3,785 matches
-
formula strategii de dezvoltare autentice ale acesteia. Esența problemei dezvoltării sociale a societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale, tehnologii. C. Rădulescu a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
personale”. În această practică meșteșugită însă, nu se recurge la influența tradițiunilor sau la violență, ci la consimțământul celor păgubiți (Rădulescu-Motru, 1904, p. III). Opera de raționalizare a producției, a schimbului de mărfuri, a consumului populației a fost zădărnicită de decalajul dintre pretențiile sau hainele instituționale împrumutate și comportamentele efective ale indivizilor, dând naștere la pseudoraționalizarea vieții sociale în locul unei raționalizări autentice. Procesul de europenizare a României nu este un lucru rău, considera autorul, ci falsificarea acestui proces este periculoasă, întrucât
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
puține” (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 11). contribuția teoretică cea mai interesantă a autorului neoiobăgiei, pusă în evidență de I. Bădescu, are în vedere stilul său de argumentare neoevoluționist, anticipând teoria lui E. Service a „efectului de răsturnare” al secvențelor dezvoltării sau „decalajul cultural invers” (Bădescu, Dungaciu și Baltasiu, 1996, pp. 10-12). Dobrogeanu-Gherea relaționează structura socială neoiobagă de decalajul dintre stadiul de dezvoltare al societăți românești rămase în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce face ca societatea întârziată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de I. Bădescu, are în vedere stilul său de argumentare neoevoluționist, anticipând teoria lui E. Service a „efectului de răsturnare” al secvențelor dezvoltării sau „decalajul cultural invers” (Bădescu, Dungaciu și Baltasiu, 1996, pp. 10-12). Dobrogeanu-Gherea relaționează structura socială neoiobagă de decalajul dintre stadiul de dezvoltare al societăți românești rămase în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce face ca societatea întârziată să evolueze de la forme la fond, făcând cu putință o structură socială hibridă capitalisto-iobăgistă, în care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pentru teoria formelor cu fond pe care a contrapus-o teoriei formelor fără fond, susținută de reprezentanții sociologiei critice. El va susține că tranziția societății românești spre modernitate a reprodus schema standard a dezvoltării capitalismului în țările occidentale, cu un decalaj de 1-3 secole, înfăptuindu-se și aici o evoluție normală, de jos în sus, de la prefacerile economice, care au asigurat condițiile sociale corespunzătoare, la principii și instituții moderne. La polul opus, tabăra conservatoare susținea ideea evoluției anormale a societății românești
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prin modernizare instituțională, dublată însă de o implicare sistematică a comunităților locale. Ea poate fi depistată în contribuțiile principale aduse (Larionescu, 2001): - identificarea problemelor sociale majore generate de schimbările structurale ale societății românești de după 1918 - dublarea teritoriului și a populației, decalajele dintre nivelurile de industrializare, urbanizare, organizare administrativă, culturală juridică, ale provinciilor noului stat național - și cercetarea lor obiectivă de către cele mai prestigioase competențe ale țării; - încurajarea cunoașterii și tratării comparative a problemelor societății românești cu cele ale societăților europene, dat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei strategii de termen lung pentru organizarea și funcționarea acestuia. S-a dorit astfel corectarea unor deficiențe majore sesizate în sistemul instituțional: dispersia atribuțiilor către un număr mare de instituții centrale, fără a exista o coordonare a acestora, și adâncirea decalajelor dintre serviciile de la nivel local și cel județean. În mare măsură, lipsa unor direcții strategice globale a încurajat menținerea acestor deficiențe astfel încât, aparent centrată pe priorități ale societății românești, dezvoltarea serviciilor a fost în mod excesiv subsumată unor obiective punctuale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
administrativ al autorităților. Planurile de amenajare trebuie să includă: - identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea cu evidențierea problemelor si disfuncționalităților (pornind de la setul de „indicatori de analiză și evaluare” și de la componentele caracteristicilor economico-sociale, grupate pe domenii); - diagnoza problemelor și evaluarea decalajului dintre situația actuală și cea anticipată și dorită pentru orizontul stabilit; - strategia de dezvoltare spațială și programul de măsuri. PATN reprezintă sinteza programelor strategice și sectoriale pe termen mediu și lung pentru teritoriul național și este compus, deocamdată, din 5
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
numai stări negative, ci și pozitive. Apariția unor oportunități de dezvoltare poate fi considerată a fi tot o p.s. în condițiile în care nu există cunoștințele/resursele necesare pentru fructificarea acesteia. O sursă frecventă de p.s. o reprezintă situațiile de decalaj de dezvoltare. Situațiile de decalaj declanșează căutarea unor strategii de dezvoltare socială. Dar dificultățile de promovare a unui proces de dezvoltare socială reprezintă problemele curente cu care se confruntă sistemele sociale. P.s. este un fapt/proces social, o componentă importantă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pozitive. Apariția unor oportunități de dezvoltare poate fi considerată a fi tot o p.s. în condițiile în care nu există cunoștințele/resursele necesare pentru fructificarea acesteia. O sursă frecventă de p.s. o reprezintă situațiile de decalaj de dezvoltare. Situațiile de decalaj declanșează căutarea unor strategii de dezvoltare socială. Dar dificultățile de promovare a unui proces de dezvoltare socială reprezintă problemele curente cu care se confruntă sistemele sociale. P.s. este un fapt/proces social, o componentă importantă a realității sociale, mai ales
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
societățile actuale orientate spre dezvoltare, diferitele societăți, grupuri sociale, zone/regiuni „sunt rămase în urmă”. Sunt societăți subdezvoltate (lumea a treia) sau „în curs de dezvoltare” - cu un deficit de dezvoltare, dar care au voința și șansa de a lichida decalajul. România secolelor XIX-XX oferă un exemplu excelent de formulare a decalajului de dezvoltare dintre ea și țările considerate a fi dezvoltate. Populația de romi este un larg segment social cu deficit masiv de dezvoltare - educație, calificare, capacități de integrare competitivă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt rămase în urmă”. Sunt societăți subdezvoltate (lumea a treia) sau „în curs de dezvoltare” - cu un deficit de dezvoltare, dar care au voința și șansa de a lichida decalajul. România secolelor XIX-XX oferă un exemplu excelent de formulare a decalajului de dezvoltare dintre ea și țările considerate a fi dezvoltate. Populația de romi este un larg segment social cu deficit masiv de dezvoltare - educație, calificare, capacități de integrare competitivă într-o lume modernă, agravată de discriminări importante. În toate societățile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
României la UE, document adoptat în iunie 1995 la Snagov. Documentul a fost elaborat de o comisie prezidată de acad. Tudorel Postolache, reunind reprezentanți ai Guvernului, ai partidelor parlamentare, oameni de știință și alți reputați specialiști. În esență, Strategia... identifica decalajele economice dintre România și UE și propunea scenarii de recuperare a acestor decalaje și propunea obiective pe principalele direcții ale politicii economice. În vederea recuperării respectivelor decalaje, era propusă promovarea unor politici active, de sprijinire de către stat, cu ajutorul instrumentelor financiare, a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
elaborat de o comisie prezidată de acad. Tudorel Postolache, reunind reprezentanți ai Guvernului, ai partidelor parlamentare, oameni de știință și alți reputați specialiști. În esență, Strategia... identifica decalajele economice dintre România și UE și propunea scenarii de recuperare a acestor decalaje și propunea obiective pe principalele direcții ale politicii economice. În vederea recuperării respectivelor decalaje, era propusă promovarea unor politici active, de sprijinire de către stat, cu ajutorul instrumentelor financiare, a activității economice și a dezvoltării regionale și locale. BM a oferit asistență financiară
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ai partidelor parlamentare, oameni de știință și alți reputați specialiști. În esență, Strategia... identifica decalajele economice dintre România și UE și propunea scenarii de recuperare a acestor decalaje și propunea obiective pe principalele direcții ale politicii economice. În vederea recuperării respectivelor decalaje, era propusă promovarea unor politici active, de sprijinire de către stat, cu ajutorul instrumentelor financiare, a activității economice și a dezvoltării regionale și locale. BM a oferit asistență financiară în anii 1994-1996 pentru o serie diversificată de programe. În domeniul social, Banca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Obiectivele „Memorandumului” au fost reducerea inflației (până la o singură cifră în 2004, cel târziu 2005), atingerea unui nivel al deficitului de cont curent de 5% din PIB în 2005 și o creștere economică medie anuală de 5-6%, pentru a reduce decalajele față de UE. Strategia de bază pentru atingerea acestor obiective menționa o poziție fiscală de sprijin, o politica salarială prudentă în sectorul bugetar și al întreprinderilor de stat, măsuri de reducere a cheltuielilor și pierderilor din întreprinderile de stat, inclusiv prin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pentru a include, de exemplu, relațiile dintre aleși și alegători (politicieni și cetățeni), dintre copii și părinți, dintre deținuți și gardieni, dintre cetățeni și funcționarii publici etc. Acest model poate fi util pentru a critica instituțiile sociale, atrăgând atenția asupra decalajelor dintre motivațiile reale pe care instituțiile le induc cetățenilor și acțiunile care sunt așteptate din partea acestora, legal și moral (Rees, apud Munro, 1999). Inadecvarea stimulilor motivaționali este invocată adesea pentru a explica inadecvarea rezultatelor. De exemplu, L. Munro argumentează în favoarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
situația de a lua decizii. S.p. trebuie să ia în considerare schimbările care intervin în situația internă și internațională și să răspundă la aceste schimbări într-un timp cât mai scurt. Aceste schimbări modifică obiectivul de dezvoltare stabilit inițial. Pentru ca decalajul provocat de aceste schimbări să fie cât mai redus, este necesar ca s.p. să aibă capacitatea de anticipare a acestor factori de influență care apar pe parcurs. Funcția de anticipare și previziune a s.p. este îndeplinită de serviciile de informații
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai democrat și mai controlabil (Zamfir, 2006a, p. 15). Această schimbare de orientare a avut loc în cadrul adoptării, ca soluție de dezvoltare, a „reformei statului” în locul dezmembrării acestuia. Statul, prin intermediul instituțiilor sale, are un rol-cheie în cadrul proceselor de eliminarea a decalajelor, cum este procesul Românei de integrare europeană. Astfel, dezvoltarea sa constă într-un ansamblu de transformări instituționale produse în majoritatea sectoarelor sociale cu scopul de a crește performanțele activității oamenilor și organizațiilor componente ale acestuia (Vlăsceanu, 2001, p. 17). Crearea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
creșterea economică. Inițial, problematica dezvoltării sociale apare în țările de la periferia imperiilor moderne, odată cu destrămarea acestora. Cucerirea independenței de către țări din America Latină și, mai târziu din Europa, a dus la apariția unui număr important de state independente. Aceste state, conștientizând decalajul de dezvoltare pe care îl au față de țările din centrul fostelor imperii, s-au angajat în programe de dezvoltare, mai mult sau mai puțin coerente, având drept țel reducerea acestor diferențe. Aflate la marginea imperiilor și sub influența economică și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai mult sau mai puțin coerente, având drept țel reducerea acestor diferențe. Aflate la marginea imperiilor și sub influența economică și culturală a acestora, aceste țări au avut „resurse și forțe interne capabile să proiecteze un proces de diminuare a decalajului, (...) programele de dezvoltare apărând din interior, liderii politici căutând să organizeze acțiuni colective pentru realizarea lor (Zamfir, 2006a, p. 13). În ceea ce privește societatea românească, programele revoluției de la 1848 pornesc, în demersul lor de a realiza o strategie coerentă de dezvoltare a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ce au atins acest punct. Teoriile dependenței, dezvoltate de Frank, Cardossso sau Wallerstein, privilegiază în demersul lor explicativ factorii externi, ca determinanți ai s., punând accentul pe relațiile de putere neechilibrate și inechitabile dintre state, relații ce generează și întrețin decalajele dintre statele dezvoltate și cele subdezvoltate. Abordările mai noi ale fenomenului s. conferă o importanță sporită stocului de capital social și celui de capital uman, ca indicator al dezvoltării. În ceea ce privește capitalul uman, operaționalizat prin stocul de educație, importanța educației pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de dezvoltare pentru a-și promova economiile naționale și a dobândi independența politică. Teoria modernizării încearcă să explice dezvoltarea socială (dezvoltare = modernizare) având în vedere două accepțiuni complementare: - schimbare socială progresivă, direcționată; - efortul întreprins de țările subdezvoltate pentru a depăși decalajul ce le separă de țările dezvoltate occidentale. Această teorie susține că societățile moderne sunt mult mai productive, iar persoanele aflate în nevoie beneficiază de o redistribuție a bunăstării. Organizarea și mobilizarea politică la un nivel superior de complexitate și reprezentativitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
societățile din Vest. Este și cazul României (HYPERLINK \l "Zamfir"Zamfir, 2006a) care, după 1848, dar mai ales după instalarea lui Carol I de Hohenzolern-Sigmaringen pe tronul României, se înscrie într-un program de dezvoltare socială planificat, menit să reducă decalajul ce ne separa de țările occidentale ( HYPERLINK \l "Larionescu" Larionescu, 2006, p. 31). Experimentul comunist românesc este un alt exemplu de dezvoltare socială, dar fundamental diferit - prin mijloacele folosite - de programele de dezvoltare socială ale țărilor occidentale dezvoltate sau ale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dependență este subliniată de HYPERLINK \l "Cardoso" Cardoso (1972) și HYPERLINK \l "Falleto" Cardoso și Falleto (1979) - cea a săracilor față de bogați sau față de suportul statului bunăstării, inegalitatea, sărăcia și excluziunea socială a acestora accentuându-se pe măsura ce crește decalajul dintre „centru” și „periferie”. Apare, astfel, un cerc vicios în care inegalitatea socială generează și, în același timp, este cauzată de subdezvoltare; cu alte cuvinte, un cerc al dublei dependențe care face ca ieșirea din subdezvoltare să fie foarte problematică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]