1,546 matches
-
măritul timp. deșertăciune trup iubit. Cât timp trăim, cât viețuim căutăm, căutăm, un mic ajutor să inducem iluzia măreață că nu totu-i farsă. Totul deșert, totul un haos pe care-l cununăm în pronaos, ne înmulțim, mirosim o floare deșertăciune, viața ne spune. Sfârșitul ne dă de gândit Cine sunt, cât te-am iubit? Deșertăciunea vieții și a sorții ,,Triunghiul morții” Pe scenă, pe ecran, ca și în viață ,,Elixirul tinereții” ne agață ,,Dimitrie Cantemir” ne scrie, o solie. Dar
DEȘERTĂCIUNE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343330_a_344659]
-
să inducem iluzia măreață că nu totu-i farsă. Totul deșert, totul un haos pe care-l cununăm în pronaos, ne înmulțim, mirosim o floare deșertăciune, viața ne spune. Sfârșitul ne dă de gândit Cine sunt, cât te-am iubit? Deșertăciunea vieții și a sorții ,,Triunghiul morții” Pe scenă, pe ecran, ca și în viață ,,Elixirul tinereții” ne agață ,,Dimitrie Cantemir” ne scrie, o solie. Dar ,,Enigmele se explică în zori” ,,Miezul fierbinte al pâinii” Și luptăm și luptăm pentru adevăr
DEȘERTĂCIUNE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343330_a_344659]
-
vieții și a sorții ,,Triunghiul morții” Pe scenă, pe ecran, ca și în viață ,,Elixirul tinereții” ne agață ,,Dimitrie Cantemir” ne scrie, o solie. Dar ,,Enigmele se explică în zori” ,,Miezul fierbinte al pâinii” Și luptăm și luptăm pentru adevăr Deșertăciune lume... Referință Bibliografică: Deșertăciune / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1644, Anul V, 02 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DEȘERTĂCIUNE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343330_a_344659]
-
Triunghiul morții” Pe scenă, pe ecran, ca și în viață ,,Elixirul tinereții” ne agață ,,Dimitrie Cantemir” ne scrie, o solie. Dar ,,Enigmele se explică în zori” ,,Miezul fierbinte al pâinii” Și luptăm și luptăm pentru adevăr Deșertăciune lume... Referință Bibliografică: Deșertăciune / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1644, Anul V, 02 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DEȘERTĂCIUNE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343330_a_344659]
-
Sylvia PLATH - Cuvântul unui melc în palmă unei frunze? Nu-i de la mine. Nu. Să nu-l accepți. Acid acetic într-o cutiuță-nchisă? Să nu-l primești. Nu-i veritabil. Un inel de aur cu soarele-n el? Minciuni. Deșertăciuni. Durere. Chiciură pe-o frunză, imaculatul cazan Bolborosind și troznind De unul singur în piscul fiecăruia Dintre cei nouă Alpi negri. Cutremurare-n oglinzi Marea-și scufundă oglinda-i de cenușă Iubire, iubire, tu anotimp al meu Referință Bibliografica: Trimișii
SYLVIA PLATH de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344151_a_345480]
-
grele? Al sfinților sipet cu oase-stele Așteaptă-n Athos și spre raiuri duce. Iviru, Vatopedu, strânse-n Cruce, Cu Lavra, Dionisiu-n cercevele Alungă ale Morții cucuvele Și ne întoarnă mințile uituce Spre tot ce-am neglijat întreaga viață, Prinși în deșertăciuni și-apostazii, A dreaptei Sfânt Ioan e-o dimineață Care ne-așează pururea-ntre vii ... Să crezi fierbinte-n Domnul, cin΄ te-nvață? Doar Sfântul Munte, mustul lui din vii. Catârii sunt numiți aici mulari ... Catârii sunt numiți aici mulari
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
îngerilor. Gheorghe A. STROIA, visător,zboară peste zări, îndrăgostit de nori, să reducă povara din noi,temerile, să ne lumineze cărările spre divinitate și să presare aroma dimineților peste roua de ceară din ființe. Trecând peste lacrimile din noi, peste deșertăciuni destinul va zâmbi, himerele vor rămâne șchioape și amintirile, ecouri ale lumii, nu vor adormi pe ogorul umanității. Prin strălucirea interioară, poetul Stroia, duce fiorurile sale, dincolo de sine, pentru a înflori petalele inimilor noastre. Cuprins de armonie, de lumină „veșnicul
GHEORGHE STROIA METAMORFICE STĂRI -CUVINTE SUFLATE CU DRAGOSTE de IONEL MARIN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343690_a_345019]
-
Eternul ne-o arată. ÎN ZIUA ACEEA DE LUMINĂ ... Toate trec prin anotimpuri, Toate vin și pleacă ... Himere, ispite și ... comori, Surâd ori ne întorc palme, Ne umblă în carne și oase. Parcă-i un blestem prezența efemeră, Vulcan din deșertăciuni. De multe ori n-am știut ce să cer, Am oferit cât am putut, Răpus, golit de neputințe, N-am reușit să urc noi trepte, Vibrând de dor și de speranțe, Să cuprind în brațe Paradisul. Un gând amețitor cu
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
să locuiască în materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă Domnului: „Nu este urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci este chiar foarte iubită”. Fiindcă, altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar ceea ce nu
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
așa cum a-ți auzit! Sunt dependentă de paranormal, nu cred că aș putea să mai suport viața asta prea normală, fără incursiunile în existența unei lumi paralele, în care mintea și gândurile să evadeze atunci când nu mai reușesc să îndure deșertăciunile acestei așa zisă normalitate. Acolo în lumea paralelă mă simt mult mai sigură pe mine, mă simt mult mai împlinită, întregită și în elementul meu! Pot din nou să călătoresc nestingherită în alte dimensiuni alături de prietenul meu, Eu și împreună cu
CU,,EUPRIN UNIVERSURI PARALELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377401_a_378730]
-
micilor trădări, supravețuind. Confuz chemărilor mele ai decis să pleci spre o casă a iluziilor de tot felul. Cu ferestrele sparte, luminată ca un brad de Crăciun te-a ademenit cu beteala multicoloră a promisiunilor. Universul meu, prea strâmt pentru deșertăciunile tale. Tu, călător cladestin, ai trecut doar că să tulburi poezia inimii mele, transformând-o în urlet. Am crezut, că undeva se va rupe veriga slabă din acest lanț al dezamăgirilor. Uscată de așteptări, creanga speranței a cedat lăsând iubirea
LANŢUL DEZAMĂGIRILOR de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377467_a_378796]
-
de amintirea lui Eminescu: Cugetând la cauza sfârșitului eminescian; Eminescu, omul mai-mult-ca-perfectului iubirii; Ziua Națională a Culturii Române la Botoșani), ce fac din cititor un spectator privilegiat în fața unui ecran pe care se derulează, ca într-o modernă panoramă a deșertăciunilor situații și personaje din mult prea eterogena noastră societate aflată într-o tranziție (ademenitor și promițător termen apărut imediat după așa-numita revoluție din 1989) ce nu dă nici pe departe semne să se încheie. Fin observator al spectacolului vieții
„SCRISORI DIN PREZENTUL MEU” DE LUCIA OLARU NENATI de VASILE FLUTUREL în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377605_a_378934]
-
ușor, vesel, înaripat, acesta e cel mai bun mijloc de a stăpâni peste viața ta, căci ce forță mai mare este decât tinerețea?”. Autorul cărții biblice Eclesiastul, tristul rege al Israelului - Solomon (971 î. H -931 î. H.) a scris: „Deșertăciune! Deșertăciune!... Deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune”. La concluzia aceasta a ajuns omul bogat care a avut în viață tot ce și-a dorit. Și-a dat seama că Dumnezeu ne-a creat pentru ceva dincolo de ce putem noi experimenta
DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
-
vesel, înaripat, acesta e cel mai bun mijloc de a stăpâni peste viața ta, căci ce forță mai mare este decât tinerețea?”. Autorul cărții biblice Eclesiastul, tristul rege al Israelului - Solomon (971 î. H -931 î. H.) a scris: „Deșertăciune! Deșertăciune!... Deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune”. La concluzia aceasta a ajuns omul bogat care a avut în viață tot ce și-a dorit. Și-a dat seama că Dumnezeu ne-a creat pentru ceva dincolo de ce putem noi experimenta în
DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
-
înaripat, acesta e cel mai bun mijloc de a stăpâni peste viața ta, căci ce forță mai mare este decât tinerețea?”. Autorul cărții biblice Eclesiastul, tristul rege al Israelului - Solomon (971 î. H -931 î. H.) a scris: „Deșertăciune! Deșertăciune!... Deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune”. La concluzia aceasta a ajuns omul bogat care a avut în viață tot ce și-a dorit. Și-a dat seama că Dumnezeu ne-a creat pentru ceva dincolo de ce putem noi experimenta în sensul
DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
-
e cel mai bun mijloc de a stăpâni peste viața ta, căci ce forță mai mare este decât tinerețea?”. Autorul cărții biblice Eclesiastul, tristul rege al Israelului - Solomon (971 î. H -931 î. H.) a scris: „Deșertăciune! Deșertăciune!... Deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune”. La concluzia aceasta a ajuns omul bogat care a avut în viață tot ce și-a dorit. Și-a dat seama că Dumnezeu ne-a creat pentru ceva dincolo de ce putem noi experimenta în sensul de aici-și-acum
DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
-
bun mijloc de a stăpâni peste viața ta, căci ce forță mai mare este decât tinerețea?”. Autorul cărții biblice Eclesiastul, tristul rege al Israelului - Solomon (971 î. H -931 î. H.) a scris: „Deșertăciune! Deșertăciune!... Deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune”. La concluzia aceasta a ajuns omul bogat care a avut în viață tot ce și-a dorit. Și-a dat seama că Dumnezeu ne-a creat pentru ceva dincolo de ce putem noi experimenta în sensul de aici-și-acum. Despre Dumnezeu scria
DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
-
gândul veșniciei în inimile oamenilor...”. Basarabeanul Valeriu Gafencu (1921-1952), creștinul ortodox numit de Părintele Nicolae Steinhardt „Sfântul închisorilor”, mărturisea după ani de suferință și frământări, că „viața nu are niciun sens fără Hristos! Că toate alergările noastre, fără Iisus sunt deșertăciune și goană după vânt! De aceea, să căutăm ca prin modul nostru de trăire să-l câștigăm pe Mântuitor în inimile noastre”. Liderul spiritual indian Osho (1931-1990), spunea referitor la viață: „Atunci când te naști, nu ești nici copac, ci o
DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
-
Credință > ECCLESIASTUL SAU PROPOVĂDUITORUL CAP.II - ZĂDĂRNICIA PLACERILOR LUMEȘTI Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Am zis inimii atunci Umple-te de cele bune Dar iată că și aceasta Este tot deșertăciune. Am zis rasului - nebune- Veseliei - te înșeli Și cu vin am spălat trupul De necazuri și poveri. Totuși inima am uns-o Cu ulei de-ntelepciune Ca să văd ce este bine Și ce nu-i deșertăciune. Și mi-am zis
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
și aceasta Este tot deșertăciune. Am zis rasului - nebune- Veseliei - te înșeli Și cu vin am spălat trupul De necazuri și poveri. Totuși inima am uns-o Cu ulei de-ntelepciune Ca să văd ce este bine Și ce nu-i deșertăciune. Și mi-am zis că poate astfel M-oi alege cu-o povața Să învăț și eu deaproape Care-i calea către viața. Mi-am zidit atuncea case Mi-am sădit vii și livezi Am avut și robi și roabe
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
nimica este omul De e rob sau împărat. Si-nteleptul și nebunul Moștenesc aceeași soartă Chiar de unu sta-n lumină Si-altu-ntunecimea-l poartă. Si-atunici inimii în taină M-am învrednicit a-i spune: Inima, orice ai zice S-asta e deșertăciune. Și nebunul si-nteleptul Mor si-s pradă la uitare Pomenirea e aceeași Nici mai mică, nici mai mare. Atunci am urât și viața Tot ce este pe pamant Nu-i decât deșertăciune Și doar goana după vânt. Am urât
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
Inima, orice ai zice S-asta e deșertăciune. Și nebunul si-nteleptul Mor si-s pradă la uitare Pomenirea e aceeași Nici mai mică, nici mai mare. Atunci am urât și viața Tot ce este pe pamant Nu-i decât deșertăciune Și doar goana după vânt. Am urât atunci și munca Tot ce am facut mai bun Cine stie de urmasu-mi E-ntelept sau-i vreun nebun? Și de el îmi moștenește Tot ce-am strâns cu-ntelepciune Nu-i și
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
urât atunci și munca Tot ce am facut mai bun Cine stie de urmasu-mi E-ntelept sau-i vreun nebun? Și de el îmi moștenește Tot ce-am strâns cu-ntelepciune Nu-i și asta pan’ la urmă Truda spre deșertăciune? Și atunci cu deznădejde Iar mi-am pus o întrebare: Oare nu e vanitate Tot ce am facut sub soare? Cel care o viata-ntreaga Cu pricepere-a muncit Lasă rodul muncii sale Unui om nechibzuit. Care-i rostul străduinței
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
vanitate Tot ce am facut sub soare? Cel care o viata-ntreaga Cu pricepere-a muncit Lasă rodul muncii sale Unui om nechibzuit. Care-i rostul străduinței Să aduni din cele bune Nu-i și asta pan’ la urmă Searbăda deșertăciune? Câte zile de durere, Câte nopți de neodihna, Nicăieri inima noastră N-a găsit un strop de tihna. Nu e alta fericire Pentru om decât sa-mbie Pantecu-i cu-agoniseala, Sufletu-i cu veselie. Dar în vreme, pe-ndelete A-nteles
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
Că s-aceasta însăși vine De la bunul Dumnezeu. Cine poate să mănânce, Să se bucure-n vreun fel Dacă nu-și găsește toată Bucuria lui în El? Fiindcă omului ce crede Îi dă sfanta-ntelepciune Iar celui far’delege Veșnică deșertăciune. Pacatosulu-i da grijă Doar s-adune pe pamant Nu-i și asta vanitate Și doar goana după vânt? (Continuare în numărul viitor) Referință Bibliografica: ECCLESIASTUL sau PROPOVĂDUITORUL Cap.II - Zădărnicia placerilor lumești / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]