28,267 matches
-
ani de la prăbușirea Zidului și a simbolicei Cortine de Fier care a împărțit Europa în două. Șase filme și două dezbateri cu istorici, sociologi și politologi vor pune în discuție moștenirea Cortinei de Fier și zidurile ridicate în Europa ultimelor decenii. Cinepolitica Extra Time va începe luni, 17 noiembrie, de la 18.00, cu o reconstituire unică a împrejurărilor în care un Zid a tăiat Berlinul în două: Up to the Border - A Personal View of the Berlin Wall (Germania, 2012), în
25 de ani la căderea Zidului Berlinului – proiecții și dezbateri la Cinepolitica Extra Time by http://www.zilesinopti.ro/articole/8199/25-de-ani-la-caderea-zidului-berlinului-proiectii-si-dezbateri-la-cinepolitica-extra-time [Corola-blog/BlogPost/100372_a_101664]
-
caracteristică unei persoane de anvergura și aplombul lui Ion Marin. A fost cel mai pasionat profesionist media pe care l-am întâlnit. Ziarul la care mi-am început „ucenicia” în ale presei - și la care scriu și azi, după două decenii - era, pe vremea când l-am cunoscut pe Ion Marin, în primul rând o școală. Serii după serii de reporteri, redactori și graficieni și-au început acolo, în acele birouri care musteau de informație și zumzăiau de du-te-vino, cariere frumoase
Un profesionist rar: Ion Marin, jurnalistul care a format jurnaliști by http://uzp.org.ro/un-profesionist-rar-ion-marin-jurnalistul-care-a-format-jurnalisti/ [Corola-blog/BlogPost/93552_a_94844]
-
prăpastiei dintre cetățeni și politicieni. Avem astfel de-a face cu un dialog al surzilor: două părți care nu pot comunica pentru că se află în două ere diferite. Pe de-o parte, factorul politic pare încremenit în timp, în tiparele deceniilor trecute (incompetență, șmecherie, aroganță, cinism); pe de altă parte, o societate civilă tot mai matură și tot mai puțin dispusă să permită abuzuri din partea celor care ar trebui să ne reprezinte. Rețeta este, cu siguranță, una falimentară pentru actuala clasă
Elefantul democrației românești by https://republica.ro/elefantul-democratiei-romanesti-modelul-fsn-vs-partidul-2-0 [Corola-blog/BlogPost/338833_a_340162]
-
în alte demnități publice. Restructurarea și eficientizarea activității partidelor nu au reprezentat niciodată scopuri în sine. În al treilea rând, asupra partidelor nu există o presiune externă de reformare - genul de norme și recomandări concrete care au provocat în ultimele decenii adaptarea instituțiilor statului la rigorile europene (rămân la părerea - hulită de mulți, desigur - că România are nevoie în continuare de MCV). Așadar, în lipsa acestei transformări profunde, partidele din România au preluat și au perpetuat singurul model de succes politic pe
Elefantul democrației românești by https://republica.ro/elefantul-democratiei-romanesti-modelul-fsn-vs-partidul-2-0 [Corola-blog/BlogPost/338833_a_340162]
-
trimitetere, încă de la începutul carierei didactice, spre un domeniu ce va rămâne preferat în cercetarea sa: filosofia istoriei. Lucrarea de față este o sumă a cercetărilor sale în domeniu, un tratat aproape exhaustiv, editat ca un corolar a peste șase decenii neîntrerupte de carieră universitară și activitate științifică. Problematicile abordate vizează interrelația dintre național și universal, dintre cultură și națiune, cultură și conștiința națională, istorie și cultură, literatură și cultură, totdeauna privite din prisma culturii, istoriei și filozofiei naționale. Autorul abordează
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
dr. Victor Crăciun, celălalt, prietenului și colaboratorului său, cu ani în urmă, reputatul filozof al culturii, Alexandru Tănase, trecut prematur la Cele Veșnice. Alexandru Tănase, scriitorul-filosof, filosoful-scriitor și universitar de elevată cultură este, cred, singurul articol-evocare publicat în ultimele două decenii despre cel care s-a aplecat cu atât dăruire asupra operei lui Blaga (în afară, desigur, de tendințele demolatoare ale culturii române venite dinspre unii ce par să-și fi aruncat la coș propria istorie de familie), asupra istoriei culturii
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
ca și înaintașii săi, pe ideea păstrării identității naționale, a ceea ce are unic, nerepetabil cultura română, ca parte a familiei europene. Un exemplu de devoțiune și patriotism sincer, da, patriotism, căci se impune ca această noțiune filozofică, blamată în ultimele decenii, să fie reîncărcată de substanța autentică și așezată acolo unde orice popor care vrea să rămână în istorie trebuie să o așeze: în faptele, scrierile și preocupările noastre, ca cetățeni ai acestei țări și Europe unite în care fiecare națiune
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
Declarația finală adoptată la încheierea Dialogului Teologic dintre Biserica Ortodoxă și Bisericile Orientale, se continuă analiza aspectelor de ordin liturgic și pastoral, în vederea realizării comuniunii depline. 6. Relații panortodoxe Sfântul și Marele Sinod Panortodox - convocarea acestuia este pregătită de câteva decenii de către Bisericile Ortodoxe, până acum având loc întruniri ale Conferinței Panortodoxe Preconciliare, la care Biserica Ortodoxă Română a participat prin delegați. Relații cu Biserica Anglicană - dialog teologic Relații cu Biserica Lutherană - dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Federația Mondială Lutherană
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
eseistului Grigore Codrescu aliniază la rampă scriitori care i-au marcat scena spirituală a vieții de profesor de limba și literatura română pe meleaguri bacoviene. În Argument, Grigore Codrescu motivează demersul editorial prin șansa băcăuanilor la memorarea valorilor spirituale: “...în deceniile postdecembriste au dispărut din orașul nostru drag mai toate obiectivele economice cu faimă națională, dar și peste granițe. În aceste condiții, ne-am zis că șansa băcăuanilor pentru viitor, rămâne teritoriul creativității umane reprezentat cu strălucire în veacurile trecute și
“PERSONALITĂȚILE TIMPULUI ȘI CONTEMPORANII NOȘTRI”- GRIGORE CODRESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1474220406.html [Corola-blog/BlogPost/373814_a_375143]
-
cea mai strălucită și bogată împlinire prin forța iubirii regeneratoare, ocrotitoare și revelatoare pentru această prietenă, devenită muză, Elen, cum este apelativul regăsit în toate dedicațiile păstrate. Este de menționat faptul că mai toate lucrările elaborate de el în ultimul deceniu de activitate creatoare sunt dedicate Elenei. “Fii lângă mine. Că-n mine ești cu putere de nerostit. Și cu aceasta “Faust I” e gata. Poemul în românește e al tău. Îmi dai voie să te sărut?”găsim notat pe foaia
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
dedicații scrise în întreaga literatură română. Începutul dialogului se plasează în mai 1996, când prin forța unor împrejurări fericite, autoarea cunoaște pe Elena Daniello, care simte nevoia irepresibilă să i se confeseze, punând astfel capăt celor mai bine de trei decenii de tăinuire a iubirii care s-a înfiripat în sufletul ei pentru marele poet.În prima parte a cărții, eroina acestui veritabil roman de dragoste își mărturisește profundele sentimente care i-au umplut sufletul și viața în perioada 1950-1961, deci
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
prezență tonică”, mai ales atunci când poetul a fost marginalizat, suspectat și discreditat. Din perspectiva lui Lucian Blaga, această iubire târzie este pusă sub semnul revelației: „Aceasta e-nu bătrânețea, ci adolescența triumfătoare, păstrată prin voia destinului în mine, timp de decenii pentru clipa singurei întâlniri cu iubirea” (p. 37). Sunt consemnate în carte anumite relații cu oamenii de seamă ai timpului, îndeosebi cu scriitori, precum aceea a alterării amiciției sale cu Emil Cioran, ori sacrificiul prietenesc al medicului clujean Iubu sau
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
puțin înțeles la început, în perioada interbelică glorioasă, când fusese primit în Academia Română și i se crease un post de profesor universitar la catedra anume înființată pentru el. Apoi el va fi marginalizat și ostracizat de comuniști în perioada “obsedantului deceniu”, cum a fost definit deceniul VI al secolului XX în istoria literaturii noastre contemporane, când opera lui este interzisă, i se ia titlu academic, catedra universitară și chiar dreptul de a mai publica. În noua calitate de bibliotecar,el se
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
perioada interbelică glorioasă, când fusese primit în Academia Română și i se crease un post de profesor universitar la catedra anume înființată pentru el. Apoi el va fi marginalizat și ostracizat de comuniști în perioada “obsedantului deceniu”, cum a fost definit deceniul VI al secolului XX în istoria literaturii noastre contemporane, când opera lui este interzisă, i se ia titlu academic, catedra universitară și chiar dreptul de a mai publica. În noua calitate de bibliotecar,el se vede obligat să dea cu
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
cea mai mare contribuție este la fondarea Academiei Române. Marele Dicționar al Limbii Române a fost început din inițiativa lui și primele volume, au fost sprijinite de Fondul Zappas, iar tot ce s-a tradus de la fondarea Academiei, timp de câteva decenii, toate premiile pentru traduceri au fost din Fondul Zappas. Cu acest prilej au venit de la Atena 25 de distinși intelectuali, împreună cu care am realizat o expoziție la Muzeul Suțu din București, cu tema „Zappas - inițiator al ideii olimpice”, expoziție organizată
Interviu cu doamna Elena Lazar, „Ambasadoarea Elenismului în România”. by http://uzp.org.ro/interviu-cu-doamna-elena-lazar-ambasadoarea-elenismului-in-romania/ [Corola-blog/BlogPost/92349_a_93641]
-
renașterea admirabilă a credinței și reafirmarea unor elite autentice, derutele veacului: un spiritualism difuz și heterodox, hedonismul și avatarurile sale, dreptomismul tâmp și fratele său, multiculturalismul ignar. Deși s-au produs multe reașezări benefice, nu cred că putem depăși cinci decenii de ateism, minciună și stupiditate programatică prin saltul în vidul consumist. Îmi păstrez așadar ancorarea într-un pesimism antropologic pur conservator, care mă îndeamnă să pun un prognostic rezervat. Cred că multe lucruri bune, care au supraviețuit cumva sub comunism
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_concep_civilizatia_europeana_fara_crestinism_dialog_cu_adrian_papahagi_consilier_al_ministrului_afacerilor_externe.html [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
Strauss din Viena, Piața de Crăciun, concertele din cartiere și revelionul în stradă la intrarea în noul an. O mulțime de alte evenimente vin să ne amintească de Sărbătoarea Sfântă a Nașterii lui Isus Hristos, de colindele românești, de cele două decenii de când am schimbat regimul, de Mihai Eminescu și de Unirea Principatelor. Toate acestea se petrec în spectacolul feeric de lumină, lansat pe 1 Decembrie. Va așteptăm la Sărbătorile de Iarnă ale Iașului 2009! *** Programul special pentru Revelionul 2010 din Piață
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 by http://www.iasi4u.ro/programul-sarbatorilor-de-iarna-ale-iasului-2010/ [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
Academician Florin Constantiniu ... La cei 22 de ani de la marea vărsare de sânge din luna decembrie anul 1989, România arată ca un animal bolnav și hăituit. Ne uităm în urmă și nu ne vine să credem că au trecut două decenii de speranțe zadarnice. Nimic din ce-am visat nu s-a împlinit. În jurul nostru domnesc stagnarea și deziluzia, începuturile neterminate, politica murdară, cu degetul pe trăgaci, manipularea televizată. Lipsesc o viziune, un proiect național de salvare. Lipsește harta viitorului. Trista
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_domnul_academician_florin_constantiniu_.html [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
Academicianul Florin Constantiniu, istoric de prestigiu european, ne pune în față o oglindă necruțătoare în care, dacă avem curajul să privim, ne vom afla poate izbăvirea ... - Stimate Domnule Profesor, vă rog să îmi spuneți cum evaluați, fără menajamente, cele două decenii de libertate din viața noastră, domnule profesor? - Ca pe un inaugural ratat. În istoria fiecărui popor există evenimente cruciale, care inaugurează o nouă etapă în evoluția societății. Decembrie ‘89 a fost un astfel de eveniment: crucial, înnoitor, fondator. Din nefericire
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_domnul_academician_florin_constantiniu_.html [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
aproape o treime din viață. Ce reprezintă pentru istorici aceeași perioadă? - Pentru istorici sunt foarte instructive, într-un astfel de moment, comparațiile cu alte intervale de timp ale istoriei naționale. Iau două exemple de perioade cu o întindere de două decenii, ca aceea scursă de la căderea regimului comunist. Prima: anii 1859-1878; a doua: anii 1918-1938. În primul caz, perioada a fost marcată de un progres uluitor: de la Unirea Principatelor (1859), care pune bazele statului român modern, la câștigarea independenței (1877/ 1878
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_domnul_academician_florin_constantiniu_.html [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
cântat suferința unor bisericuțe de lemn, care figurează pe lista monumentelor istorice, dar care sunt lăsate în paragină, le-am fi putut înțelege neliniștile smereniei. Și apoi, astăzi, lemnul este apanajul Firmei Schweighofer, care, cu bună-știință, a decimat în ultimele decenii pădurile țării. Din păcate, smerenia bisericuțelor din lemn a devenit pentru artiști doar un pretext de mustrare arogantă adresată Catedralei Mântuirii Neamului, - prinosul Ortodoxiei românești - care, din motive neînțelese de masa credincioșilor noștri, le-a provocat coșmaruri și insomnii, vise
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
ci au pus interesele Bisericii și ale Țării mai presus de dorințele unora. Și bine au făcut pentru că, grație și acestor mănăstiri am fost și suntem cunoscuți în întreaga lume. Vă spun ca cel care am fost timp de un deceniu muzeograf la Mănăstirea Putna și care am vorbit zecilor de mii de pelerini din țară și străinătate despre aceste nestemate ale țării noastre. Oamenii trebuie să înțeleagă că, de fapt, catedralele nu sunt un moft al cuiva, ci ele sunt
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
unor necesității obiective sunt: Școala elementară de 7 ani Rucăr-băieți, Școala elementară cu clasele I-IV Rucăr-fete, Școala elementară cu clasele I-IV Rucăr-Sătic, Grădinița de copii cu orar redus. Vrem sau nu vrem, din perspectiva răsturnărilor revoluționare de la sfârșitul deceniului al noălea al secolului XX, etapa cuprinsă între anii 1948-1989 a marcat benefic școala românească, chiar dacă învățământul în ansamblu a fost puternic influențat de tenta dirijist-propagandistică a sistemului totalitar comunist care, prin dese imixtiuni a golit de sensul ei intrinsec
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xvii_.html [Corola-blog/BlogPost/340756_a_342085]
-
marcat benefic școala românească, chiar dacă învățământul în ansamblu a fost puternic influențat de tenta dirijist-propagandistică a sistemului totalitar comunist care, prin dese imixtiuni a golit de sensul ei intrinsec acțiunea didactică și cadrul ei organizatoric de manifestare. Jalonarea acestor cinci decenii de schimbări, unele vădit contradictorii începe cu reforma învățământului din 3 august 1948, prin care școala primară de 4 ani trece la școala elementară de 7 ani, structurată pe două cicluri ( ciclul I cu clasele I-IV și ciclul II
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xvii_.html [Corola-blog/BlogPost/340756_a_342085]
-
1970 și terminată în anul școlar 1974/75. Astfel ia ființă a doua școala generală din comună, devenită Școala generală nr. 2, pentru ca cea care funcționase până atunci (cea din Suseni) să poarte numele de Școala generală nr. 1. La mijlocul deceniului al zecilea al secolului trecut Grupul școlar forestier își "subordonează"prin fuzionare școala generală nr. 2 astfel încât, denumirea școlii noastre de Școala generală nr. 1 nu se mai justifică. Revenirea la titulatura unică de Școală generală sau găsirea unui patron
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xvii_.html [Corola-blog/BlogPost/340756_a_342085]