935 matches
-
sociale. Paradoxal, în vreme ce economia națională devenea sublimă (vorba lui nenea Iancu), după reorientarea dogmatică din decembrie 1989, piața imobiliară cunoștea o dezvoltare fărăprecedent, pe întreaga perioadă brucaniană, constituind un segment de piață cu prezumtivă absorbție a viitorilor constructori, proiectanți și decoratori, modelatori și designeri ambientali. Primele promoții au absolvit (este vorba desigur despre ordinea cronologică a apariției lor), îndrumați de Mitrița Filip, Violeta Petrescu, Dan Cristescu, Livia Țundrea, Ovidiu Ciumașu, cu sprijinul colegilor de la Arte, precum și cel special al profesorului de
Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
nu sunt actualizate cu aceeași intensitate de către toți jucătorii. Prin aceste caracteristici jocul se manifestă nu numai ca un mijloc de socializare ci și ca un mijloc de dezvoltare a capacității de interacțiune interpersonală. Exemple de jocuri: - viitori constructori, arhitecți, decoratori - prin realizarea de machete; - concursuri Între rânduri sau grupe cu prezentarea de materiale culese de elevi gen: Știați că?, adevărat sau fals; - concursuri de rezolvarea unor aritmograme cu Întrebări de specialitate; - meciuri de fotbal Între clase.
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93095]
-
stil sever, clasic, cu o utilizare marcat? de zg�rcenie a ordinelor antice, monumental? prin jocurile de scar? aplicate ferestrelor ?i diviziunilor fă?adei. �n Europa oriental?, curtea Poloniei g?zduie?te de foarte cur�nd numero?i constructori ?i decoratori italieni, pentru a construi, de-a lungul �ntregului secol al XVI-lea, emblemele puterii sale, �n primul r�nd castelul Wawel (1502-1536) de la Cracovia, cu al s?u cortile cu arcade �n stil florentin. De asemenea, �n 1580, vene?ianul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dar ?i �n cele dou? ??ri, f?r? că totu?i arhitec?îi dintr-una din ??ri s? aib? o practic? profesional? �n cealalt?; �n vreme ce nume-ro?i arhitec?i francezi profeseaz? la cur?i europene ?i arti?ți, decoratori, arhitec?i italieni lucreaz? adesea �n Anglia. Evident, examinarea acelora?i modele nu presupune că ele s? fie percepute la fel; �n afar? de aceasta, integrarea artistic? a acestor modele se face, �n mod cert, �ntr-un context cultural diferit �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
e la ordinea zilei, așa că modelul de locuire ar fi mai mult roiul decât caravana. − Prea vag. Roiul de albine, de fluturi, sau de lăcuste? ceru Luc lămuriri. Nu-i totuna. Albinele cel puțin sunt arhitecți desăvârșiți; fluturii - și ei, decoratori fără egal. Cât despre lăcuste, se pare că roiesc din canibalism, după principiul: încearcă să o devorezi pe cea din fața ta înainte de a fi devorat de cea din urmă. Așa se face că, sub imboldurile conjugate ale foamei și fricii
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Limbă Italiană din Sibiu, iar în 1949 obține diploma de absolvire a Institutului „Nicolae Amira” (arte industriale) din București. Târziu, în 1978, obține și atestatul de ziarist profesionist. Ocupă de-a lungul anilor mai multe funcții: profesoară de desen, desenator decorator la Ateneul Român, bibliotecară la Sibiu. Debutează cu poezie în „Gazeta Sibiului” (1941) și colaborează cu versuri la „Flacăra Sibiului”, „Tribuna Sibiului”, „Arcade”, „Transilvania”, unde semnează și critică literară, „Drum nou”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Scânteia”, „Luceafărul”, „Ateneu”, precum și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
25.XI.1953, Aiud), poet. Este fiul Ioanei (n. Tomescu) și al lui Ovidiu Frățilă, medic. A absolvit liceul în Petroșani (1972) și Școala Tehnică de Arhitectură din București (1975). Urmează un an cursurile Institutului Politehnic din București. Lucrează ca decorator, iar după 1991 ca ziarist, fiind pentru o scurtă perioadă redactor la „Luceafărul” și „Contemporanul - Ideea europeană”. Este director al Editurii Allfa. A frecventat Cenaclul din Tei condus de George Țâra, și Cenaclul de Luni, dirijat de Nicolae Manolescu. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
și-a schimbat localizarea, trecând din estul în vestul Parisului, se mărește cu alte bunuri imobiliare, la țară, la mare, la munte. Aceste domicilii multiple se umplu toate de mobilier-stil de mare valoare, ales de un anticar sau de un decorator. Încep să apară și opere și obiecte de artă care vin, încetul cu încetul, să confirme bunul gust al proprietarilor. Pădurile și viile își fac și ele apariția, în cadrul unei averi care începe să prindă rădăcini, la propriu și la
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
afectiv în timpul activităților presupuse de această disciplină. Datorită sensibilității native a acestei categorii de copii față de expresiile artelor vizuale, acestora li se poate deschide posibilitatea unui viitor semnificativ într-o meserie sau profesie în care-și pot valida cunoștințele acumulate: decoratori, ceramiști, finisori în construcții, machiori, stiliști. Disciplina educației plastice promovează direct conceptul de includere socială de succes pentru această categorie defavorizată. În cazurile fericite, acești elevi pot urma, după absolvirea gimnaziului, licee vocaționale sau ulterior chiar învățământ superior de artă
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
mimica, voce caracterizează spiritul Parizienei. De la prima la ultima apariție 192, Pariziana prezintă un spectacol și se lansează în spectacol. Ea este locul confruntării imaginii expresive și a impresiei spectatorului. În grija față de perfecțiune, Pariziana regizează și rolurile secundare de decorator, costumier, machior, luminist, mașinist. Aceste roluri sunt asumate cu simt artistic. Datorită simțului estetic pe care îl are, ea modelează scene originale. Că regizor, apelează la "teatralizarea" evenimentelor. Pariziana este o virtuoasa a scenelor cu tentă senzațională, purtând însemnele spectaculozității
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
unele desene de A. Băeșu. Vă trimit fotografia casei În care a trăit Băeșu la Piatra-Neamț și fotografiile mormântului său cu medalionul lucrat de colegul său - sculptorul Mihai Onofrei. Vă cer scuze pentru Întârziere. Au fost făcute de un pictor decorator, din amabilitate - Dl. Mănescu - care vă cunoaște prin fratele lui și locuiește În bloc cu dumneavoastră. Abia acum mi le-a adus, căci este f. ocupat și a fost plecat În U.R.S.S. Sunt bune, clare și luminoase. De celelalte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în capitală, schimbând până în preajma celui de-al doilea război slujbe modeste: stipendiată de Muzeul „Al. Saint Georges”, la Biroul de presă al Fundației Regale sau la Ministerul Muncii, F. mai funcționează, din 1945, ca instructor scenic la Apărarea Patriotică, pictor decorator, regizor de culise la Teatrul Poporului din București și la Naționalul craiovean, îndrumă cercuri și cenacluri ale Sindicatelor Unite (Ilfov, București), e asistentă la Muzeul „K. Zambaccian” ș.a. Înstrăinarea de familie a tatălui (prin divorțul din anii ’20), apoi moartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
a poporului și a dat exemple piramidele, templele budiste, catedralele catolice ori Palatul Parlamentului din București (România). La reconstrucția Palatului Rakavanda Nouă, lucrează 1.729.000 vandani și aproximativ 298.000 personal adus din afara granițelor țării: arhitecți, meșteri zidari, meșteri decoratori, electroniști și simpli zilieri. Majoritatea străinilor sunt veniți din locuri și mai sărace, bieți oameni care doar cu acel prilej puteau spera la o viză de intrare în Republica Umanistă Vandana. Ei au venit pe baza unui contract prevăzut cu
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Cu Leopold la prăvălia lui Schwarz. Ora 10 la Muzeul Germanic. Profesorul Esswein aici, ne arată totul, până la ora 12. La Biserica Păcatelor. Ora 1 dejunat, apoi la Fleischmann. După aceea la casa Peller, cea mai frumoasă din Nürnberg, aparține decoratorului Eysser, acolo două ore. Cumpărat multe. Pe jos prin oraș, prin multe magazine. Ora 7½ cinat, invitat profesorul Esswein. Ora 10½ la gară cu Leopold și Wilhelm. Duminică, 9 noiembrie/28 octombrie. Viena. Seara la ora 11 rămas-bun de la Leopold
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
al III‑lea, care l‑au ajutat să se formeze atât pe plan uman cât și spiritual, impregnând în sufletul său această dorință de transmitere a mesajului biblic prin operele sale. 26 Fernand Léger (1881‑1955) - pictor, grafician și artist decorator francez. A fost printre primii pictori francezi care au expus public lucrări de orientare cubistă, deși nu este conside‑ rat ca aparținând mișcării cubiste propriu‑zise. 27 Cf. aa vv, De la Renaștere până la Iluminism, Ed. Rao, București 2003, 24‑25
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
lui Dumnezeu care acționează în istorie prin intermediul oamenilor și implicit prin artiști: pictori, sculptori, arhitecți și alte categorii de artiști. 14 Daniele da Volterra (1509‑1566) - manierist italian, pictor și sculptor. 15 Stefano Pozzi (1707‑1768) - pictor, designer, desenator și decorator italian. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 118 Aspirațiile lui Michelangelo din tinerețe se clarifică și își găsesc un loc precis în bolta capelei Sixtine, care reunește într‑un fel de ierarhie lumea fiin‑ țelor eterogene care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
habitatul / spațiul "descriu" pe locuitor, îl "explică", îl substituie sau îl demască. Reciproc, spațiul poartă amprenta tendințelor ascunse, a aspirațiilor personale, nenumite, "tușele" unui tablou în devenire al personajului. În materialitatea ornamentului, romancierul strecoară esența volatilă, dar persistentă, a voinței decoratorului. Nu doar "aerul timpului" transpare din încremenirea arhitecturii, din mobilitatea vizuală a detaliilor sau monumentalitatea frustă a unei clădiri. Nu mai puțin ancore temporale, revelatoare ale epocii care se exprimă printr-un stil, reflexele "spațiale" ale existenței -în-timp poartă "semnătura
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
era umplută cu zgură fină (nisipul invocând spectacole crude cu lupte de gladiatori, care, În bătălia de la Philippi, devenea locul de confruntare al dramei). Cât de flatat am fost că Liviu Ciulei mi-a propus să colaboreze cu mine ca decorator. El, marele artist consacrat și adulat de tot teatrul! Generozitatea lui autentică este un exemplu rar În lumea teatrului, plină de gelozii, răsfățuri și capricii infantile. De la primul nostru contact s-a legat o prietenie care durează și azi. I-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
liliac... Luciile mele Lucia de Lamermoor a fost un adevărat „scandal“, comparată de unii cu „bătălia pentru Hernani“. Mă refer la Lucia pariziană. Dar mai Întâi a fost o altă Lucie, cea de la Chicago, cu totul altfel. Bill Dudley, un decorator englez de excepție, a construit un decor de film. Într-adevăr aveai impresia că te aflai În Scoția. Un conglomerat de roci de diferite forme printre care apăreau boschete sălbatice, ca vegetația dealurilor stâncoase și sterpe, Îți dădea impresia că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
multe din spectacolele mele, atât În România, cât și În America, devenise În ultimii ani un experimentat cameraman și montor, cochetând și cu scenografia, așa Încât i-am propus, pentru Pericles, să debuteze În rolul dublu de creator de film și decorator. Am Încercat Împreună cu Dan să cream prin tehnologie un limbaj poetic. Am folosit camera de filmat atât În priză directă, observând live În culise personaje a căror imagine proiectată pe ecran crea relații inedite cu acțiunea de pe scenă, cât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
din două familii amicale și încă câteva personaje lăturalnice, toate preluate din realitate: Familia I 1. Stelian Ionescu - Stelică (Stere Popescu) - dansator; 2. Radu Mihăilescu (Mihai) - diplomat; 3. Marin Sorescu (Ion Omescu) - actor, scriitor; 4. Mihnea Masim (Mircea Marosin) - pictor, decorator; 5. Eduard Zănoagă (Marcel Chirnoagă) - sculptor; Familia II 6. Paul Werhovensky (eu) - asistent de regie film; 7. Sorin Panaitescu-Mugur (Giglio) - regizor de teatru; 8. François Delaporta (Florino) - pianist; 9. Valentin Tănăsescu (Vally) - funcționar; 10. Alice Mihăilescu (Alice) - mama lui Radu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în alte "scrieri" ale colaboratorilor "Cooperativei", care în NOTA D3130/RI/dos. nr. FN, Strict Secret, din 10.nov.1981 menționau: "După revenirea la București, recent, Săvescu a fost căutat la telefon de un individ cu numele de Sandu, fost decorator la Teatrul Armatei din București, care în urmă cu cca. 25 de ani a plecat din țară și în prezent locuiește la Santiago, unde are UN MIC BAR DE ZI". Deci, de la o notă la alta, "Restaurantul", unde eu petreceam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
zi la prânz. Deși totul pare a fi de basm acesta este adevărul. De obicei saloanele de toamnă aveau loc la sărbătoarea recoltei. Piața agroalimentară era la 40-50 metri de atelier, iar Doru și Gică Bucur fiind angajați ca vitrinieri decoratori în comerț, sectorul alimentar, eram bine aprovizionați pentru acele vremuri. Doar așa rezistam unor discuții prelungite. Aceste lungmetraje, cum spuneam noi în aveau loc atunci când aveam invitați critici de artă și artiști plastici de la București, Timișoara sau din alte localități
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
prea puțini români în acea lume-reper și prea mulți din aceleași categorii: profesioniști (la congrese), bursieri (la universități), politicieni (la întruniri româno-americane cu armate de jurnaliști care se uită tot la politicieni), rude (la rude). Nu pleacă agricultori, polițiști, muncitori, decoratori, gunoieri, grădinari. Ei cred că acea lume este un film, nu un mod de viață. Dincolo de faptul că te frapează bogăția, tehnologia, urbanismul, toate depinzând de gradul de prosperitate specifice economiei liberale, netulburate de războaie care să o fi afectat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Livaditti a contribuit desigur la formarea meșterilor autohtoni. Este demn de reținut că și tânărul pictor valah, Ion Negulici vine să învețe, timp de trei ani, meserie în atelierul său. Dată fiind buna lui reputație, este angajat și ca pictor decorator la Teatrul francez de varietăți al fraților Foureaux care funcționează la Iași, în casele vornicului Talpan, între anii 1832 - 1834. În repertoriul acestei companii teatrale figurează uneori și ca actor și cântăreț, dimpreună cu soția sa Carlotta. Livaditti a redat
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]