2,754 matches
-
crîncena; și văzu Mielul Domnului și Lumea lui Los 65 Înconjurată de mecanismele-i întunecoase; fiindcă Orc iute crescu-n Mînie, un Șarpe uimitor 242 printre Constelațiile lui Urizen. Coama de foc pe fruntea-i se nalta, roșie aidoma granatului, Dedesubt, pînă la pleoape, șolzi de mărgărint, si apoi aur și argint Amestecate cu rubinul se-întindeau pe fața-i pînă jos 70 La furiosul gît; zvîrcolindu-se, în groaznice dureri de-nmugurire răsucindu-se, Armura cea de șolzi dădu mlădițe. Îndărătnice, pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nou în groaznic chin se-ntorc în chipuri de durere, Cu fețe abătute, fără țel, ne-nsuflețiți, deși-nfuriați, Nemaistînd drept, desi puternici, atunci lungiți tînjesc 125 După nesăbuita mulțumire, și fetele și le împing nainte, Si se teșesc deasupra, dedesubt, si se întind în lung că fiara. Slăbiți se-ntind peste-a lor putere în haite-ngrozitoare, pîn' ce-ncepe războirea, Sau tainica religie în capiștile lor naintea-altarelor de taină. Și prin nemuritoarea să putere Urizen dădu viață și simțire
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mlădița un chip din Fibre Vast. Tharmas că o coloană de nisip rostogolitu-s-a în jur pe lîngă-nvolburata vijelie, 465 Coloană-nsuflețită rostogolindu-se mereu în jur cu ne-ncetată furie. Și Los simți torpoarea împietrita, si capu-i se rostogoli jos dedesubt În ale sînului sau Hăuri; vasele sîngelui sau Țîșnesc nainte prin canale peste vînt, și-n Hau se zvîrcolesc; Și Enitharmon, palida și rece, în seve că de lapte curse 470 În chip al Vegetației, trăind, avînd o voce, Mișcîndu-se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
miniatul răsărit Cînd soarele se cúlcă; cînd bulgarii de huma se-ntăresc și vitele stau Istovite și păsările se ascund în cuiburile lor tăcute, el gîndurile și le-adúnă Ca-ntr-o cămară-n amintire; el rînduiește chipurile Tuturor celor de dedesubt și ale celor de deasupra, și-n blîndu-Apus 565 Se odihnește unde căldură Soarelui se áflă; spre Soare se înalță Și spre Planeții Nopții, și către stelele ce Zodiacu-l Auresc, și stelele care-mbufnate stau la miazănoapte și la miazăzi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
locul vostru, locul seminței, nu-n creier sau în inimă. De se unesc Zei împotriva Omului, punîndu-și stăpînirea peste Divinul chip de Om, din ale lor lăcașuri nalte Răsturnați, Din Veșnicele ceruri ale-Închipuirii Omenești, si îngropați într-a Uitării Beznă dedesubt, cu suferințe ne-ncetate, evi peste evi, 370 Întîi în vrăjmășie și război slăbiți, atunci în aspră pocăința Ei trebuie să-și re-nnoiască strălucirea, și iar să-și rînduiască Lucrările căzute pradă haosului 323, pînă ce capătă din nou înfățișarea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
găseau o mîngîiere pe Așternuturile lui Beula. Cînd Lúvah și cu Vala fost-au închiși în lumea lor a chipurilor mohorîte, 560 Totul sub ceruri era negura: numai o luminița Așa cum scînteiază din spirite ce dorm, se arătă-n adîncuri dedesubt. Precum atunci cînd súflă vîntul peste un cîmp de grîne, a sufletelor harmalaie Prin tot noianul, purtate jos de Nouri grei care se leagănă-n căldură toamnei, Astfel vuiește de la un cer la altul, cu glas dogit răcnesc 326 chipurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și cu Vala Lumină o văzură; spiritele lor fost-au suflate-afară În toată-a lor străveche inocentă; puhoaiele se depărtează; norii Se risipesc ori se scufundă-n Marile lui Tharmas. Luváh șezu Deasupra pe cerurile luminoase-n pace; Spiritele Oamenilor dedesubt 575 Strigară să fie izbăvite, și spiritul lui Lúvah plînse-asupra Recoltei omenești și-asupra Valei, dulcea rătăcitoare. În suferință recolta omenească unduia, cu gemete îngrozitoare de durere. Universalul Geamăt se nalta; se-ntunecă Omul cel Veșnic. Apoi Urizen se ridicắ
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
al Veșnicului Tata; șezură jos 645 La mesele nemuritoare, sunînd puternic din ale bucuriei instrumente, Chemînd în Beula Dimineață; înveselitu-s-a Omul cel Veșnic. Cînd Dimineață se ivi, Cei Veșnici se sculară ca să trudească la Culesul Viei. Văzut-au dedesubt pe fiii și pe fiicele lor, nespus fiind uimiți De miriadele întunecate-n umbre din lumile aflate dedesubt. 650 Dimineață se ivi. Urizen se ridicắ, și-n mîna să Îmblăciul Făcu Podeaua să răsune, fu auzit îngrozitor de toți cei de sub
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Dimineață; înveselitu-s-a Omul cel Veșnic. Cînd Dimineață se ivi, Cei Veșnici se sculară ca să trudească la Culesul Viei. Văzut-au dedesubt pe fiii și pe fiicele lor, nespus fiind uimiți De miriadele întunecate-n umbre din lumile aflate dedesubt. 650 Dimineață se ivi. Urizen se ridicắ, și-n mîna să Îmblăciul Făcu Podeaua să răsune, fu auzit îngrozitor de toți cei de sub ceruri. Grozav de tare răsunînd, podeaua cea de jos de zgomot se cutrémură, Si toate Neamurile fost-au
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe pleava în marile lui Tharmas. "O, Taină", strígă Tharmas Fioros, " Iată că ți-a venit sfîrșitul! Ești tu aceea care-a-mbătat noroadele cu al Religiei pocal? Coborîți, voi Regilor și Sfetnici și Uriași Războinici, 660 Coborîți în adîncuri, coborîți și-ascúndeți-vă dedesubt, Coborîți cu cal și Care și Trîmbițe ale războiului haotic. Iată, cum Falnicul Alai al Tainei coboară jos în Peșteri! Mării săi oameni urlă și zvîrlă colbul, și-ncărunțitul par și-l smulg. Delicatele-i femei și copii țipă peste-amarul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu bucurie la ale lor Războaie de Țesut de Aur. 780 Acolo cîntă suveica-naripată, fusul și furca și Vîrtelnița Dulce făcut-au să răsune a hărniciei laudă. Prin toate încăperile de aur Răsunắ cerul de-naripată Bucurie Mare. Totul huia puternic dedesubt; În înzecita tulburare și ruină răcnit-au Prăpastiile dedesubt Acolo unde vastă pînză curgea jos și unde Neamurile-s adunate laolaltă. 785 Tharmas se coborî la teascurile Vinului și îi privi pe fiii și fiicele Lui Lúvah de-atîta truda foarte
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Aur. 780 Acolo cîntă suveica-naripată, fusul și furca și Vîrtelnița Dulce făcut-au să răsune a hărniciei laudă. Prin toate încăperile de aur Răsunắ cerul de-naripată Bucurie Mare. Totul huia puternic dedesubt; În înzecita tulburare și ruină răcnit-au Prăpastiile dedesubt Acolo unde vastă pînză curgea jos și unde Neamurile-s adunate laolaltă. 785 Tharmas se coborî la teascurile Vinului și îi privi pe fiii și fiicele Lui Lúvah de-atîta truda foarte osteniți și îmbuibați Cu vinul nou, încet ei începură
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
săi văd sferele-Îngerești nălțîndu-se noapte și zi. Se mistuiră stelele precum o candela ce-i stinsa cu-o suflare, și-n locul lor, iată 830 Ochii ce se-Întind ai Omului privesc adîncurile unor lumi minunate! Un Pămînt, o mare dedesubt; și nici un Glob Rătăcitor nu hoinărește, ci Stele De văpaie răsar în noapte din Ocean; și-un Soare În fiecare dimineață, precum un Om ce-i Nou-născut, cu cîntece și bucurie se arătă Chemînd la Truda să Plugarul și la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Animale, Care,-nviate din Marea de văpaie, reînnoite umblă pe Pămînt; Căci Tharmas turmele pe dealuri și le-aduse, și-n Văiugi În jurul cortului cel luminos al Veșnicului Om, Pruncii se joacă 840 Printre turmele lînoase. Ciocanul lui Urthona súnă Dedesubt în peșterile-adînci; mădularele-i fiind reînnoite, Leii săi răcnesc În jurul Cuptoarelor și Seara se joacă pe cîmpii. Ei își înaltă fetele de la Pămînt, vorbind cu Omul: "Cum de-am umblat prin focuri și totuși n-am fost mistuiți? 845 Cum
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
descriere a nornelor (Nornir, zeițele scandinave ale destinului; imaginate de Gray ca niște fecioare ce își apleacă frunțile spre Pămînt în chin cumplit, imagine care ne amintește de cea a lui Enion din Vala) și a Profetesei din lumea de dedesubt, cu care Odin stă de vorbă pentru a întreba despre soarta fiului său Balder. Similar, întîlnirea lui Urizen cu Fiicele sale groaznice (Vala, VI) se bazează pe un pasaj din opera lui Gray pe care Blake l-a ilustrat (cf.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Doar Spectrul lui Urthona va cădea pînă la Enion, cea din Abis (Vala, I, 507-524). Tharmas îl va privi pe Urthona căzînd, moment în care Urizen va cădea în Ulro, "Spațiu neștiut,/ Adînc, oribil, fără Capăt, de Beula despărțit, departe dedesubt" (Vala, I, 533-534). Acesta este, in sinteză, mecanismul căderii, în care momentul crucial este închiderea Porții Limbii, care pare a aminti de episodul heteroglosiei, încurcarea de către Dumnezeu a limbilor Pămîntului cînd oamenii au încercat să construiască turnul Babel pentru a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Fiind „centru al lumii”, casa imită structura macrouniversului, aducând sub adăpostul ei atât elemente ale exteriorului fizic (cer/tavan, pământ/podea), cât și ale imaginarului uman (conștient/acoperiș, inconștient/pivniță). O casă „totală” are și pod, și pivniță; are și dedesubt, și deasupra. Are un fundament și un trecut, o speranță și un viitor. Spațiului obiectiv al locuinței i se adaugă un orizont al imaginației, trăit și simțit. Jocul dintre exterioritate și interioritate (dintre obiectivitate și subiectivitate) nu este Întotdeauna echilibrat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
-au bunicii și am rămas doar cu amintirea lor, al treilea moment. Pe plita Încinsă fierb sarmalele domol, iar În ceaun se zvârcolesc câteva chiște. Mușchii și slănina sunt afară la afumat, În butoiul de lemn cu foc potolit pe dedesubt. Îl Întreține tata, care iese destul de des din casă, ducându-se când la locul cu pricina, când la magazia cu vin. Asta-i o treabă care durează Încă de dimineață. E ajunul Crăciunului, iar mirosul uleiului din candelă se amestecă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Caravanserai consta Într-o Oală mare de fier, două Mese de stejar, două Bănci, două Scaune și un Ulcior cu Whisky irlandez. Deasupra se afla o Mansardă (la care se ajungea cu o scară), unde dormeau locatarii; iar spațiul de dedesubt era Împărțit În două Apartamente de un gard de nuiele: unul pentru vacă și pentru porc, celălalt pentru ei și pentru musafiri. Intrând În casă, Îi vedem pe membrii familiei, unsprezece la număr, luând cina: tatăl stă În capul, mama
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
C. dă măsura adevărată a talentului său. Cartea este, formal, o parodie și jonglează dezinvolt cu registrele tonale, de la grotesc și burlesc la comicul verbal sau de situații. Dar, înainte de orice, este o parodie a însuși modelului parodic, subminând pe dedesubt acest gen, întors până la sațietate pe față și pe dos de postmodernitate. În romanul lui C., mitul, literatura și viața se oglindesc, își împrumută tipare, personaje, clișee verbale, sfârșind prin a se compromite reciproc. Scrierea proliferează după rețeta „din-aproape-în-aproape”, divulgată
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
Viața nouă” (1898, semnând Ion Th. Arghezzi). Leagă prietenii trainice (nici ele scutite de încercări) cu Gala Galaction și N. D. Cocea, cu V. Demetrius. Nevoia unui refugiu în fața privațiunilor cotidiene, aspirații spirituale și artistice (să învețe să scrie „pe dedesupt”) îl fac să intre în cinul călugăresc (februarie 1900). După o ucenicie la mănăstirea Cernica, îmbracă haina monahală sub numele de Iosif. E hirotonisit diacon și adus la Mitropolie ca secretar. Cu mitropolitul Iosif Gheorghian (acesta îl recomandase referent de
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
taoistă sub numele de cele Trei Forțe (san tsai). Umanitatea are forme și funcții într-o poziție centrală între forțele cosmice ale tien-ului și forțele naturale ale di-ului, fiind „acoperită de Cerul de deasupra și sprijinită de Pământul de dedesubt”, și viața umană înflorește în măsura în care se armonizează cu forțele cosmosului și cu elementele naturii ce o modelează. „Cerul” este sursa spiritului primordial și a conștiinței universale, a virtuții înțelepciunii și a puterii voliționale a intenției, ca și a tuturor facultăților
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
localizat chiar sub inimă, adăpostește conștiița unică a Umanității, inclusiv orgoliul, emoțiile și toate complexitățile naturii umane. Inscripțiile descoperite în China pe niște tăblițe de jad vechi de 2 000 de ani afirmă: „Energia celestă este activată deasupra, energia terestră dedesubt”. Regiunea sacrală și creierul mare sunt lăcașele energiilor terestre și celeste în corpul uman, fiind elementele microcosmice corespondente ale Pământului și Cerului în cadrul sistemului uman, în timp ce plexul solar este sălașul energiilor Umanității (emoțiile și orgoliul). Energia sexuală - ca toate energiile
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
care, în fragedă copilărie, fusesem martori) îi dăduse lovitura fatală. Totul părea „supraabundent”: muncitorii smulseseră lujerii trandafirilor, astupaseră ferestruicile... Și cum întotdeauna se găsesc persoane care țin să facă exces de zel (datorită lor reușesc cu adevărat campaniile), vecinul de dedesubt se străduise să desprindă de pe zid surplusul arhitectural cel mai flagrant: două chipuri frumoase de bacante care își zâmbeau melancolic de o parte și de alta a balconului bunicii noastre. Ca să reușească, a trebuit să înfăptuiască acte de vitejie foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
om, cu jale zicând În gândul lui: ,, Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă !” Și bietul om slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur adânci, vioi și mari, Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă, căciula desfundată, Dar fruntea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]