1,962 matches
-
pământului, purtătoare de viață. Se constată convergența simbolică a femeii, a erosului și a cântecului. Cântecul, ca un fluid magic, inundă totul, până și obiectele recluziunii (sertare, cutii, clădirea); are ceva miraculos. Prin iubire, femeia eliberează instinctul erotic, pregătește bărbatul, deșteaptă în el dorinți, transformă pasiunea în cântare: "Și poate că n-ar fi fost nimic/ Dacă nu intra să sape/ Cu cântecul, și degetul tău cel mic". În univers, feminitatea se află peste tot, materială și ideală, în spațiul terestru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a artei este aceea de a avea un material prin care "să-și realizeze obiectul". Pictura și sculptura au acest material în lumea fizică, dar "poezia trebuie să-și caute acest material în conștiința noastră", acele imagini "ce ni le deșteaptă auzirea cuvintelor poetice". Cuvintele poetice sunt acele cuvinte care pot reproduce "acea imagine materială" din care s-au născut. Titu Maiorescu a identificat patru mijloace prin care poetul reușește să sensibilizeze: 1. alegerea cuvântului celui mai puțin abstract; 2. utilizarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin cultură, sentimentul demnității naționale: „Ardealule!!! îți simțim durerea ta și a fiilor tăi și îți vom tălmăci în scrisul nostru, încrestând în sânge, drepturile tale și ale fiilor tăi la viață liberă și românească.” În primul număr este publicată Deșteaptă-te, române de Andrei Mureșanu, după care poeziile lui O. Goga alternează cu articole omagiale, cum este cel semnat de Corneliu Coposu, datat 8 mai 1938, deci scris la moartea marelui scriitor. Poetul primei generații de la A. se dovedește Iustin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
fapt, ultima întâmplare pe care o parcurge Boddisattva pe drumul ales. Încercarea, prezentată ca infailibilă, este ispitirea prin femei frumoase. Reușita adversarilor creștinismului pare aproape, când, în vis, Ioasaf are viziunea iadului și a raiului (un extramundan semnificativ) și se deșteaptă convins de necesitatea câștigării, prin viață cumpătată, rugăciuni și asceză, a dreptului la existență veșnică. Thevda însuși, dezamăgit de insucces și presat de superioritatea incontestabilă a adversarului, își arde „cărțile” și primește botezul. De aici încolo evoluția va fi cvasilineară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
Stephan Roll, iar În altă parte: „Poemul trebuie să fie o izbucnire temerară, o trecere din odaie În oglindă, din grădină În anotimp” - și: „Un risc, o aventură totală”. Intră, Însă, acum În joc „partea revelatoare a hazardului”, „acele armonii deșteptate de Întîmplare” (În A doua lumină poemul e definit chiar ca „o succesiune de hazarduri”), neprevăzutul („Poemul se bucură de izbucnirea În argint a neprevăzutului”, de „scăpărarea neașteptatului” - se afirmă În Între mine și mine), iar cuvîntul devine „presimțire, umbră
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ce se pune În fața poetului este, În fond, aceea de a asigura discursului o stare de productivitate practic inepuizabilă, În tumultul căreia absoluta disponibilitate a spiritului să se poată exprima ca degajare de normă și „formulă”, abandon În voia „armoniilor deșteptate de Întîmplare”, În „succesiunea de hazarduri” a poemului. „Aventură spirituală”, deci, dar și aventură a limbajului, - cum se poate ușor observa din felul În care se construiește textul. În linii mari, tehnica simultaneistă remarcată și În Ulise se păstrează, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Trupul copilului e un magnet și de aceea atrage Într-Însul copacii, caii, legumele, brazii, tarafele de zmeură cu un bîzÎit tîrziu În urechea de sidef a tufișului, birjarii lunecați atît de lent Într-o mahala depărtată. [...] La fiece pas deștepți un oraș ca un cîntec care dormise În fluier sau ca o monedă pe care o descoperi În scorbură. În degetul tău cel mic, orașul strălucește cu toate luminile lui ca piatra unui inel, pe trotuare pasul sună ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cine Îți va ieși dinainte cu pîine și cu sare ca niște decorații pe perna defunctă a inimii? Un lujer Își clatină talanga În șipcile de aer, un lujer vine cu turmele de oi pînă la tine. La fiecare popas deștepți un oraș ca un cîntec care dormise În fluier sau ca o monedă pe care o descoperi În scorbură. În degetul tău cel mic, orașul strălucește cu toate luminile lui ca piatra unui inel, pe trotuare pasul sună ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mutații se petrec „precum la atingerea baghetei” (Brățara nopților), a „nuielei fermecate” („Ca o nuia fermecată privirea peste pianul colinei” - Zodiac, XI) sau a „toiagului” magic („Cu un toiag Învie În literă un șipot” - Zodiac, III). Tot ce se poate deștepta, prin atingere, izbire, deschidere, răscolire etc. viața secretă, amorțită, a lucrurilor se bucură de atenția poetului, pentru care acestea devin, În consecință, surse de energie sonoră, muzicală (clape, strune, arcușuri), de ecouri așteptate ca tot atîtea răspunsuri. A deștepta și
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poate deștepta, prin atingere, izbire, deschidere, răscolire etc. viața secretă, amorțită, a lucrurilor se bucură de atenția poetului, pentru care acestea devin, În consecință, surse de energie sonoră, muzicală (clape, strune, arcușuri), de ecouri așteptate ca tot atîtea răspunsuri. A deștepta și a răspunde devin, pe mari suprafețe ale poeziei, nucleele verbale În jurul cărora se construiește viziunea metamorfozelor provocate În universul exterior de impactul cu „undele” vieții lăuntrice, fie numite direct, fie reprezentate prin „delegați” metaforici. Un fragment din Brățara nopților
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
viscol [...] Cheamă furtunile cascadele animalele pitice și uriașe, Plantele, oceanele, Cheamă văzutul și nevăzutul Și Întreabă-te: unde e spada care să răscolească măruntaiele Înțelesului Care e rostul tău În temnița infinitului cetitorule, [...] Unde sunt clapele din care pipăitul să deștepte răspunsul RĂSPUNSUL ca o melodie Încuiată În lemnul de abanos al flautului. Aceleiași scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentînd astfel În favoarea unei „figuri” de relativă stabilitate a imaginarului lui Voronca. „Privirea e un arcuș, deșteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
deștepte răspunsul RĂSPUNSUL ca o melodie Încuiată În lemnul de abanos al flautului. Aceleiași scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentînd astfel În favoarea unei „figuri” de relativă stabilitate a imaginarului lui Voronca. „Privirea e un arcuș, deșteaptă viorile depărtărilor”, „Se dilată ca o pupilă rîsul izbește În cremene zorile /.../ Se deșteaptă o pasăre sub frunte”, „SÎngele tău e-n trîmbițele vinelor chiotul / Care va deștepta cocoșul sălbatec și pantera”, „tictacul deșteptător al ierbii”, „Piciorul trezește vioara potecii
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentînd astfel În favoarea unei „figuri” de relativă stabilitate a imaginarului lui Voronca. „Privirea e un arcuș, deșteaptă viorile depărtărilor”, „Se dilată ca o pupilă rîsul izbește În cremene zorile /.../ Se deșteaptă o pasăre sub frunte”, „SÎngele tău e-n trîmbițele vinelor chiotul / Care va deștepta cocoșul sălbatec și pantera”, „tictacul deșteptător al ierbii”, „Piciorul trezește vioara potecii, o Încoardă” - sînt exemple culese doar din Brățara nopților. Foarte Întinsa „ars poetica” din
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
figuri” de relativă stabilitate a imaginarului lui Voronca. „Privirea e un arcuș, deșteaptă viorile depărtărilor”, „Se dilată ca o pupilă rîsul izbește În cremene zorile /.../ Se deșteaptă o pasăre sub frunte”, „SÎngele tău e-n trîmbițele vinelor chiotul / Care va deștepta cocoșul sălbatec și pantera”, „tictacul deșteptător al ierbii”, „Piciorul trezește vioara potecii, o Încoardă” - sînt exemple culese doar din Brățara nopților. Foarte Întinsa „ars poetica” din Zodiac este construită, practic, În Întregime tocmai pe ideea puterii transfiguratoare a cuvîntului ca
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cînd „pasul [e] ca un arcuș pe struna potecii Înfiorate” iar „un metal răspunde sub deget ca o coardă”. Tot așa, „din amnarul frunții scapără singurătatea clară”, „Fiecare pas Încearcă rezonanța de marmoră a aerului”, „MÎna ca dintr-un pian, deșteaptă cîntecul - surîsul / Și pasul se regăsește sprinten pe bolovanii zilei”, „o undă atinge antena spiritului În rugină” etc. etc. Iar, În prelungirea magiei erotice din Colomba, „incantațiile” oferă În mai multe rînduri ilustrări edificatoare ale „tiparului” amintit: „Tu faci un
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imaginează acest proces ca pe o progresivă generalizare a euforiei specifice cronotopului sărbătoresc, a stărilor de entuziasm și fervoare afectivă, de exuberanță și jubilație. Într-o poezie situată majoritar sub semnul ochiului transfigurator (care, am zice eminescian, În lăuntru se deșteaptă), el Își structurează, cum am observat, acest spațiu imaginar În „figuri” ce corespund, În mare măsură, acelei „practici a fericirii” care este sărbătoarea: etalarea, acumularea, totalizarea lumii obiectelor satisfac exigența opulenței festinului; proliferarea barocă a podoabei În spațiile de joc
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
p. 30-31 128 curând acasă femeia și-i reproșează că, din uitucenie sau din curiozitate, a distrus o vrajă, că ea e în fond o privighetoare și că ar fi trăit veșnic dacă... Și piere cum apăruse. Iar tăietorul se deșteaptă, ca dintr-un vis, pe pragul colibei sărace, alături de securea și fierăstrăul lui. Nu poate fi considerat basmul acesta o metaforă pentru critică? Tăietorul de lemne fiind criticul, femeia privighetoare e opera. Atât timp cât se mulțumește să primească hrana din cele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
politic. Neagoe Basarab debutează în „cronică” spectaculos: un tânăr aplecat spre învățătură și durabile achiziții sufletești, viteaz (Mihnea cel Rău, înspăimântat de isprăvile pâlcului comandat de Neagoe, „aciiaș să sculă den scaun și fugi în țara ungurească și acolo să deșteptă dentr-acea frică”), dar capabil să regizeze și un joc al ipocriziei într-o „acceptare silită” a domniei: „Ce cu glas mare zis-a cătră tot nărodul: «Puneți alt domn, pre carele vreți vrea dimpreună și cu sfatul nostru, iar pre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
culturii Cultura reprezintă totalitatea obiceiurilor învățate și transmise social, cunoștințelor, obiectelor materiale și comportamentelor. Ea cuprinde ideile, valorile și artefactele unui grup de oameni (de exemplu, cd-urile, literatura științifico-fantastică și aparatele de măsurare a glicemiei pentru diabetici). Cântarea imnului național "Deșteaptă-te române" este un aspect al culturii în aceeași măsură în care este și dansul popular al călușarilor. Utilizarea termenului cultură în domeniul științei și al cunoașterii comune Termenul cultură este foarte des folosit în zilele noastre, în lucrări de
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Cultura Cultura reprezintă totalitatea obiceiurilor învățate și transmise social, cunoștințelor, obiectelor materiale și comportamentelor. Ea cuprinde ideile, valorile și artefactele unui grup de oameni (de exemplu, cd-urile, literatura științifico-fantastică și aparatele de măsurare a glicemiei pentru diabetici). Cântarea imnului național "Deșteaptă-te române" este un aspect al culturii în aceeași măsură în care este și dansul popular al călușarilor. Cultura joacă un rol esențial în constituirea și în funcționarea societății, care, în cazul în care ar fi lipsită de cultură, ar
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cuvântul este cea mai bună temperare a atmosferei; el ține loc de medicament, de foc, de sabie: dacă e nevoie de ars sau de tăiat, de el trebuie să ne servim; dacă el nu reușește, toate celelalte cad. Prin cuvânt deșteptăm un suflet adormit și potolim pe unul aprins; prin el retezăm ce e de prisos și împlinim ce lipsește; prin el împlinim toate celelalte câte desăvârșesc sănătatea sufletului<footnote Ibidem, IV, 3, în P. G., XLVIII, 665. footnote>. Sfântul Ioan
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
grăitor că cei de-a dreptul răi profită de miraje ca să mintă: Sebastian, Antonio, pentru a-și justifica postura criminală, profitând de nefirescul insulei, îi atribuie ceva fictiv: „Am auzit un muget fioros / De lei sau tauri - nu v-a deșteptat? Un muget să-nspăimânte și-un balaur / Să iște un cutremur! Da, un răcnet / A zeci de lei.“ Însă, mai important decât atât, insula este, pentru o clipă, în mintea obosită a lui Prospero, o paradigmă a înseși irealității lumii. Vorbind
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
V, marinarii adormiți, după furtună, de Ariel sunt dezmeticiți de-o zarvă uriașă: „Dormeam ca morții, / Grămadă toți, sub punte - cum, nu știu - / Când adineaori, zgomote ciudate, / Ba mugete, ba zăngănit de lanțuri, / Ba urlete și țipete grozave / Ne-au deșteptat. De-ndată ce-am fost liberi, / Ce ne văzură ochii? [...] Vasul / Ce-l socoteam pierdut acum trei ceasuri / E-ntreg, cu toate pânzele întinse, / Ca-n drumul lui dintâi.“ Ariel, mândru, îi șoptește lui Prospero: „Mai adineaori / Le-am rânduit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și strălucirii unor mireni, dar mai ales a unor duhovnici care au făgăduit credință neamului. Au întins o mână zdravănă de ajutor poporului care se opintea. Așa a fost cazul lui Andrei Șaguna, un aromân care a năzuit să-și deștepte frații din somnul lor adânc pentru a-și putea ridica fruncea în lume. Și nici politica dezbinării noastre pe criterii religioase nu a funcționat. La adăpostul greco catolicismului, românismul a putut să se afirme politic și cultural în Transilvania. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
toți banii la stos, sub îndemnul Diavolului întrupat în negustor. Și de două ori Satana piere la semnul crucii, precum în poveștile populare. Însăși basmaua narcotizată, pe care i-o dăduse diavolul să vrăjească pe orzari, să nu se mai deștepte până la ziuă, ca să-și fure banii pierduți la jocul de noroc, îl adoarme pe el însuși, pe prispa casei; de asemenea, un element esențial care apare în tot timpul jocului, este ochiul dracului care îl obsedase anihilându-i voința. Momentul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]