1,102 matches
-
pe linia vreunui curent anume, publicând versuri, proză, interviuri și la care colaborează V. Tempeanu, Leca Morariu, Aurel George Stino, Mircea Streinul și alte figuri locale; Vestitorul satelor (1918-1942), revistă de folclor ce apare tot la Fălticeni, sub coordonarea Cercului "Deșteptarea sătenilor"; Revista Tinerimii. Organ de cultură al Societății "Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940), Îndrumarea, Orion (1933-1935) și Pană literară (1933) la Rădăuți, ultimele două ca scenă de lansare pentru numele intrate ulterior
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a "lăsat fără cuvinte": "Nu știi ce să admiri mai mult: volubilitatea limbii sau abilitatea lor (a evreilor -n. a.) de a minți. Încet, încet, am început să îi urăsc"374. Kenneth Burke identifică, în aceste rânduri ale conducătorului fascist, "deșteptarea spontană a antisemitismului"375 său. Astfel, o dată ce Hitler a descoperit ""cauza" nefericirii sale, a putut să se confrunte"376 cu aceasta, transformând-o, dintr-o priveliște pe care se străduise, îndelung, să o evite, într-o scenă pe care să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Între cele trei motive de inspirație, istoria era plasată pe primul loc ca importanță. Această alegere nu este Întâmplătoare deoarece pașoptiștii credeau În rolul educativ al istoriei, În forța ei moralizatoare și de aceea trecutul trebuia dat pildă prezentului pentru deșteptare, pentru dezrobire, pentru unire. În numele acestei idei Mihail Kogălniceanu publică pentru prima dată cronicele moldovenești ale lui Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce, pentru a le face cunoscute compatrioților săi pentru ca aceștia să le folosească drept sursă de inspirație
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Geraldina Deniss () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93534]
-
cu ușurință deșartă, ne-am întinat; sau, cu orice chip de greșeală, am păcătuit, din aducere aminte și din obiceiul cel rău și cumplit; iartă-ne nouă și lasă toate, întru tot îndurate, Preabunule și Mult-milostive. Și ne dăruiește, Bunule, deșteptare și putere, ca să facem voia Ta cu bună plăcere, în chip desăvârșit. Ca, din răutatea cea din noapte și întunecată, cu vederea luminii, prin pocăință, să ne schimbăm și în lumină, cu bună- cuviință, să umblăm și, curați față de iubirea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
viață Prin modul său de viață omul poate proteja natura sau o poate prejudicia. Dominanța consumeristă specifică modului de viață în țările dezvoltate a dus la accelerarea unor procese de deteriorare a naturii, de la cadrul peisagistic și până la diversitatea biologică. Deșteptarea conștiinței ecologiste și dezvoltarea unei atitudini ecologiste au dus la apariția unor provocări în raport cu modul de viață și cu aspirațiile dominante și la conturarea unor alternative. În acest capitol încerc să ofer câteva temeiuri teoretice în favoarea unor asemenea alternative care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cinstea, statornicia, capacitatea lor de a topi mânia și ura În atitudini binevoitoare și cuviință. Dinicu Golescu, după călătoria sa din perioada 1824-1826, descrie Apusul cel dezvoltat și luminat cu un program de schimbare a contextului propriu, de „Îndreptare” și „deșteptare” către civilizație. Cele văzute devin pretexte pentru a sublinia starea de „ticăloșie” În care au ajuns locuitorii țării noastre. Venit dintr-o lume degradată, aberantă, anormală, el descoperă firescul, normalitatea, nevoia transformării prin carte și cultură. El distribuie „Învățături”, justificându
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
eludate. Dar elementul caracteristic al acestei renașteri prusace, susținută de naționalismul german în formare, este importanța mișcării intelectuale. Aceasta zdruncină Germania glorificînd sentimentul național și cultivînd ura împotriva Franței. Școlile și "gimnaziile" (licee) se înmulțesc, în timp ce Berlinul devine centrul acestei "deșteptări" culturale și naționale. În iarna din 1807-1808, filosoful Fichte își ține aici Discursurile către națiunea germană, care dezvoltă noua idee de naționalitate și încearcă să provoace o complexă trezire intelectuală. Tot la Berlin, scriitorul Wilhelm von Humboldt, fondează în 1810
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aviație. ne-a cazat într-o hală care avea 50 de paturi pe o parte și cealaltă, la mijloc cu un spațiu liber. Comandant ne era un caporal, iar peste el un sublocotenent. Dimineața la ora 5 ni se striga: „Deșteptarea!” și într un minut trebuia să ne echipăm, iar cine nu reușea era pus din nou să repete echiparea, până ce reușea să se încadreze în timp. Spălatul se realiza în curtea unității, la două cișmele, după care eram duși la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de văr; apă de băut și spălat o luăm de undeva din curtea lagărului de la o țeavă găurita, ce primea apă, la rândul ei, dintr-un cazan ce era alimentat zilnic cu apa proaspata adusă cu o autocisterna de la Cernavoda. Deșteptarea era la ora 5 prin lovituri repetate (un fel de toaca) Într-o bucată de fier, iar stingerea la ora 21, În același fel. Noaptea, după stingere, puteai ieși să iei apă sau să mergi la closet numai dacă erai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
puncte de lucru; pe la ora două, după miezul nopții, ne-am culcat pe priciurile etajate dintr-o baraca oarecare, după ce ne scoseserăm hainele ude de pe noi, pe care le puseserăm să se mai usuce cât de cât până la semnalul de deșteptare de a doua zi la ora 5. (La Peninsula nu dădusem În primire nimic din ce-aveam pe noi, spunându-se la plecare că „inventarele de magazie” vor veni după noi.) A doua zi, pe 17 noiembrie 1952, cei care
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ieșit afară din baraca și am privit stelele de pe bolta cerească, reci și indiferente la soarta și suferințele oamenilor, am revenit pe prici unde m-am mai zvârcolit o bucată de vreme, ațipind puțin și trezindu-mă la semnalul de deșteptare - loviturile de toaca - de la 5 dimineață. Mi-am luat rămas bun de la prietenii mei de brigadă, care urmau să plece la lucru și, cu traista de deținut În mână, m-am prezentat În fața biroului de grefa unde am mai dat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
programul său cu caracter enciclopedic, prin care este prefațat iluminismul. Interesantă ni se pare teza rolului științei în dezvoltarea istorico-culturală a omenirii. O altă lucrare, Dezbatere universală cu privire la îndreptarea lucrurilor omenești, volum din care ne-au parvenit doar două părți (Deșteptarea tuturor și Luminarea tuturor), expune pe larg concepția pansofistă, prin care Comenius instituia înțelepciunea mondială, religia mondială și o limbă universală, propunând în acest sens fondarea unei ,,academii” a lumii, în care să activeze savanți care să creeze știința mondială
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aceasta într-o formă aproximativ apropiată fusese deja formulată de Jean Jacques Rousseau, cu diferența că la pedagogul francez această formă de educație trebuia să debuteze de la 15 ani, în timp ce Pestalozzi sugera începerea acestei forme de educație mult mai devreme. Deșteptarea forțelor morale ale copilului debutează cu sentimentul de dragoste față de propria mamă, care apoi se va amplifica față de ceilalți membri ai familiei, mai târziu față de grupul de la școală, pentru ca la tinerețe acest sentiment să se constituie în fundamentul pe care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
afirma psihologul elvețian, intervine arta educatorului de a propune un învățământ atractiv, care să țină cont concomitent de pornirile naturale ale elevului. Alăturând la teoria jocului și teoria sa asupra inteligenței, Claparède stabilește trei etape principale în derularea procesului instructiv-educativ: deșteptarea/trezirea unei trebuințe, a unui interes; declanșarea unei reacții menite să satisfacă această trebuință/interes; stimularea cunoștințelor prin care reacția respectivă poate fi controlată și condusă spre atingerea scopului propus. Formulând o asemenea concepție prin care procesul instructiv se bazează
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în minute pentru a se ajunge la activarea unor proteine și lipide care mediază cascada kinazică (a se vedea subcapitolul 2.3.7.3. Sistemul enzimatic de control al desfășurării ciclului celular), ore sau chiar zile pentru a se obține „deșteptarea“ unei gene și fabricarea produsului ei, la nivelul ribozomilor. Până în prezent, au fost puse în evidență două moduri de receptare și transducție a mesajelor (unii cercetători le numesc căi de receptare și transducție). Oricum s-ar numi, acestea sunt perfect
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
între modalitățile de influențare ce țin de trăsăturile factorului influențator a fost preluată de alți intelectuali români și, desigur, considerată de cei mai mulți ca fiind valabilă. Situația are oarecare întemeiere, căci, într-adevăr, influența germană a avut un mare rol în deșteptarea spiritului slav, dar acest spirit, limitîndu-se prea mult la granițele etnicului propriu, i-a izolat pe unii dintre slavi de evoluțiile Europei civilizate, încît rușii, cu biserica lor ortodoxă, au fundamentat ideologic diferitele curente politice care să le motiveze pornirile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din ideile calvine, dar a continuat să susțină caracterul divin al instituțiilor episcopilor și ierarhia sacerdotului, avînd în frunte pe rege. Fiind mișcări zonale, care au respins universalismul catolic și nu au tins spre universalitate, mișcările protestante au contribuit la deșteptarea spiritului comunitar local, care va evolua treptat spre spiritul național. În acest mod, s-a erodat și ideea bisericii creștine universale, producîndu-se o conștientizare a necesității unei biserici corespunzătoare puterii laice locale, devenite naționale sau tinzînd să devină națională. Unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mișcare națională este, întotdeauna, o acțiune de solidaritate a claselor; la București, clasele diriguitoare se ridicaseră spre a scutura o apăsare politică; instinctiv, la sate, țăranii s-au sculat spre a scutura o apăsare economică. Întreaga societate românească era în deșteptare. Începutul se făcuse, răscoalele din 1907 se pregăteau. Dar clasa conducătoare nu înțelesese avertismentele. Când spaima răscoalelor se mai domoli, opoziția reîncepu presiunile pentru dizolvarea Camerelor; dar guvernul amâna soluția fiindcă încerca mai întâi să-și consolideze situația. Spre a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Bukaresti-Irado (maghiar), cotidian; Buletin mensual al librăriei generale din România (Al. Degemann), str. Bis. Măgureanu, 15; Cimpoiul, săptămânal ilustrat, str. Clemenței, 1; Cooperatorul român (săptămânal), str. Clemenței, 11; Curierul financiar (săptămânal), director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală, str. Academiei, 26; Dreptul (săptămânal), revistă judiciară, Pasagiul Român; Drepturile omului, cotidian, str. știrbei-Vodă, 62; Economiste Roumain (săptămânal), str. Vămii, 6; Frăția italoromână (italian), săptămânal, str. Sinagoga, 19; Funcționarul (săptămânal), str. Academiei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dintre miniștri, cât și un ziarist guvernamental, îndată după hotărârea Consiliului de miniștri, au trimis la Berlin emisari ca să cumpere câte acțiuni ale căilor ferate române vor putea. Acești emisari au cumpărat mult în contul celor două personagii politice, dar deșteptarea a fost dată pe piața Berlinului, și acțiunile s-au urcat fulgerător. Când a venit rândul statului ca să cumpere, a trebuit să le cumpere la maximum. Multă vreme cei doi oameni politici au fost învinuiți că au traficat și s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dătătoare" de sănătate. Izvoarele purtau numere de la 1 la 6, fiecare avînd eficacitatea lui specială. O muzică militară cînta în fiecare dimineață de la 6 la 8, în pavilionul de la surse, ca să le facă mai plăcută viața băutorilor de ape. Pentru deșteptarea lor așa de dimineață, muzica militară trecea, cîntînd un marș, prin fața hotelurilor și vilelor mai înainte de a ajunge la ape. De la izvoare, mai departe, drumul mergea prin pădurea cu brazi răcoroși și mirositori pînă la așa-zisa Cascadă, unde apa
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Lumea începuse să demonstreze și în Uniunea Sovietică. În Republica noastră Moldova, în țările baltice și în Ucraina erau mișcările acelea pentru recuperarea limbii materne, când milioane de oameni ieșeau în stradă ; era peste tot, în vecinătatea noastră, o mare-mare deșteptare cetățenească... Iar noi ajunseserăm să ne uităm la televiziunea din Republica Moldova, unde era glasnost - eu locuind la Iași, orașul universitar Iași... Deci, în 1989, ieșenii se uitau la televiziunea de peste Prut. Era o schimbare pentru noi, o desprindere de viața
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de aceasta. Astfel, situația românilor din Bucovina s-a înrăutățit și mai mult. Cârmuirea Bucovinei de către Lvov timp de 64 de ani, adică până în 1850, a fost „o robie, mai mare decât aceasta, nu se putea alta” - se aprecia în Deșteptarea, gazeta lui Ion Grămadă în articolul „Din istoria românilor din Bucovina.” Noroc am avut - spunea presa, închipuit binevoitoare, că prea bunul nostru împărat Francisc Iosif a dezlipit în anul 1848 Bucovina de Galiția, după care a început a se face
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Aurel Repceanu, Însurăței, de Vasile Bota. Portretele, în litere ori și fotografie, ale unor personalități constituiau prilejuri de mândrie națională și de patriotism: poetul Constantin Berariu (în fotografia de mai jos), dar și gazetarul (de la Patria lui Valeriu Braniște, Deșteptarea, Tribuna, Gazeta Bucovinei, Încercări literare, profesor la Facultatea de drept din Cernăuți, primul director al Teatrului Național din Cernăuți, traducător și creator și de literatură în proză; sărbătorirea savantului N. Iorga, cu ocazia împlinirii vârstei de 6o de ani ; Mișu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Alvirescu: De la Dorna pân' la Vama Răspânditu-ți-s'a faima 61 Că „pădurea noastră” vrai Ca pe „Măcieș” s-o tai!” Ori lui Spânu: Peste Coșna - Frasin - Suha Zi și noapte cântă buha; Cântă buha pe-ndelete De parchet și de parchete... * Deșteptarea, gazetă pentru popor, „iese la 1 și 15 ale fiecărei luni, redacția și administrația - Cernăuți, strada Palatului nr. 14, editor și administrator Dimitrie Bucevschi, realizată la „Însoțirea Tipografică” din Cernăuți, în format 36/27 cm. Scopul ziarului „Este timpul să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]