1,357 matches
-
țări, având o lungime de 2 860 km și un bazin hidrografic de 805 300 km2 (221 700 km2 în România), desfășurat în general de la vest la est; trece prin patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad) și realizează mai multe defilee prin străpungerea unor masive muntoase (cel mai mare, 144 km, între Baziaș și Porțile de Fier) este navi gabilă, iar prin canale asigură legătura între Marea Nordului și Marea Neagră; la vărsare și-a dezvoltat o deltă extinsă; este cel mai important
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Notați în caiete pe baza analizei hărții bazinelor hidrografice din sudul țării afluenții pe care Argeșul îi primește în zona de câmpie. adună cea mai mare parte din rețeaua hidrografică de pe teritoriul României, exceptând centrul și estul Dobrogei; intră prin defileul Porțile de Fier și se varsă în Marea Neagră printr-o deltă, cursul său având pe parcurs lățimi și adâncimi variabile și un debit lichid care crește de la 5 560 m3/s la 6 470 m3/s în localitatea Pătlăgeanca, la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Este traversată de 5 șosele și de 2 căi ferate. pe terase și în lunca înaltă se practică o agricultură diversificată și se află multe așezări (între care 14 orașe). În lungul său se disting patru sectoare cu caracteristici diferite: Defileul Baziaș - Gura Văii (144 km), tăiat în Carpați, alcătuit din bazinete depresionare și sectoare de îngustări. La Gura Văii există barajul și hidrocentrala Porțile de Fier I, iar în amonte se află un lac de acumulare având o lungime de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
carasul etc. În delta și bălțile Dunării există colonii de păsări, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii, și o vegetație bogată. AMINTIȚI-Vă definiția lacului; factorii care contribuie la formarea cuvetei lacustre. 56 GEOGRAFIE FIZICĂ Cazanele Mici din Defileul Dunării „Priveliștea fluviului la Porțile de Fier și în tot lungul vadului săpat printre munți e de o măreție cum rar se vede pe toată fața pământului. Unde malul se ridică sute de metri, drept deasupra apei, iar râpele sure
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
împodobite ici și colo cu mănunchi de ierburi sau tufișuri galbene (Genista), panorama văii dunărene întrece orice închipuire. Vestita vale a Rhinului rămâne smerită, față de valea Dunării între munții bănățeni sau în fața stâncilor de la Porțile de Fier.“ Simion Mehedinți, România Defileul Dunării HIDROGRAFIA 57 Lacul Bâlea Lacul Roșu - Se întâlnesc în toate unitățile de relief — munți, dealuri, câmpii —, având mărimi, adâncimi și forme variate. Lacurile de munte În Carpați, lacurile au origine variată și constituie obiective turistice însemnate. În munții unde
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de plante, animale, peșteri, unele fenomene naturale (vulcanii noroioși), a fost delimitat primul parc național în Munții Retezat, la care în ultimul deceniu s-a adăugat Rezervația Biosferei Delta Dunării. De asemenea, s-au întocmit proiecte pentru unele parcuri naturale (Defileul Dunării, Munții Apuseni, Cozia etc.). Ocrotirea acestora are un scop dublu: păstrarea unor echilibre naturale și importanța pentru știință. De asemenea, ocrotirea naturii se îmbină cu aplicarea unor măsuri menite să diminueze producerea de dezechilibre și dezastre (diguri, consolidarea malurilor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Munții Apuseni (Peștera Vântului, Scărișoara, Peștera Altar etc.), dar și în Rodna (Peștera Tăușoare), Podișul Mehedinți (Topolnița), Munții Banatului (Comarnic etc.), Podișul Dobrogei (Peștera de la Movile) etc. văi în forma de chei (Cheile Bicazului, Cheile Nerei, Cheile Turzii etc.) și defilee (Defileul Dunării, defileele Oltului de la Racoș, Turnu Roșu și Cozia, defileul Mureșului între Toplița și Deda, defileul Crișului Repede etc.); Potențial turistic: totalitatea obiectivelor turistice, naturale și antropice, dintr-un anumit loc, dintr-o regiune sau țară. Cele cinci mânăstiri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Apuseni (Peștera Vântului, Scărișoara, Peștera Altar etc.), dar și în Rodna (Peștera Tăușoare), Podișul Mehedinți (Topolnița), Munții Banatului (Comarnic etc.), Podișul Dobrogei (Peștera de la Movile) etc. văi în forma de chei (Cheile Bicazului, Cheile Nerei, Cheile Turzii etc.) și defilee (Defileul Dunării, defileele Oltului de la Racoș, Turnu Roșu și Cozia, defileul Mureșului între Toplița și Deda, defileul Crișului Repede etc.); Potențial turistic: totalitatea obiectivelor turistice, naturale și antropice, dintr-un anumit loc, dintr-o regiune sau țară. Cele cinci mânăstiri cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Vântului, Scărișoara, Peștera Altar etc.), dar și în Rodna (Peștera Tăușoare), Podișul Mehedinți (Topolnița), Munții Banatului (Comarnic etc.), Podișul Dobrogei (Peștera de la Movile) etc. văi în forma de chei (Cheile Bicazului, Cheile Nerei, Cheile Turzii etc.) și defilee (Defileul Dunării, defileele Oltului de la Racoș, Turnu Roșu și Cozia, defileul Mureșului între Toplița și Deda, defileul Crișului Repede etc.); Potențial turistic: totalitatea obiectivelor turistice, naturale și antropice, dintr-un anumit loc, dintr-o regiune sau țară. Cele cinci mânăstiri cu biserici cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Rodna (Peștera Tăușoare), Podișul Mehedinți (Topolnița), Munții Banatului (Comarnic etc.), Podișul Dobrogei (Peștera de la Movile) etc. văi în forma de chei (Cheile Bicazului, Cheile Nerei, Cheile Turzii etc.) și defilee (Defileul Dunării, defileele Oltului de la Racoș, Turnu Roșu și Cozia, defileul Mureșului între Toplița și Deda, defileul Crișului Repede etc.); Potențial turistic: totalitatea obiectivelor turistice, naturale și antropice, dintr-un anumit loc, dintr-o regiune sau țară. Cele cinci mânăstiri cu biserici cu fresce exterioare din nordul Moldovei (Voroneț, Moldovița, Sucevița
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Munții Banatului (Comarnic etc.), Podișul Dobrogei (Peștera de la Movile) etc. văi în forma de chei (Cheile Bicazului, Cheile Nerei, Cheile Turzii etc.) și defilee (Defileul Dunării, defileele Oltului de la Racoș, Turnu Roșu și Cozia, defileul Mureșului între Toplița și Deda, defileul Crișului Repede etc.); Potențial turistic: totalitatea obiectivelor turistice, naturale și antropice, dintr-un anumit loc, dintr-o regiune sau țară. Cele cinci mânăstiri cu biserici cu fresce exterioare din nordul Moldovei (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Humor și Arbore) au primit premiul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
zone interesante din punct de vedere turistic. 128 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ • Clasificați potențialul turistic al României. • Numiți factorii care favorizează dezvoltarea turismului. • Pe baza informațiilor din text și a analizei hărții obiectivelor turis tice, numiți: trei chei și trei defilee; patru masive muntoase cu peisaje spectaculoase; trei peșteri; patru cetăți vechi și patru mânăstiri. • Selectați din analiza textului și a hărții obiectivelor turistice trei zone de atracție turistică. Biserica de lemn din Șurdești, Maramureș Biserica din Densuș țesături populare Port
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
terenurilor. Mediul montan împădurit înglobează cea mai mare parte din spațiul carpatic aflat la mai puțin de 2 000 m înălțime, fiind alcătuit din culmi separate de pe care se desfășoară văi adânci. În lungul văilor, sectoarele înguste de chei și defilee alternează cu cele largi cu terase, așezări și suprafețe cultivate. Există și versanți împăduriți (păduri de amestec la bază, până la 1 300 m, și de conifere până la 1 800 m), precum și areale de pajiști și fânețe (mai ales în vecinătatea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
deja în vedere deschiderea a încă 10 pensiuni agroturistice în zona Lepșa-Greșu. Mai pot fi realizate și alte tipuri de unități de cazare. Astfel, pe platoul de lângă rezervația Cascada Putnei, la o altitudine de 550 m, în decorul deosebit al defileului Putnei, poate fi amenajat un camping pentru turismul la cort. De asemenea, la ieșirea din Lepșa, lângă DJ205F, ce face legătura cu Soveja, pe malul pârâului Lepșuleț, există condiții de realizare a unui alt loc de campare, mai ales datorită
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
anul 1917. Dinaintea primei bătălii de la Oituz, generalul Constantin Prezan, aflat la Onești unde trebuia să sosească din Dobrogea Divizia 15 infanterie comandată de generalul Eremia Grigorescu, a ordonat ca Divizia 2 cavalerie ,,să apere singură cel puțin trei zile defileul Oituzului, până ce va sosi Divizia 15 din Dobrogea”. Prezan, l a avertizat pe generalul Eremia Grigorescu că, deși are un inamic foarte puternic, trebuie să apere cu orice preț trecătoarea, că o ,,retragere ar implica grave neajunsuri”. Generalul i-a
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
de pe Valea Jiului și cele două porți respectiv Poarta Orientală (Pasul Domașnea - 540 m) și Poarta de Fier a Transilvaniei; d) Sunt străbătuți de unele mari văi transversale, cum ar fi cea a: Prahovei, Jiului, Oltului, formînd astfel cel mai mare defileu din țară, lung de peste 47 km (Defileul Oltului); e) Datorită masivității și formei lor, prezintă puține depresiuni intramontane și mult mai numeroase spre exterior; f) Pădurile ocupă o suprafață mai mică comparativ cu Carpații Orientali, În schimb pășunile sunt
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Orientală (Pasul Domașnea - 540 m) și Poarta de Fier a Transilvaniei; d) Sunt străbătuți de unele mari văi transversale, cum ar fi cea a: Prahovei, Jiului, Oltului, formînd astfel cel mai mare defileu din țară, lung de peste 47 km (Defileul Oltului); e) Datorită masivității și formei lor, prezintă puține depresiuni intramontane și mult mai numeroase spre exterior; f) Pădurile ocupă o suprafață mai mică comparativ cu Carpații Orientali, În schimb pășunile sunt mult mai extinse; g) Cu toate că sunt cei mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Îl crează, prin condițiile concrete pe care le oferă pentru practicarea unor forme specifice de turism, cum ar fi canotajul, plutăritul, agrementul cu bărcile, pescuitul sportiv etc. cît și prin frumusețea drumețiilor ce pot fi realizate pe malurile acestora - apoi defileele, cheile, văile, cascadele etc. pe care unele rîuri le-au creat În cursul lor etc. reprezintă tot atîtea elemente de atracție turistică. Carpații Meridionali reprezintă după cei Orientali, al doilea „castel” de apă al țării. Aici Își au obîrșia o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Izvoare - Herculane, Sfinxul Bănățean - Topleț, Pasul Domașnea numit și Poarta Orientală, Poiana Narciselor de la Zervești - Turnu Ruieni (Caraș Severin), Cascada Ialomiței, Cheile Tătarului și Zănoagei - Moroeni (DÎmbovița), Poiana cu narcise Padeș - Cloșani, Cascada - Tismana, Cheile Sohodolului, „Inel” Valea Sohodului - Runcu, Defileul Jiului, Bumbești-Jiu, Castanii comestibili - Satu Crasna de Vale, comuna Crasna, Cheile Gilortului - Novaci, Grădina Botanică din RÎnca - Novaci, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltețului și Pădurea de Castani - Polovraci (Gorj); Porțile de Fier ale Transilvaniei din Zeicani - Sarmisegetuza, Arborele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turism este pădurea, fie ea de la marginea localității, sau de la poalele și de pe versanții munților. Atît de puternic este intrată În conștiință și În viața noastră de toate zilele, Încît În mod natural, toate celelalte frumuseți ale României: munții, cheile, defileele, depresiunile, cascadele și terminînd cu șerpuitoarele șosele asfaltate nu pot fi rupte sau separate de prezența pădurii. Oare putem concepe viața noastră fără a o lega de pădure și de efectele ei binefăcătoare asupra organismului nostru? Atribuindu-i diferite apelative
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vechimea ei, este una dintre cele mai populare, mai cunoscute și apreciate din România, ale cărei ecouri au trecut de mult peste granițele Europei. Amplasată la altitudinea de 280 m, pe malul drept al Oltului, la ieșirea acestuia din maiestuosul defileu Turnu Roșu-Cozia și În apropierea muntelui Cozia (1688m), a cărui creastă de calcar creionează magnific orizontul, stațiunea dispune de o climă blîndă, ferită de perturbații mari de umiditate și temperatură. Apariția și dezvoltarea unei puternice stațiuni În această zonă, a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de interes local; - han turistic „Rucăr”. SĂLĂTRUCU. - elemente de tehnică populară; - Pensiunea casa Eugen. STOENEȘTI. - m. m. - Închinat eroilor din primul război mondial - m. m. - o cruce din piatră cu inscripție ridicată de Mihail Viteazul În vremea retragerii sale În defileul dintre Cetățeni și Stoilești după victoria din 1595 de la Călugăreni; crucea a fost adusă aici În 1936 din satul Slobozia și pusă la căpătîiul eroului necunoscut al DÎmboviței; - la Bădeni, pe platoul Mălăiștea se păstrează urme din tabăra ridicată aici
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
CÎinenii Mari; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, cu pictură interioară și exterioară (1819-1820), sat Robești; - m. arh.: biserica „Cuvioasa Paraschiva” (sf. sec. XVIII-Începutul sec. XIX), sat Greblești; - m. m.: Piatra de la Ganga - inscripție referitoare la inaugurarea „Viei Carolina” (drum prin defileul Oltului) În timpul ocupației austriece (1728-1729); - m. i.: două cruci dedicate generalului David Prapargescu, mort aici În timpul celui de-al doilea război mondial, toamna anului 1916; - han turistic; - tabără școlară; - pensiuni turistice. HOREZU. - Muzeu; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (1800
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
l'étoffe transparente" [Zola, Une page d'amour, p.137]. 395 Cum scrie Balzac "vêtue d'un peignoir ou parée pour le bal, une femme est bien autre: vous diriez deux femmes" (Physiologie de la toilette). 396 În realitate, Worth inventatorul defileurilor, al manechinelor, al țesăturilor lucioase și al ornamentelor grațioase care personalizează toaletă. Creațiile sale feerice și facturile importante care le însoțesc sunt celebre prin aroganță lor. Cele mai vestite Pariziene fac coadă în anticamera să. Mai mult decât orice poet
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]