31,403 matches
-
pe o bancă și toceam la istorie, singura materie de care îmi era groază că o să mă asculte și n-o să rețin anii aia mulți și fără importanță. A venit agale, cu o carte îmbrăcată atent în hârtie albastră, cu degetul vârât între file și s-a așezat pe bancă, la capătul celălalt și mi-a zâmbit iarăși. Nu cu zâmbetul ăla ironic și vesel ci cu un zâmbet cald, scurt, întrebător. N-am știut atunci nimic despre zâmbete, dar am
PRIMUL SĂRUT de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_kellner_1481568471.html [Corola-blog/BlogPost/376560_a_377889]
-
că se uită scurt în jur îmi ia mâna și nu mi-o mai lăsă până la ea acasă. E greu de spus în cuvinte ce-am simțit. Ne-am strâns ușor mâinile, le-am desfăcut, ne-am alipit palmele cu degetele întinse una de alta și le-am strâns din nou, un joc, un joc în tăcere, fără să ne privim, fără să respiram aproape. În ziua aia am înțeles ce înseamnă fericirea. Am alergat către casă, am zâmbit visător până
PRIMUL SĂRUT de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_kellner_1481568471.html [Corola-blog/BlogPost/376560_a_377889]
-
un târziu Poezii de Al.Florin Țene Aparență Dorm maimuțele în copaci Cineva seamănă vânt sub lună E timpul, îmi spune gândul, să taci Dimineța s-ar putea să culegi furtună. E bucurie mare prin pădure Le-am întins un deget, împăcată gloata a plecat fluierând după mure, În locul lor să le culeagă mi-au luat mâna toată. Văzându-mă,maimuțele și-au ascuțit privirea, Proverbul mă duce la gândul ... cine te-nsoțești, În scoica urechii le-a încolțit uimirea Șoptindu-mi
APARENŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Aparenta.html [Corola-blog/BlogPost/356199_a_357528]
-
salută pe Arabul și dădu noroc cu el. Acesta le salută pe fete: - Servus fetelor, în sfârșit ați apărut și voi, pe unde ați umblat? - Ei, nu-i treaba ta Arabule, îi răspunse Ani râzând. Arabul îi răspunse, arătându-i degetul arătător și zâmbind: - Aha, bineee! Te prind eu și-ți arăt eu ție. - Daaa, mi-arăți tu mie, cum să nu. Fetele scoaseră portofelele din borsete, pregătindu-se să plătească, în timp ce Arabul se uita în jurul său să vadă dacă mai
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Cobra_partea_a_doua_mihaela_mosneanu_1394541698.html [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
rămaseră înmărmuriți. - Ce puneți la cale? Să nu mă trădați, căci e vai de neamul vostru! Apărem și dispărem cu iuțeala gândului... Iar despre forța noastră nu vă mai vorbesc! Vreți să vă demonstrez!? Îl prinse pe Conacu cu un deget de cingătoare, căci era mai gras, și-l ridică ca pe un fulg până ajunse cu capul în tavan. Ceilalți trei încremeniră. Ursuz plutea la un pas de podea ținând boierul cu vârful unghiei de la arătător. - Haideți, salvați-l! Loviți
V. UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419612542.html [Corola-blog/BlogPost/357620_a_358949]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > IISUS Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1940 din 23 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Iisus Hristos nu dă în noi năvală. El stă la ușă ca un cerșetor bătând ușor cu degete de dor și așteptând primirea cu sfială. Dacă-i deschizi pătrunde zâmbitor și umilit picioarele îți spală. Atuncea simți prezența Lui reală și parcă toate-n tine devin zbor. Dacă refuzi să îl primești, nu pleacă, așteaptă mai departe până când
IISUS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1461437795.html [Corola-blog/BlogPost/384973_a_386302]
-
sânul ce stătea să sară din bluzița subțire și din cupa sutienului. La început Ana avea senzația că cineva vrea să-i pângărească trupul cu aceste atingeri, dar senzațiile ce se transmiteau prin podul palmei partenerului de joacă și al degetelor sale pline de înțepături de ac, îi adormi simțul veghii, se abandonă în mâna vicleanului croitor, care îi desfăcu nasturii bluzei și își strecură degetele sale perverse și scotocitoare pe sub sutien ajungând la cele două rodii coapte și tari ale
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fiori_cu_zmeura.html [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
aceste atingeri, dar senzațiile ce se transmiteau prin podul palmei partenerului de joacă și al degetelor sale pline de înțepături de ac, îi adormi simțul veghii, se abandonă în mâna vicleanului croitor, care îi desfăcu nasturii bluzei și își strecură degetele sale perverse și scotocitoare pe sub sutien ajungând la cele două rodii coapte și tari ale căror turnulețe începeau să se întărească. Ana se cabră de plăcere moment care a fost suficient ca istețul croitor sa desfacă capsele sutienului dintr-o
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fiori_cu_zmeura.html [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
trăise așa ceva niciodată și nu avusese nici cum să viseze la ele, lipsind aceste momente din viața sa. Era fericită! Era iubită! Oare Costache o iubește sau doar dorește să se culce cu ea? începu ea să se gândească simțind degetele tânărului cât mai aproape de scoicuța ei. Chiar este acolo și o mângâie. Ah Doamne, asta nu..., nu se poate..., nu vreau Costi..., dar parcă această împotrivire slăbea din ce în ce mai mult. Când Costache se ridică din nou la nivelul corpului ei și
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fiori_cu_zmeura.html [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
La Centrul Cultural Francez din Timișoara, viața culturală și de socializare e foarte animată. Aici își făcu rapid prieteni. Se gândea că e pe drumul cel bun. Lupta pentru ideea unui cabinet de psiholog independent. Cu engleza și franceza la degetul mic, putea să aibă altfel de pretenții la clientelă! Aici l-a cunoscut pe un tânăr francez, care lucra ca voluntar. Era angajat la Alcatel, cu un salariu bun. În două luni s-au căsătorit legitim (el e cu 8
IUBIRI CARE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Iubiri_care_dor.html [Corola-blog/BlogPost/366807_a_368136]
-
singur sau primește scurte aprecieri de la celelalte funcționare sau de la directorul sucursalei. Nimic, nimic de la tăcuta și misterioasa domnișoară, fiind cert acest fapt, el îi zarește doar un inel de logodnă , din aur galben, artistic lucrat, ce-i lucește pe degetul său inelar. Dar, deodată, la una din glumele sale, se produce un fenomen galactic, tânăra domniță “dulce și suavă”, vorba lui Bolintineanu, zâmbește tainic și râde ușor arătându-și doar o secundă șiragul de cleștar al dinților. Surâsul ei este
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
este curios să afle. Ghinion curat, nici ea și nici celelalte colege astăzi nu poartă ecuson în piept. Acum ea s-a ridicat în picioare, și-a întors puțin capul spre imprimantă de unde ies câteva formulare, le-a apucat cu degetele lungi de pianistă și preocupată de lucru s-a așezat din nou pe scaunul ergonomic. În întâiul cadru Ștefan i-a mângâiat cu privirea talia înaltă, mlădioasă, apoi cercetarea sa a căzut pe gâtul admirabil sculptat, pe conturul vag al
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
dumneavoastră ați putea să-mifaceți o simulare, așa în linii generale, să știu, după conversie, cât ar putea ajunge rata?? întreabă el interesat ca întrevederea să fie cât mai lungă. - Desigur! afirmă ea cu gentilețe. Face interogările necesare apăsând tastele cu degetele ei lungi terminate cu unghii de culoarea ciclamei. Calculatorul o ascultă mai greu... - Scuzați așteptarea, tehnica asta este mai înceată...ciripește ea. - Mie îmi spuneți? La mine este și mai rău...calculatoarele pornesc lasfoară! spune el serios...dar în sinea
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
dracu e cu mine, chiar mă subjugă o femeie ?” se întreabă iritat. Este posac, nimeni nu-i mai intră în voie, nici poftă de mâncare nu are, dar tot mai speră și este încă aparent calm, mai încearcă marea cu degetul și îi trimite două mesaje pe telefonul mobil, dar ea, ca de obicei nu se dezminte și nu-i răspunde. După ce-și termină programul iese în oraș cu gândul să vadă lumea și poate uită de Ștefania. Pe seară
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
CĂ SUNT ȚIGAN DE LA ÎNVĂȚĂTOAREA MEA KASHTALI, STĂNCIUGEL.ȚIGAN DIN CLASA I-A. Sunt născut în 1976. În prima zi de școală din viața mea (adică în 1983), învățătoarea Stănciugel m-a întrebat: - Cum zici la dinte? - Dand! - Dar la deget? - Nai! - Dar la nas? - Nakh! - Tu ești țigan, așa că vei sta singur în bancă. M-a pus singur într-o bancă, izolat de restul clasei. Când am ajuns acasă, am întrebat-o pe bunica ce e aia țigan. Ea mi-
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
că nici nu se uită la tine dacă nu deschizi punga; sunt, cu siguranță, și medici de treabă, de suflet, care pun în centrul atenției bolnavul și nu banul dar, din păcate, aceștia sunt foarte puțini, îi poți număra pe degete. Si, apoi, eu, incă, n-am intalnit niciunul din acestia. Aș fi dorit să aud doar de un singur caz ca vreun medic, după ce n-a reușit, datorită incompetenței sale, să salveze pacientul, să vină la ruda cea mai apropiată
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/_asistenta_reformista_.html [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
poșetă. Într-o zi mi-a povestit o întâmplare de-a Reginei pe care o citise ea pe undeva. „La masa regală au dat pește . S-a pus în fața fiecărui mesean câte un bol cu apă pentru a-și clăti degetele, la urmă. Unul dintre meseni, care nu știa protocolul, a luat bolul și a sorbit o gură de apă. Situație jenantă! Atunci Regina Elisabeta și-a luat propriul bol și a băut și ea o gură de apă de acolo
BOMBOANA DE MENTĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1492800014.html [Corola-blog/BlogPost/383315_a_384644]
-
sau mai puțin împlinite -, oamenii și locurile. Timpul ne marchează. Adrian Erbiceanu, omul, a înțeles că orice monedă are două fețe. Și cu Timpul, neiertător cum este, nu te poți juca. De aici și acea senzație românească că-l „mănâncă degetele”. Nu de frică. Nici de entuziasm. S-au dus și „Zilele Babei” și multe nopți de priveghere. Și anii. Noi credem că și-a spus: „Voi rescrie basmul în felul meu, în limba de acasă, pe care am purtat-o
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_1400332334.html [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
românesc. NU EXISTĂ PROBLEMĂ FĂRĂ REZOLVARE Tragedii se mai întâmplă. Uneori, lucrurile tragice se întâmplă și pentru că nu ne pasă la timp de tragediile care se întâmplă tacit lângă noi. Diavolul se ascunde în detalii. Este ușor să arăți cu degetul într-o parte sau alta, aruncând acuzații bazate doar pe preferințe politice sau economice. Nu mai suntem în secolele în care ne făceam dreptate cu bâta în mână. Nu mai e timp. Când războiul vine la ușa noastră, căutăm încă
O LUME CU RAZBOAIE, MORTI, MINCIUNI, BANI, CORUPTIE, TRAGEDII UMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405915280.html [Corola-blog/BlogPost/343498_a_344827]
-
om dintr-o bucată, bun și cu simțul umorului. Îți recomandăm Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană Nea Ioniță fuma jumătățile de țigară cu o sipcă de lemn. Pentru mine, în schimb, fumatul lor era groaznic. Mă ardeam la degete, la buze, fumul îmi inunda ochii. Ciobanul mă privea amuzat, de parcă-mi zicea să-mi fie învățătură de minte. Eu visam la țigările lungi de un metru pe care Unchiu Culiță le fuma în Banat, când păștea oile în preajma fabricii
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
revenea foarte des. În ultimul timp, în vis apărea un detaliu nou. Vedeam stând pe scaun lângă patul meu, un om,nu prea bătrân în ciuda părului său de un alb luminos.El mă privea încruntat și îmi făcea semn cu degetul a mustrare, zicându-mi supărat, însă nu cu vocea, ci telepatic, iar eu îl înțelegeam foarte bine: - Cât timp vrei să mai rămâi aici? Nu-ți e destul? -Ooh! Nu mai suport doamne! E oribil, trebuie să ies de aici
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
ascunde-n taină, într-o mână de cenușă, umbrele trezite-n casă, care-n șoapte mă apasă. Vântul mă cuprinde rece, scârțâind o ușă veche, gândul rătăcit de spaimă, se ascunde pe perete. Mucegai și șoapte blânde, împânzesc aerul rece, degete lungi, alunecânde, cuprind clipa care trece. Tablouri vechi, cuvinte surde, glasuri noi îngână versuri, priviri reci și picioare nude, colindă prin neînțelesuri. Focul scaldă chipuri sumbre, lemnele trosnesc de spaimă, flăcările dezmiardă umbre, care nu vor să se piardă!.. Autor
ÎNTR-O MÂNĂ DE CENUŞĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1432449818.html [Corola-blog/BlogPost/367734_a_369063]
-
puțin reală, pe care un altul, de regulă mai mare, i-o punea în cârcă. Sau prețul protecției să nu mănânci bătaie în recreație sau dormitor înainte de stingere. Prăjitura la care apelai să nu ți se pună noaptea poștă la degete, hârtia aprinsă petrecută printre degetele de la picioare și din cauza căreia te trezeai urlând de durere și de spaimă spre amuzamentul plin de răutate al celorlalți, pe care lașitatea de care erau conștienți, îi împingea să se arate viteji numai când
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_prima_ion_untaru_1389595678.html [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
altul, de regulă mai mare, i-o punea în cârcă. Sau prețul protecției să nu mănânci bătaie în recreație sau dormitor înainte de stingere. Prăjitura la care apelai să nu ți se pună noaptea poștă la degete, hârtia aprinsă petrecută printre degetele de la picioare și din cauza căreia te trezeai urlând de durere și de spaimă spre amuzamentul plin de răutate al celorlalți, pe care lașitatea de care erau conștienți, îi împingea să se arate viteji numai când se aflau în grup. Aceeași
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_prima_ion_untaru_1389595678.html [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
Incordeazặ violă care se tînguie Animalul rănit răsuflă respira agonizează Culcat pe un pat de frunze uscate Care foșnesc, aburii moi îi dilata nările Organista apasă tragic pedalele Un bocet profund se sparge în tavanul catedralei Harpa dublă strălucește sub degetele tandre Care par a mîngîia gîtul fragil al clepsidrei Ghitara mare își sărbătorește argintia ei sonoritate Plînge, geme, respira pentru ultima oară Susurul suav al flautului piccolo vine de niciunde Sparge trompeta cămașă ranitặ de fluturi a nopții Cazane de
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_lila_cristina_lila_1333975222.html [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]