colecția istorico etnografica Maria Istrati Capșa, la Tr Severin.(Porțile de Fier, Revista Societății Naționale de Stiinte Istorice din România, ăn I, nr.4, 1996, p.11); Catalogul Muzeului Dr.C.I.Istrati, Tipografia Datina, Tr Severin, 1932, p. 32. 3. Pompiliu Costescu, Palatul Cultural, Boabe de Grâu, 1933, 3. an IV, nr.12, p.727-745 4. Catalogul Muzeului Dr.C.I.Istrati, p.32 5.Mite Măneanu, op.cit, p. 49-53; Varvară M. Măneanu, Obiecte de
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
contrast, cu emanații multidimensionale în timp și spațiu. Admirator al lui Brâncuși - geniul care a nemurit piatra - Șerban C. Andronescua fost un cunoscut și redutabil adversar al contraculturii, al produselor intelectuale gust îndoielnic, dar și apărător consacrat al tradițiilor, al datinilor strămoșești și a istoriei reale, nu fabricate, a românilor. O dată cu trecerea sa în neființă în zilele Crăciunului din anul 2004, la New York, românimea pierdea o mare valoare. Ion Măldărescu
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
fi un forum de învățătură, în care puteți clarifica diferite aspecte pe care nu le-ați înțeles din Biblie sau din manualul de Religie. Puteți afla despre Drepturile copilului, între care, Dreptul la exercitarea cultului religios este unul primordial. Despre datinile și obiceiurile din satul sau orașul vostru, din zilele de sărbătoare ori, legate de anotimpuri, puteți să vă exprimați părerea și să le împărtășiți. Dacă știți poezii sau cântece religioase, nu întârziați să le trimiteți pentru ca, tot mai mulți copii
SLOVA COPIILOR de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344886_a_346215]
-
smulgere. Iar faptul că nu eram încă liberi devenise nesemnificativ. Astăzi, când suferim de prea multă libertate, devenită libertinaj, nu ne mai îngăduim să fim sentimentalii apărători ai românismului - ai limbii române - ai neamului și ai istoriei, ai tradițiilor și datinilor. Și totuși, ferice de neamul care a dat un Grigore Vieru, un Nichita Stănescu (Limba Română este Patria mea) și mulți alții, care continuă să creadă în sintagma lui Doistoievski: “Frumusețea va salva lumea”. Și unul dintre aceștia, care cred
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
resping televizorul. Procentul accesului la lectură este același, străbuni iubiți, nu vă alarmați! Dacia Eternă se vrea o revistă care să și onoreze numele și va cuprinde, cu fiecare număr nou, pagini despre istoria și viața dacilor, expuneri privind tradiții, datini și obiceiuri ale urmașilor lor, românii de azi. Îi rugăm pe cei care cred într-o civilizație a dacilor rămasă în mare parte neștiută să ne trimită lucrările lor. Dacia Eternă se vrea o revistă de literatură română contemporană și
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
de anatemă contra ilustrului Ioan Vodă Cuza, pentru secularizarea averilor. Ei, domesticii de aici, îndobitociții în cele slugarnice, au făcut toate aceste nevolnicii. Râd de noi și cei din Zimbawe..” Mircea Chelaru mai vorbește de: steag, cântec, port, limbă și datină, ca elemente ce nu ar trebui niciodată negociate. Ca apoi să “tragă concluzii restrânse, pentru ceea ce urmează”, într-un “Epilog”, deloc liniștitor: “tinerii fac recurs la istorie și se trezesc furați de propriul viitor”, “maturii sunt sufocați de insecuritatea zilei
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
marea spintecată în dezolarea din câmpie, pe unde-n patruzeci de ani i-am tot purtat cu mic cu mare ca-n țara laptelui și-a mierii să nu pătrundă orișicare, ci numai cei ce n-au cârtit și după datini Te-au cinstit. Eu însumi Te-am nemulțumit cu firea mea șovăitoare, și asta face ca acuma să văd Canaanu-n depărtare, fiindu-mi însă nepermis parte să am de ce-ai promis. Dar fie-Ți numele slăvit de-acum și
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
de anatemă contra ilustrului Ioan Vodă Cuza, pentru secularizarea averilor. Ei, domesticii de aici, îndobitociții în cele slugarnice, au făcut toate aceste nevolnicii. Râd de noi și cei din Zimbawe..” Mircea Chelaru mai vorbește de: steag, cântec, port, limbă și datină, ca elemente ce nu ar trebui niciodată negociate. Ca apoi să “tragă concluzii restrânse, pentru ceea ce urmează”, într-un “Epilog”, deloc liniștitor: “tinerii fac recurs la istorie și se trezesc furați de propriul viitor”, “maturii sunt sufocați de insecuritatea zilei
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
dorința unora de a profita de pe urma lui, respectiv animozități, acolo unde prejudecățile și autoritățile locale se tem de orice schimbare, fie ea chiar și în bine. Autorul, în același timp și personaj principal, dă dovadă de curaj atunci când se aliniază datinilor locale, adoptând inclusiv portul popular, nu din dorința de a se deghiza, ci pur și simplu pentru că recunoaște că acela este modul ideal de a te îmbrăca în climatul și condițiile de viață de la fața locului (nu degeaba costumul cu
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
modă de va scot din letopiseț, Și cu voi drapându-și nulă, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu spadă ați întins moșia voastră De la munte pan' la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu într-ai noștri vre un
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
modă de va scot din letopiseț, Și cu voi drapându-și nulă, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu spadă ați întins moșia voastră De la munte pan' la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu într-ai noștri vre un
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
la care nu am avut acces până recent, după cum, timp de peste 50 de ani, nu am fost invitată niciodată să onorez vreo festivitate dedicată poetului. Din noaptea Sfântului Andrei s-au păstrat doar trei poezii ale coșmarului care acum devenise datină. Labiș se așezase turcește peste pătura patului hârbuit, dar ospitalier, umbra lui din profil apare clătinându-se pe peretele văruit („Umbra mea își clatină/ Limpede var/ Vine ca o datină/ Noaptea de coșmar"). Aurel Covaci se așază, în poziția lui
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
au păstrat doar trei poezii ale coșmarului care acum devenise datină. Labiș se așezase turcește peste pătura patului hârbuit, dar ospitalier, umbra lui din profil apare clătinându-se pe peretele văruit („Umbra mea își clatină/ Limpede var/ Vine ca o datină/ Noaptea de coșmar"). Aurel Covaci se așază, în poziția lui Buda, în fața poetului și își desenează unul altuia staturile din profil. Pentru a se încuraja, au scris cu litere mari, în cărbune deasupra: „Omule, nu te supăra, că trece și
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]