1,654 matches
-
Decembrie 2015. Petrecem Sărbătorile de Crăciun în județul Brașov. Ne cazăm pe Valea Râșnoavei din orașul Predeal. Locul puternic energizat, aerul curat, mirosul de rășină, verdele pădurii, susurul apei, soarele strălucitor, răsăritul și asfințitul soarelui, răsăritul lunii sunt câteva din deliciile cu care natura ne răsfață în această perioadă. Poziția pe care o avem nu ne permite să vedem răsăritul de soare în toată măreția sa, așa că ne mulțumim să privim numai reflectarea lui pe stâncile golașe cărora le dă o
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
pe care l-a scris anume pentru mine la lansarea cărții „Vademecum în lingvistică”: „VADE MECUM! îmi șopti Mirela misterioasă. Eu m-aș duce, că nu-s prost, Dar nu știu: soțul ei mă lasă?!” Mă prinsese în capcană spre deliciul unui amfiteatru întreg de profesori și studenți care în secunda următoare râdeau la unison. Nimeni nu se putea supăra pe Emil. El făcea poante doar de dragul poantei. Aștepta să râdem noi. Abia într-un târziu zâmbea și el, ca un
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
ce cad Să fie vântul, oare, cel ce-mi răsfiră părul? În mine să danseze țiganca de-altădat' ? Femeia e un înger, bărbatul,...adevărul Șoptești din Hugo iarăși, iar eu mă simt ciudat Ni-i tandră-mbrațișarea, mă ții ca pe-un deliciu Pe trena rochiei mele se-agață flori de tei... Dansăm și ești eroul, iar eu sunt sacrificiul Săgeților țintite sublim, de pașii tăi Cum mijlocul se frânge, mă arcuiești, văd Luna Rămân o dezgolire de patimi,ritm curat De glasul
...ŞI DE TANGOU-N CARE, DOAR ARIPILE BAT! de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357335_a_358664]
-
capra iar aceasta ar încerca să-i împungă cu coarnele pe agresorii canini, și ce efort ar depune stăpânii patrupedelor ca să-i stăpânească. Asemenea povestiri năstrușnice și „Scrisori către Vintu” a publicat George Peagu în revistele Luceafărul și Rebus spre deliciul cititorilor.” (Lucian Gruia) sau „Iată că a dat Dumnezeu ca George Peagu să-și adune în volum o parte din povestirile publicate prin revistele ultimilor ani, înfășișându-ni-se și în ipostaza de prozator, care, cum se poate ușor constata prin lectură
COLECŢIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- CU CAPRA PRIN BUCUREŞTI (POVESTIRI UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357398_a_358727]
-
culturii noastre contemporane. Din umbră, (asta trebuie s-o spunem), cel care a „supervizat” toată activitatea este scriitorul Constantin T. Ciubotaru, președintele Asociației Culturale „Mileniul 3”, acest Caragiale al zilelor noastre tradus și limbi de circulație europeană, cățile sale făcând deliciul românilor de pretutindeni prin ironia subțire cu ajutorul căreia surpinde moravuri și metehne românești de azi. Poeta Domnița Neaga ale cărei poeme, de o rară sensibiltate, magiciană de lux a metaforei, încălzește inimile românilor de aici până în Canada. Traducător de limba
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
așteaptă treaba și nu mai lua sămânța de pe ziar, că nu mai am ce vinde. - Panseluțo, taci că azi nu te-am pocnit și mă gâdilă palma dreaptă. Tu mă faci de râs, aici în târg? Și distracția continuă spre deliciul celor din jur. Aici, găsești tot feluri de fleacuri dar și lucruri chiar bunișoare. Nu totdeauna cumperi ce ai nevoie, iei și ce nu-ți face trebuință și când o fi să le întrebuințezi aproape că-s degradate dar așa
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
Instinctele îmi atată suplețea, plăcerile - nedesăvârșirea, sexualitatea - știința. Devălmășia perversă a rațiunii mă aruncă în monotonia digestiei. Tocmai de-aceea moartea își schimbă cravatele, trăind angoasa alegerii și meditându-și putreziciunea. Fiindcă ea doar trăiește, pe când eu exist. Îmi uzez deliciile înclinațiilor „ și (vorba lui Cioran) mă gândesc la un Eleusis al inimilor ce numai sunt înșelate, la un Mister limpede, fără zei și vehemențele iluziei.” *** M-am înzăpezit pe sânul morții mele încât nu mai am sfârșit, asemenea orașului cu
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357856_a_359185]
-
bărbații, treaba lor, sunt la serviciu; pe canapele strâmte în oficiu auzi vorbind pe rând câte-o starletă grave și demne ca la sacrificiu se văd pe rând într-o cabrioletă închipuind într-un oraș de cretă regala defilare, un deliciu; oricare: primadonă sau egretă țâșnesc prin bluze muguri de siliciu răstoarnă zațul iscodind vreun viciu să-l poată săgeta cu-o arbaletă, și să le vezi țepoase ca ariciu’ cum se privesc geloase prin lunetă! Referință Bibliografică: Poftiți la o
POFTIŢI LA O CAFEA! de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357887_a_359216]
-
și venituri din ce în ce mai mari. Da, dar trebuie să recunosc că atunci când joacă naționala vreun meci important, deschid și eu televizorul și privesc cu încântare driblingurile cu artă ale profesioniștilor care ascund mingea și execută numere de virtuozitate, spre încântarea și deliciul tribunelor. Îmi susțin cu convingere și onestitate părerile, de la care nu aș accepta să fac rabat fără argumente bine întemeiate. Nu sunt un reformator și nici nu spun lucruri noi, deși lumea în care trăim are mare nevoie de reforme
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
fel gândea și ea. Ni se părea logic să exite doar o singură realitate, un singur adevăr, universal valabil. Acumulasem deja tot ce se putea din știința și arta zilelor noastre și, deși disprețuiam mare parte din informația inutilă, descopeream deliciul de a le lega și dezlega totul cu ușurința cu care destrami un nor de fum. Undeva între noi se încrucișau ideile, construind „castele de fum” din năzăriri ingenios alternate. O ecuație cu două necunoscute se transforma într-o dilemă
ILUZIA COMUNICĂRII PERFECTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357909_a_359238]
-
atunci la modă existențialismul și noi îl socoteam pe Nae Ionescu un precursor al acestuia în România. Scrierile care circulau în taină printre noi erau: Logica, Roza Vânturilor, fragmente din cursul lui de Metafizică etc. Ca elevi, le citeam cu deliciul fructului interzis. Când am intrat în închisoare, legenda lui Nae Ionescu a crescut în ochii nostri, ai tinerilor de atunci, fiindcă toți intelectualii pe care i-am întâlnit în detenție, se socoteau elevii lui, chiar dacă unii erau ingineri, alții contabili
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
Paphos”). Dacă în relatarea despre Larnaca v-am vorbit în treacăt despre bucătăria cipriotă, care este una specifică și foarte bogată în arome mediteraneeene îmbietoare, de această dată aș vrea să vă împărtășesc, în câteva cuvinte, ce-am aflat despre deliciile bucătăriei pafosiene. Luasem masa la o tavernă din port, unde ne-a servit nimeni altul decât un confrate român, care lucra în Cipru de mai bine de zece ani; un băiat stilat și care nu semăna deloc cu mulți dintre
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
bărbații, treaba lor, sunt la serviciu; pe canapele strâmte în oficiu auzi vorbind pe rând câte-o starletă grave și demne ca la sacrificiu se văd pe rând într-o cabrioletă închipuind într-un oraș de cretă regala defilare, un deliciu; oricare: primadonă sau egretă țâșnesc prin bluze muguri de siliciu răstoarnă zațul iscodind vreun viciu să-l poată săgeta cu-o arbaletă, și să le vezi țepoase ca ariciu’ cum se privesc geloase prin lunetă! Referință Bibliografică: La o cafea
LA O CAFEA de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358424_a_359753]
-
în săptămîna brînzei, cînd se mărită proastele cu te miri care neghiob. Fiecare dintre ele avea mărunțișul pregătit, buzele încleștate a hotărîre, voința de fier și ambiția pe măsura importanței evenimentului. Singura dintre ele, care mai avea vagi ezitări în privința deliciilor oferite de acei masculi superbi, era micuța ștorfi Evrika, pe care o striga unul din cadă, ca să-l frece pe spinare cu buretele, probabil. Dar Bianca de Cholo mai avea un argument pentru amfitrioană, cîteva cutii goale de bere și
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
curgeau cu nemiluita, dar Estera se ținea bine și le întorcea vorbele ce o înfiorau și îi făceau plăcere, mai ales că unele cuvinte își au savoarea lor deosebită și, fără această glazură lingvistică, limba n-ar mai avea nici un deliciu și chiar și în această frază n-am fi putut scăpa de aceste sclipiri, dacă ne gîndim bine, pentru că nu ne-am fi putut preface că n-am fi înțeles, pentru că știm noi că fierul și arama trebuiesc bătute împreună
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
piersici și portocale. În ceea ce privește înghețata din salată de fructe, aceasta este pregătită cu bucăți mici de fructe, aromatizate cu sucuri din concentrat de fructe sau cu îndulcitori artificiali. La fel de aromate și de proaspete sunt și cocktailurile de fructe. “Ambrosia”, un deliciu de secol XIX Dacă în antichitate salatele de fructe nu conțineau altceva decât fructe proaspete sau uscate, salata de fructe propriu-zisă a început să fie preparată la jumătatea secolului XIX, în epoca victoriană. Din această perioadă datează rețeta “Ambrosia”, un
SALATĂ DE FRUCTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357986_a_359315]
-
secol XIX Dacă în antichitate salatele de fructe nu conțineau altceva decât fructe proaspete sau uscate, salata de fructe propriu-zisă a început să fie preparată la jumătatea secolului XIX, în epoca victoriană. Din această perioadă datează rețeta “Ambrosia”, un adevărat deliciu în materie culinară. În 1863 de exemplu, pentru o salată de fructe tradițională aveai nevoie de "caise, pere, portocale, coacăze și fructe de pădure", la care se adăugau "un vârf de cuțit de nucșoară și o linguriță de brandy sau
SALATĂ DE FRUCTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357986_a_359315]
-
puterii, protectori ai camarilei dezlănțuite în devorarea privilegiilor sub fluturarea “interesului național”, un sinistru joc, soldat cu milioane de victime colaterale, privitoare ca la circ din spațiul sufocant al nevoilor zilnice - dar ce mai contează aceste detalii! - un joc cu deliciu asumat, în cercul vicios al nesătulei grandori și trufii de dominare, până când? Până la compromiterea inducerii compromisului, ca țintă și utilitate demolatoare, cu folos partizan de putere fără graniță și privilegii fără număr, până la, implicit, compromiterea compromițătorilor, care nu au căderea
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
Diformă și lălâie” (Regăsire). Ne aflăm, de asemenea, în universul domestic al scriitorului, cu tabieturi și hobby-uri legate de familie: cafeluța de dimineață, știrile de la televizor, capotul vaporos al nevestei, cu sânii ca niște padele miraculoase și alte mici delicii conjugale, care-l înrobesc pe orice bărbat. Cu toate aceste conforturi diurne și nocturne, poetul simte cum: „A trecut pe la fereastră un / Sentiment de gheață”; „Simțeam cum se surpă în mine / Toate”; „Simțeam neputința ca un laț”; ș.a. Tot frânturi
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
Sânii mi se înfățișau în toată splendoarea lor: sâni încă în formare, mici, rotunzi, cu piele moale și catifelată la atingere și cu vârfuri micuțe și roșii, înconjurate de o rozetă galben-maronie, cu porii ca niște adâncituri fine. Era un deliciu să-i atingi. Căușul palmei mele îi acoperea cu blândete și-i mângâia pe deasupra mameloanelor, care din nou s-au înțepenit, mărindu-și volumul. Mângâierile au coborât din nou între coapse, iar umezeala pe care o simțeam în vârful degetelor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
în: Ediția nr. 460 din 04 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului În colecția SATHYR a editurii Armonii Culturale, a apărut - la începutul lui aprilie 2012 - o antologie de catrene umoristice, intitulată „Stropi de senin” a profesorului adjudean Ion Croitoru. Spre deliciul cititorilor, redam mai jos câteva dintre spicuirile adunate în Cuvântul înainte al autorului lucrării: „Către eventualii cititori: Prezentul volumaș s-ar dori o carte de vacanță. Ce este o carte de vacanță nu ne întrebăm prea des, căci răspunsul este
STROPI DE SENIN (CATRENE UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358866_a_360195]
-
frecvente. În al doilea rând duritatea extremă a fost înlăturată, iar toleranța pentru contactele fizice nepermise nu există. Contactul fizic direct cu adversarul presupune vreun pericol? Îndepărtându-ne gândul de hocheiul nord-american, unde se mai practică încăierările între sportivi, spre deliciul publicului și pentru spectacol, aș putea să vă spun că acest sport se bazează mai mult pe simțul jocului, decât pe cel al luptei. Iar acesta se educă pe parcursul antrenamentelor. Un sportiv bine antrenat nu are voie să se accidenteze
INTERVIU CU ANTRENORUL CRISTI MUNTEANU, PROFESOR DE HOCHEI PE GHEAŢĂ LA C.S.M. DUNĂREA GALAŢI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359359_a_360688]
-
invidiat, iar din când în când, se ridicau pe piciorușele din spate de parcă voiau să se măsoare în înălțime. Ce mai! curtea Georgianei era plină de veselia și de drăgălășenia celor doi urechiați. Dacă venea cineva în vizită, iepurașii făceau deliciul întâlnirii. Într-una din zile, când toate animalele curții păreau că se acceptă, iar gelozia privind atenția care se acorda noilor membri se șterse cumva, Geo hotărî să-i lase puțin singuri pe cei doi iepurași prin iarba moale și
POVESTEA IEPURAȘILOR PITICI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359435_a_360764]
-
mergând până la nume de clădiri, muzee, străzi, piețe și statui. Ba, pe unii îi mai întâlnești și-n carne și oase, mai ales pe Mozart, care pare să aibă program încărcat vânturându-se pe corsoul vienez - renumita Kärntnerstrasse - și făcând deliciul turiștilor, nu numai japonezi. În costum cu pantaloni-pană, redingotă și pantofi cu cataramă, bineînțeles cu perucă albă, e oricând gata să se tragă în chip cu străinii încântați de cunoștință. Amețiți de atâta forfotă și arhitectură domnească, ne-am trezit
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
exercite chiar o fascinație asupra cititorilor mici și mari, poate tocmai prin prisma „scurtimii” și a condensării „multului în puțin” (într-o eră a virtezei, când nu mai e timp de nimic, nici măcar pentru lectura tomurilor groase care făceau odinioară deliciul cititorilor cuminți și răbdători, care dispuneau de timp și de alte resurse necesare parcurgerii cărților de mii de pagini). Sau poate că autoarea consideră că explicația, cheia stă chiar în multul ideatic concentrat în câteva vocabule, înșiruite ca mărgelele pe
VIAŢA CA O PUNTE ...SAU CA O PRADĂ, TOT TREBUIE TRĂITĂ (TITINA NICA ŢENE) de MIHAELA ROTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360297_a_361626]