1,246 matches
-
SE RISIPISE DEJA. JOS, PRIVELIȘTEA ERA ÎNCÂNTĂTOARE: COASTELE VERZI ALE MUNȚILOR ERAU LUMINATE DE RAZELE VESELE ALE SOARELUI. PARTEA DE JOS A AVIONULUI ERA TRANSPARENTĂ; ICI ȘI COLO SE PUTEAU DISTINGE ÎNCEPUTUL TERENURILOR AGRICOLE. CÂTEVA ORAȘE TRECURĂ ÎN VITEZĂ PE DEDESUBT. SUB EI, ÎN ALBASTRUL ATMOSFEREI ÎNALTE, MARIN SESIZĂ O MIȘCARE: ERAU AVIOANELE INAMICE CARE ÎNCERCAU UN ATAC ASUPRA LOR. FORMAȚIA FU PROBABIL INTERCEPTATĂ FIINDCĂ NU O MAI VĂZU A DOUA OARĂ. LA NOUĂ ȘI JUMĂTATE, CU INIMA BĂTÂNDU-I CEVA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
bune, Vasile, fiul lui Ion Dulban, și cu Gligoraș, fiul lui Istrate, s-au apucat și au sădit vie pe acel loc. Dar... Uite la el cum mă ucide cu acel “dar”. Dacă este, este și pace. Să-i auzim dedesubtul, vere. Ca la orice faptă neașteptată, și de această dată s-au găsit destui care să întrebe: de unde până unde au aceștia vie acolo? Lucrurile nu s-au liniștit până nu s-au găsit oameni de treabă care să dea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să înflorească. Ai intrat tu într-o vie când își deschide microscopicele flori? Am intrat și nu e nimic spectaculos. Dar... Nici aici nu scap de acel “dar” al tău? Dacă tot l-ai scăpat pe imaș, lămurește-mă ce dedesubturi are. Voiam doar să-ți citesc din cartea pe care n-o slăbești din mână și pe care, aruncându-mi privirea, am descoperit ce a spus J.W. Goethe. Poftim, dă-i glas! “Mireasma asta (a florilor de viță n.n.
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai iubi, nu va mai trăi, nu se va mai bucura, el era stăpânul, ea devenise sclava! Era golită de viață însă simți în continuare cum încă fibrila ascuns rămânând țintuită locului fără să răsufle, intuind iar cum își udă dedesubturile de naylon; organismul îi preluă lent o senzație ascunsă prin firmituri de repulsie care se mistuiau îndepărtat. Ah cât își ura trupul pe care-l admirase până acum! Restul drumului îl parcursese indiferentă, gândind în salturi, răspunzând monosilabic și politicos
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
apoi a fost o dimineață; aceasta a fost ziua întîi. 6. Dumnezeu a zis: "Să fie o întindere între ape, și ea să despartă apele de ape." 7. Și Dumnezeu a făcut întinderea, și ea a despărțit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Și așa a fost. 8. Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a doua. 9. Dumnezeu a zis: "Să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Și așa a fost. 8. Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a doua. 9. Dumnezeu a zis: "Să se strîngă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului, și să se arate uscatul!" Și așa a fost. 10. Dumnezeu a numit uscatul pămînt, iar grămada de ape a numito mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 11. Apoi Dumnezeu a zis: "Să dea pămîntul verdeață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
era magazioner Florin Iaru și hamal (hamal pur și simplu!) Dan Stanciu. în librărie era un spațiu de discuții, o măsuță pe o estradă, unde ne-ntîlneam și comunicam, autori din toate generațiile, fără să ne pese măcar de cablajul de dedesubt. Sau coboram, uneori și câte zece-doisprezece, la Florin în magazie, unde trebuie să fi fost de asemenea microfoane, dar unde se-ncingeau totuși cele mai ambigue (și uneori deloc ambigue) discuții. N-am să uit dimineața în care Biju (amicul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ce urmăresc polemicile din reviste ajung după un timp să înțeleagă niște reguli simple ale acestei lumi: care sânt grupurile, care sânt mobilurile fiecărei luări de poziții, cum se produc alianțele temporare sau permanente. Adică, așa cum se zice, să cunoască dedesubturile. Foarte ciudat i se va părea însă oricărui cercetător dinafară că, lucru ne-întîlnit la cimpanzei, motivațiile reale ale înfruntărilor sânt rareori evidente, ele fiind substituite aproape întotdeauna cu altele, de o natură "acceptabilă" de către comunitate. E o caracteristică a oricărei
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
acoperit, oprirea în templu fiindu-i un ghimpe în talpa grăbită. Firește că nimeni nu văzu la el altceva decât liniștita lui cucernicie, aprinsă doar de dorința de a le cere zeilor îndurare. Nimeni, afară de cei cinci nu putea bănui dedesubturile rugăciunii. Când Marele Preot ieși din arcada porții palatului regesc, mulțimile de pe ulițe se clătinară pe rând ca lanul aplecat de valul vântului și căzură la pământ neîndrăznind să privească nici cerul, nici temeliile zidurilor în clipa aceasta rară. ... Spre
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în dreptul lui, dar trebuie să zburăm spre miazănoapte. - Mult? întrebă cârmaciul. - Cu iuțeala voastră nu mai știu în cât timp... Cred că e mai bine să zburăm jos, ca să pot vedea. Luntrea porni lin și coti. Carapacea acoperișului înveli iarăși dedesubtul ei străveziu. Luntrea cobora, și deodată Auta strigă: - Acolo! și arătă cu mâna jos, spre fereastra din podea. Văzuseră fumul însă și străinii. Zburară deasupra unui umăr de munte, căutând loc să se așeze. Când le vorbise de Muntele de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
șaptea cale se numește „Iepurele care-și linge blana”. Bărbatul stă întins pe spate, cu picioarele întinse, în timp ce femeia îl încalecă de sus, cu capul spre picioarele lui și puțin aplecată în față. Bărbatul îi introduce Tulpina de Jad de dedesubt și o împinge în Coardele Lăutei ei. Femeia este extaziată și esența ei vitală curge în interior, asemenea unui pârâu. În această poziție, femeia se aseamănă cu un iepure care-și linge blana. A opta cale se numește „Peștele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
-și linge blana. A opta cale se numește „Peștele cu solzii uniți”. Bărbatul stă întins pe spate cu picioarele întinse, în timp ce femeia îl încalecă de sus, cu fața îndreptată spre fața lui. El îi introduce calm Tulpina de Jad de dedesubt, dar intră numai puțin, oprindu-se pentru a o mișca în jur, asemenea unui copil care suge la sânul mamei, până când femeia, excitată, și-o introduce brusc în totalitate. Femeia trebuie să se miște, încercând să-și obțină plăcerea singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
uleios. Lui Bunty pare să-i facă plăcere că mă vede. Mă invită Înăuntru și pune ibricul pe foc. Poartă un pulover gros din lână de angora, dar țâțele alea nu se dau bătute, Încă mai țipă după atenție de dedesubt. Pare cam acrită când Încep să-i spun ce tip mișto cred eu că e Bladesey. — Mda, sigur, spune ea pe un ton disprețuitor. E mult prea femeie pentru tine Confrate Blades. Îmi pare rău, dar da, se aplică aceleași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
dar materialul doar i se sfâșie În mâini, iar el ne privește cu ură și fără să Înțeleagă, propriu-i sânge scurgându-i-se din limba retezată din gură, pe când alunecă pe fereastră și se izbește de aleea asfaltată de dedesubt. Noi ne uităm afară În jos și ne putem da seama după poziția corpului și unghiul În care stă că a murit, iar apoi, ca pentru a ne confirma bănuiala, o pată imensă În formă de inimă se formează În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
a devenit îngrijorător în ultimii ani este creșterea ritmului cu care se fac aceste variații (vezi subcapitolul III.2.7). Această banchiză are aspectul unei suprafețe acoperite cu gheață vălurită, cu grosimi maxime de cca.3m, care izolează apele de dedesubt și împiedică răcirea lor. În afara oscilațiilor sezoniere menționate, banchiza arctică cunoaște, în ansamblu, o mișcare continuă, numită derivă, cauzată de acțiunea vânturilor dominante (care se rotesc în sens invers acelor de ceasornic în zona circumpolară) și ca efect al mișcării
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
unde ne așteptăm s-o vedem În mod normal. Rotunjimea frunzelor de nufăr rezonează cu rotunjimea lunii, deși culorile lor Întunecate și Întunecimea apei În zori relaționează cu Întunecimea care dispare pe măsură ce ziua Înaintează. Dar parcurgînd versurile descoperim partea de dedesubt a frunzelor de nufăr tresărind În alb, la lumina lunii din zori, ca o ciudată vedenie În Întunecimea din preajmă. Vedem tresărirea În mișcarea frunzelor de nufăr, apoi În ultimul vers simțim răcoarea și atingerea unei adieri. Se ridică oare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
le prezint elevilor situații și exemple diferite pentru scrierea corectă a cuvintelor compuse: În ceea ce privește cazurile de la, de pe, Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație stabilește scrierea lor separată. Tot la fel sunt simplificate lucrurile și pentru dinspre, despre, dinaintea, dintre, deasupra, dedesubtul, care se scriu într-un cuvânt. Corectez permanent pronunțarea unor pronume și adverbe și atrag atenția elevilor că se scrie i și se pronunță inesilabic la sfârșitul unor cuvinte: aceeași, același, însuși, înseși, iarăși, totuși. Posibilitatea prevenirii greșelilor de scriere
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
că ne-am apropiat de textul publicistic arghezian cu prudența detectivului nerutinat și neconvertit încă la dogmatism metodologic, alunecând pe firul textului, lăsându-ne seduși de atmosferă, de sclipirea unui cuvânt ne-potrivit, de contorsiunea frazei, de brutalitatea, uneori pe dedesubt catifelată, a expresiei etc., fiind mereu ispitiți să reconstituim gestul din spatele cuvântului, să ajungem la spiritul lăuntric nu al ideii, ci al ideologiei (idea-logos) poetului-pamfletar. 2. Polemica și discursul polemic 1. De la etimologie la accepțiunea literară modernă. Deși filologia e
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
imaginat un glob pământesc translucid, așezat între un plan complex, cu polul sud în contact cu originea. Dacă ar exista o luminiță cât de mică la polul nord al globului, orice figură de pe el ar crea umbre pe planul de dedesubt. Umbra ecuatorului ar fi un cerc în jurul originii. Emisfera sudică este proiectată în interiorul acestui cerc, iar cea nordică, în exteriorul lui (Figura 36). Originea - zero - corespunde polului sud. Fiecare punct de pe glob are o umbră în planul complex; într-un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
înțeleg în prezent că aceste teorii sunt guvernate de dualitate, la fel cum a înțeles și Poncelet că, prin dualitate, liniile se transformă în puncte și punctele, în linii. Ei au ajuns să creadă că există o teorie-monstru care stă dedesubtul tuturor acestor teorii concurente: așa-numita teorie M, care are nevoie de 11 dimensiuni pentru a funcționa, nu de 10.) Stringurile (sau rivalele lor mai generale, branele - un termen folosit pentru membranele multidimensionale) sunt atât de mici, încât nici un instrument
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mult decât alte categorii narative, "în zonele difuzului", după cum afirmă Ion Cuceu,82 informațiile de acest gen părând "să alcătuiască veșnice nisipuri mișcătoare la care formele de suprafață nu se repetă niciodată sau se repetă doar prin jocul hazardului în vreme ce, dedesubtul lor, domnesc reguli ferme și simboluri ordonatoare".83 Dacă secolul XX e "secolul mitului", atât prin producția de mituri cât și prin abundența interpretărilor 84, în ceea ce privește proaspătul secol XXI, se poate încerca o speculație poetică pornind de la butada lui Malraux
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o fată lăsîndu-și capul cu păr parfumat pe umărul meu, să ne șoptim fleacuri în timp ce ne legănam îmbrățișați, să-i sărut lobul urechii cu cercel scânteietor, să-i simt cu palmele pielea caldă a mijlocului, catifelată de stratul moale de dedesubt... Mă complăceam în cea mai ieftină melodramă până când, deodată, îmi luam seama, și sub țeasta mea începea din nou delirul: eu nu aveam dreptul să mă irosesc în rituri sexuale, pentru că trebuia să ajung scriitor, trebuia să-mi trăiesc intens
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
în camera mea era insuportabil de cald. M-am dezbrăcat încă înjurînd, înnebunit de insatisfacție, m-am ghemuit în pat și abia după vreo oră, când deja ațipisem, am auzit clar, galben, gemetele și strigătele de dragoste ale femeii de dedesubt. Am ascultat, înfășurat în pătură, umed de excitație și, după ce am tresărit auzindu-mi numele strigat printre gemete, am trecut în vis fără să-mi dau seama. Coboram într-o vale mlăștinoasă, acoperită cu lintiță, mătasea-broaștei, stânjenei veștezi, aproape putrezi
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
sidefiu în aer. Nu-mi puteam lua ochii de la lupta oribilă. Păianjenul nu se grăbea. Cu câteva fire și-a priponit bine victima de plasă, a anihilat zbaterea aripii libere, iar apoi, lucrând gheboșat, tîrîndu-și burta moale pe deasupra și pe dedesubtul fluturelui, a început să-l înfășoare cu grijă în propriile lui aripi până l-a transformat într-un pachet lunguieț, din care se mai zăreau doar ochii fosforescenți și trompa răsucită. După ce a mai retezat câteva fire, monstrul a apucat
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
consumase. Dylan s-a întins din nou după ea, dar Clodagh s-a strecurat astfel încât să nu o poată ajunge, cu o îndemânare născută din multe luni de antrenament. O rafală zgomotoasă de chicoteli s-a ridicat din camera de dedesubt. —Afurisiți mici, mormăi Dylan somnoros. Vor dărâma casa peste noi. — Mă duc să țip la ei. Era mai bine dacă se ridica. Până când Ashling a sosit, ceva mai târziu în aceeași dimineață, dezastrul cu omleta era o amintire îndepărtată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]