1,623 matches
-
și a operelor franceze și nemțești? - Din contra... să ne folosim de împregiurarea asta așa de favorabilă, într-un timp în care atmosfera Europei întregi e infectată de corupțiune și de frivolitate, ca tocmai într-un asemenea timp noi să dedăm publicul nostru, folosindu-ne de neesperiința lui, cu creațiunile geniilor puternice, cu simțăminte mari, nobile, frumoase, cu idei sănătoase și morale. Dar mi va replica cineva cumcă publicul nu va înțelege acele creațiuni ale geniilor puternice. Într-o privință va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei în limba românească. - Un boier, anume Gheorghe Oprian, dă un leu la sută din tot venitul său pentru tipărirea cărților. Ciudat rol joacă în această dezvoltare "romînii din Makedonia, ce lăcuiesc sub stăpânirea crăimei Ungariei". Deși n-au fost dedați a citi românește, totuși cumpără cărți sau ajută la tipărirea lor. Ei își aduc în biserica din Pesta un preot român din Banat, care asemenea e trăducător de cărți, căci se zice că el va publica un op intitulat Teofron
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aplaudat cu multă vio[i]ciune. Asemene rolul telegrafistului, jucat de d-nul Radu, un tânăr ce abia a început să debuteze pe scenă, a fost bine jucat. Precum vedem, d-nul Radu are vocațiune pentru teatru și credem că, dedându - se acestei cariere, ar putea ieși un bun actor. Rolul "Margo" a fost asemenea bine jucat de d-ra Dimancea, ar fi însă de dorit ca d-sa să fie mai serioasă, cel puțin când e pe scenă, și să-și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
folosea mai nainte, au pierdut dreptul de a fierbe rachiu, li s-a introdus o administrațiune și justiție încurcată, care nime nu o pricepe, mânuită prin oameni străini care de fel nu cunosc împrejurările de acolo, care, în teritorul acela dedat la regulă și pace, au semănat discordii și nemulțămiri, încît abia după un an de administrațiune ungurească guvernul a fost silit să trimată comisariu guvernial acolo, ca să studieze situațiunea și oamenii, să demisiuneze și să numească noi diregători. O cârpeală
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cari mai bine ar muri decât să judece singuri au fost deja pusă în cuvenita mișcare. Căci putem presupune că atât onor. confrații de la "Presa", cât și cei, dacă se poate și mai onorabili, de la "Telegraful", nu s-or fi dedat la veleitatea de-a ceti mai întîi logica de Maiorescu, înainte de-a retipări judecata d-lui dr. Zotu. Vivat sequens! Recenziunea merită atenție din puntul de vedere al observațiilor ad personam. La argumentările ad rem vom veni mai târziu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
grădinari pe care i-a solicitat, cu următoarele restricțiuni: -lucrătorii să fie întrebuințați numai pentru lucrările de grădinarit de pe numita moșie, fără a putea fi strămutați în altă parte; -pe timpul lucrului să fie deaproape supravegheați pentru a nu se deda la propagandă subversivă și să fie feriți de contactul cu lucrători de la alte întreprinderi; -la 1 noiembrie 1923 să fie trimiși în grupuri peste graniță fără a putea fi cedați sau angajați la alte întreprinderi din orice altă regiume a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încheiat episodul acelei zile nefaste” consemnează preotul din respectiva localitate. Iată, de pildă, ce scria și protopopul de la Tecuci episcopului de Roman, superiorul său, în legătură cu „poporanii parohiei Umbrărești, neascultători de sfaturile prea Sfinției Voastre; s-au răsculat și s-au dedat la devastări; supuși fiind mai apoi nemaiauzitelor pedepse corporale ce au suferit nu numai cei care au fost dovediți capi ai răscoalei, ci mai toți locuitorii satului Umbrărești”. În final, protopopul intermediază ca „în vederea căinței ce fac și a ertării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și așa și așa și pe-alături de tot. JÜRGEN: Această străină, binecunoscută înstrăinare... această minunată nevoie imperioasă de a ucide, mereu nouă în boturile pline demult a lucidității prin plăcerea însângerată? (plânge) KARLI (nesigur): A fost mai nimic. Ne-am dedat la o gustărică. A fost numai așa: dă-ne nouă pâine sângerie de toate zilele... ca în fiecare zi. Cei de soiul nostru lucrează cât ține lumina zilei jos, în întunecimea noastră zilnică, și noaptea se împinge de la sine totul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
muzică, dar acum e muzică amestecată cu lumea, și lumea și muzica adunate împreună produc dorul, doamna Herta. Toate valorile mele interioare se înclină în fața d-voastră, doamnă Herta, noi ucidem și devorăm, iar d-voastră iubiți. Nu v-ați dedat la carnea lumii de afară. Sunteți cel mult din când în când violată, dar așa cum sunteți d-voastră făcută... nu are nici o importanță, pentru că creșteți imediat la loc și deveniți abia atunci o fecioară de aur. HERTA (rea): Nu iubesc
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
să nu te uzi atunci când plouă. EL: Este o eliberare... când plouă, pentru că o ploaie e silită să se anunțe. Mi-e frică să nu se anunțe totul. Presimt peisajul, aud porcii înecați în foame, aud vocile solide, care se dedau la o serbare populară: și mă văd pe mine cu o grămadă de nevoi, silit să fac o figură în peisaj, care murmură: Conducătorul nu l-a înțeles corect pe Dumnezeu, pentru că în acel timp Dumnezeu mesteca sâmburi de struguri
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și apoi îl linge. Propriul tău sânge poate să aibă un gust ca de olog preacurvit, Mariedl, ca și cum ar fi fost răspișat de javră într-o mahala de ultima speță. Dar poate că mâncarea miroase a Mariedl, atunci când o să se dedea singură foamei, Mariedl, și atunci cu siguranță, drept răsplată, o să primească Mariedl un gust propriu în trupu-i, pentru că s-a pus așa de harnic în șirul lanțului trofic. Își bagă mâna sub fustă și gustă. Nu, nu, nici vorbă de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
and Stoughton, 1976, p. 61. (trad. n.) 526 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 320. 142 Cea de-a doua povestire ar părea, la o primă analiză, o critică severă la adresa clerului catolic corupt, incapabil de a-și urma vocația sacerdotală, dedându-se întru-totul plăcerilor vieții, autorul încercând să ofere un tablou cât mai realist, nota puternic anticlericală apropiindu-l pe Giovanni Boccaccio de spiritele laice renascentiste: „de la cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
recluziune și abstinență, dar care, uitându 1006 Ibidem, p. 202. 1007 Ibidem, pp. 202-203. 1008 Ibidem, p. 203. 1009 Ibidem, p. 201. 1010 Ibidem, p. 204. (trad. n.) 1011 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 274. 271 și voturile, se dedau tuturor atracțiilor lumești (III. 1, IX. 2, stareța din Povestirile din Canterbury). Imaginea soacrei răutăcioase se încadrează perfect tot în această tipologie (IV. 8, cele două soacre din Povestirea notarului). Cu adevărat malefice sunt poate, la un prim nivel al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor mai ascunse și mai vinovate. Se pledează mereu pentru înlăturarea inegalităților sociale, o femeie este la fel de vinovată atunci când trădează, indiferent de rangul purtat: „nicio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lipsit de credință. Într-un asemenea caz divinitatea ar da În mintea unui copil despre care și poetul spune că2 se joacă adunând nisip pentru a-l risipi apoi de Îndată: la fel ar face și divinitatea, dacă s-ar deda mereu la un asemenea joc, anume să plăsmuiască din nimic un univers pe care imediat apoi să-l distrugă. Dimpotrivă. Ființa divină ține În chingi substanța a tot ceea ce poate fi cuprins În Univers și Împiedică fărâmițarea și distrugerea spre
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se deformau. Intram într-o altă dimensiune. Verișorului meu Valentin îi era așa de frică de întunericul din pădure, încât începea pur și simplu să urle ori de câte ori ne apropiam de locul unde pluteau umbrele. În ceea ce mă privește, m-am dedat unor veritabile explorări prin pădure. Mergeam cu grijă în recunoaștere, urmând strict cărarea în ramificațiile ei, temându-mă de o eventuală întâlnire cu animalele. Dar mai târziu, am îndrăznit să pătrund mai în adâncul pădurii, pășind ușor, cel mai adesea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
and Stoughton, 1976, p. 61. (trad. n.) 526 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 320. 142 Cea de-a doua povestire ar părea, la o primă analiză, o critică severă la adresa clerului catolic corupt, incapabil de a-și urma vocația sacerdotală, dedându-se întru-totul plăcerilor vieții, autorul încercând să ofere un tablou cât mai realist, nota puternic anticlericală apropiindu-l pe Giovanni Boccaccio de spiritele laice renascentiste: „de la cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
recluziune și abstinență, dar care, uitându 1006 Ibidem, p. 202. 1007 Ibidem, pp. 202-203. 1008 Ibidem, p. 203. 1009 Ibidem, p. 201. 1010 Ibidem, p. 204. (trad. n.) 1011 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 274. 271 și voturile, se dedau tuturor atracțiilor lumești (III. 1, IX. 2, stareța din Povestirile din Canterbury). Imaginea soacrei răutăcioase se încadrează perfect tot în această tipologie (IV. 8, cele două soacre din Povestirea notarului). Cu adevărat malefice sunt poate, la un prim nivel al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor mai ascunse și mai vinovate. Se pledează mereu pentru înlăturarea inegalităților sociale, o femeie este la fel de vinovată atunci când trădează, indiferent de rangul purtat: „nicio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trăim fiecare în felul său, după posibilități și convingeri, liberi în a avea o opțiune sau alta, de astă dată nu numai estetică, dar și politică. Există însă și un număr important de scriitori, care, în această perioadă, s-au dedat trup și suflet unei munci sezoniere bine remunerate, aceea de a compune scenarii pentru principalii protagoniști în alegerile prezidențiale din noiembrie curent. Desantul „scenariștilor”, lansat pe apele tulburi și văluroase ale luptei politice, este destul de numeros și hotărât să-și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mă revoltă calomnia și nedreptatea flagrantă. Domnii Vodă și Vieru mă acuză în articolele lor de lucruri pe care nu le-am spus în interviul publicat în Monitorul din 12 iulie 1997. N-am calomniat și nici nu m-am dedat injuriilor la adresa lui Grigore Vieru și a Leonidei Lari, așa cum mă acuză pe nedrept Gheorghe Vodă, și nici nu mi-am „scăldat” vorbele în venin, cum afirmă plastic Grigore Vieru. Am formulat niște opinii - e drept, fără entuziasm și admirație - despre
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să fie chiar textele semnate de mine. Domnul G.G., în replica sa aldină din Literatura și Arta, nr. 4/98, sugerează doar că este nemulțumit de comentariul meu la „Lista electorală” a lui Nicolae Dabija, dar abandonează subiectul și se dedă ficțiunilor... Ajunge cu imaginația până acolo încât mă declară - chiar așa! - un susținător al interfrontului... Ce să spun? Înțeleg că pe Nicolae Dabija l-a supărat tare comentariul meu la lista propusă de domnia sa pentru alegeri, deși eu am polemizat
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
raporturi sexuale atât cu femei cât și cu bărbați, dar îi lipsește angajamentul emoțional cu oricare din sexe; acesta este motivul pentru care "îngerul" care-i naște copilul îl detestă. Tot astfel, deși într-o mai mică măsură, Zenon se dedă tainelor sexului aproape ca și când ar fi experiențe de magie neagră: ceva ce alchimistul încearcă dar la care renunță în cele din urmă, în căutarea Pietrei Filozofale. Sodomia îi este convenabilă lui Zenon, rătăcitorul și fugarul aflat într-o veșnică fugă
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
dintâi, deci să comită o fărădelege de neiertat. Ulterior, "fratele"169 Giton fuge de Ascyltos și se refugiază la Encolpius. Împreună cu Eumolpus, se îmbarcă pe o corabie unde sunt puși față în față cu trecutul plin de furtișaguri cărora se dedaseră; un cuplu de foști amanți, pe care cei doi îl prădaseră (și la figurat, în sensul înșelării "sentimentelor", și la propriu), îi confruntă cu neîndurătorul adevăr, dar din fericire soarta (tyhe), amplu invocată, le stă alături și-i scoate "basma
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și slujitorul meu“ (In 12, 26). Unde este Cristos, regele? În ceruri, desigur. Aici, tu, o soldatule, trebuie să-ți ghidezi proprii pași. Uită orice odihnă pământească. Nici un soldat nu-și construiește casă sau nu cumpără terenuri, ori nu se dedă diferitelor negustorii, pentru care sunt necesari banii. Nimeni dintre cei care militărește, nu se încurcă cu negustoriile vieții, iar aceasta o fac cu scopul de a-i plăcea celui care i-a înrolat (cf. 2Tim 2, 4). Soldatul are mâncarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]