895 matches
-
de manifestare afectivă, impulsivitatea scăpată de sub control. Dată fiind complexitatea fenomenologiei delincvenței este semnificativ ca în analiza acesteia să se țină seama de întregul complex de determinare: a) dimensiunea statistică cu scopul de a evidenția pe indicii spațio-temporali a fenomenului delincvenței; b) dimensiune juridică prin intermediul căreia este evidențiat: • tipologia normelor juridice care au fost încălcate prin delincvență; • gravitatea prejudiciilor aduse; • felul sancțiunilor aplicate; • metodele de reinserție socio-profesională a persoanei delincvente. c) dimensiunea sociologică accentuează explicarea și prevenirea actelor delincvente în raport cu multiplele
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
analiza acesteia să se țină seama de întregul complex de determinare: a) dimensiunea statistică cu scopul de a evidenția pe indicii spațio-temporali a fenomenului delincvenței; b) dimensiune juridică prin intermediul căreia este evidențiat: • tipologia normelor juridice care au fost încălcate prin delincvență; • gravitatea prejudiciilor aduse; • felul sancțiunilor aplicate; • metodele de reinserție socio-profesională a persoanei delincvente. c) dimensiunea sociologică accentuează explicarea și prevenirea actelor delincvente în raport cu multiplele fenomene de dezechilibru și dezorganizare existente la nivel social; d) dimensiunea psihologică evidențiază profilul individului delincvent
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
psihologică evidențiază profilul individului delincvent, precum și atitudinea acestuia față de fapta comisă; e) dimensiunea economică indice care facilitează evaluarea pierderilor (directe și indirecte) suferite în urma comiterii respectivei infracțiuni; f) dimensiunea prospectivă care deține un rol semnifcativ întrucât permite studiul asupra evoluției delincvenței în viitor. Rândurile de mai sus demonstrază încă o dată, dacă mai era necesar, caracterul inter- și pluridisciplinar al studiului asupra delincvenței, indiferent de forma, gradul acesteia, sau vârsta infractorului. Ținând seama de trăsăturile caracteristice domeniului, orice specialist interesat de fenomenologia
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
indirecte) suferite în urma comiterii respectivei infracțiuni; f) dimensiunea prospectivă care deține un rol semnifcativ întrucât permite studiul asupra evoluției delincvenței în viitor. Rândurile de mai sus demonstrază încă o dată, dacă mai era necesar, caracterul inter- și pluridisciplinar al studiului asupra delincvenței, indiferent de forma, gradul acesteia, sau vârsta infractorului. Ținând seama de trăsăturile caracteristice domeniului, orice specialist interesat de fenomenologia delincvenței nu poate omite câteva întrebări cheie: 1. Care sunt cauzele care-i determină pe indivizi să comită acte antisociale, delincvente
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în viitor. Rândurile de mai sus demonstrază încă o dată, dacă mai era necesar, caracterul inter- și pluridisciplinar al studiului asupra delincvenței, indiferent de forma, gradul acesteia, sau vârsta infractorului. Ținând seama de trăsăturile caracteristice domeniului, orice specialist interesat de fenomenologia delincvenței nu poate omite câteva întrebări cheie: 1. Care sunt cauzele care-i determină pe indivizi să comită acte antisociale, delincvente? 2. Cum poate fi evaluată o conduită delincventă? 3. Care sunt strategiile prin care se poate diminua și înlătura această
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
componentă indezirabilă a tabloului social actual? În dorința de a găsi răspunsul favorabil la aceste interogații nu putem să sfidăm opiniile care au existat în istorie vis a vis de acest fapt. Inițial preștiințific - curentul a caracterizat Evul Mediu European delincvența era explicată prin concepția "demonologică". Conform acestei concepții, spiritele "nefaste" (diavoli, demoni etc.) îi îndemnau pe oameni să comită acte deviante. Ulterior în perioada iluministă, apar primele interpretări laice ale comportamentului criminal. În secolul XVIII, Cesar Beccaria, a fondat Școala
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
divin, ci sunt raționale și țin de responsabilitatea și libertatea de alegere a individului. Sancțiunile trebuie adecvate delictului comis. Jeremy Bentham preia o parte din ideile lui Beccaria, dar în plus introduce importanța statului și societății în slujba individului. Cauza delincvenței ar fi decizia liberă și calculul rațional al durerii și plăcerii. Individul are un număr de alternative la alegere pentru îndeplinirea acțiunilor. Activitățile care urmează căi ce încalcă normele și legile sunt urmate de pedepse ce produc durere mai mare
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
două perspective, ceea ce a determinat elaborarea teoriei cauzalității multiple. Acest lucru poate fi demonstrat prin analiza efectuată în rândurile de mai sus (a se vedea argumentele privind interconexiunea factorilor socio-economo-demografici cu cei psihologici și culturali). 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) Delincvența, indiferent de nivelul și gravitatea sa, de vârsta făptuitorului poate fi evaluată drept o formă de "conflict cultural", care se datorează, conform opiniilor lui T. Sellin, antagonismului existent între normele de comportament și conduita diferitelor
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
elaborarea teoriei cauzalității multiple. Acest lucru poate fi demonstrat prin analiza efectuată în rândurile de mai sus (a se vedea argumentele privind interconexiunea factorilor socio-economo-demografici cu cei psihologici și culturali). 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) Delincvența, indiferent de nivelul și gravitatea sa, de vârsta făptuitorului poate fi evaluată drept o formă de "conflict cultural", care se datorează, conform opiniilor lui T. Sellin, antagonismului existent între normele de comportament și conduita diferitelor grupe sociale. Preluând ideea socializării
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de vârsta făptuitorului poate fi evaluată drept o formă de "conflict cultural", care se datorează, conform opiniilor lui T. Sellin, antagonismului existent între normele de comportament și conduita diferitelor grupe sociale. Preluând ideea socializării și "învățării negative", A. Cohen consideră delincvența drept un atribut reprezentativ pentru anumite "subculturi" sociale, unde diferiți indivizi acuză faptul că perspectivele și căile de acces spre diferite bunuri și valori sociale le sunt obturate, datorită "neșansei existențiale". În consecință, la nivelul acestor grupuri se elaborează și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
singură manifestare, ci se practică un ansamblu de acțiuni delincvente, fără a se specializa în mod expres într-o formă de manifestare; * autonomia grupului presupune solidaritatea între membrii grupului, față de presiunile exercitate de alte subculturi. Teorii ale "reacției sociale" față de delincvență Din perspectiva acestor paradigme, un rol semnificativ în declanșarea unui comportament delincvențial este jucat de reacția de răspuns și contra-răspuns a individului în diferite contexte sociale. Conform acestor teorii, delincvența nu este o trăsătură intrinsecă actului sau acțiunii unui individ
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
presiunile exercitate de alte subculturi. Teorii ale "reacției sociale" față de delincvență Din perspectiva acestor paradigme, un rol semnificativ în declanșarea unui comportament delincvențial este jucat de reacția de răspuns și contra-răspuns a individului în diferite contexte sociale. Conform acestor teorii, delincvența nu este o trăsătură intrinsecă actului sau acțiunii unui individ, ci mai curând o însușire conferită prin etichetarea unui grup sau individ de către cei care dețin puterea. Pentru a explica mecanismul definirii și etichetării delincvenței, adepții acestei teorii analizează interacțiunea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
contexte sociale. Conform acestor teorii, delincvența nu este o trăsătură intrinsecă actului sau acțiunii unui individ, ci mai curând o însușire conferită prin etichetarea unui grup sau individ de către cei care dețin puterea. Pentru a explica mecanismul definirii și etichetării delincvenței, adepții acestei teorii analizează interacțiunea dintre norme și comportamente sociale, considerând că în orice societate sunt indivizi ce încalcă normele prescrise și indivizi care se pronunță asupra conduitelor celor care violează normele. În acest sens, norma reprezintă, de fapt, etalonul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cazul cronicizării acestei tulburări, individul manifestă o serie de deliruri sistematizate, halucinație și epilepsie alcoolică, toate acestea favorizează dezvoltarea unor idei delirante, de persecuție sau de gelozie, toate acestea pot duce la tentative sau chiar crime propriu-zise. Capitolul 2 Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității În psihologie, sunt luate în calcul și studiate temperamentul, aptitudinile și caracterul, deoarece sunt considerate ca adevarate unități de bază ale personalității unui infractor, pot contribui la explicarea și înțelegerea faptei concret săvârșite și stabilirea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
înțelegerea rațiunii actului infracțional, dar mai ales permite stabilirea mijloacelor corigibile. Se cunoaște că o vârstă cu un crescut nivel infracțional este cea a adolescenței și a tinereții, în timp ce odată cu atingerea maturității numărul făptașilor scade simțitor. În ceea ce privește latura calitativă a delincvenței, se constată un anumit pattern infracțional direct determinat de specificul bio-psiho-cronologic: forța fizică, capacități intelectuale crescute etc. La vârsta adultă sunt săvârșite infracțiuni care cer mai multă prudență și experiență de viață. Perspectiva psihologică de analiză a delincvenței, încearcă să
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
calitativă a delincvenței, se constată un anumit pattern infracțional direct determinat de specificul bio-psiho-cronologic: forța fizică, capacități intelectuale crescute etc. La vârsta adultă sunt săvârșite infracțiuni care cer mai multă prudență și experiență de viață. Perspectiva psihologică de analiză a delincvenței, încearcă să explice în ce măsură omul dispune de o capacitate intelectivă, afectivă, volitivă, capabilă să mențină un echilibru între satisfacerea necesităților gen nevoi, aspirații, interese și mijloacele legitime de realizare a acestora. Pentru definirea delincveței în unele analize teoretice centrarea se
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pe conceptul de imaturitate socială, care generează comportamentul delincvent. Insuficiența maturizare socială este sugerată de dificultățile de integrare socială, de starea de conflict cu cerințele unui anumit sistem valoric normativ, care destructurează raporturile sociale. De pe aceste poziții de abordare a delincvenței se evidențiază: • insuficiența proceselor de asimilare a cerințelor și normelor sociale. În acest caz putem afirma că individul care se găsește într-un deficit, prezintă o creanță semnificativă a laturii sociale; • insuficiența proceselor de acomodare (adaptare) la mediul social, este
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
înregistrează decalaje de dezvoltare pe următoarele planuri: • între nivelul maturizării intelectuale pe de o parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial acționale pe de altă parte; • între dezvoltarea intelectuală și dezvoltarea judecăților sentimentale și morale (Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă Pentru a înțelege fenomenul delincvenței juvenile putem efectua o paralelă conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
planuri: • între nivelul maturizării intelectuale pe de o parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial acționale pe de altă parte; • între dezvoltarea intelectuală și dezvoltarea judecăților sentimentale și morale (Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă Pentru a înțelege fenomenul delincvenței juvenile putem efectua o paralelă conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice sunt comise de către minori până la vârsta
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial acționale pe de altă parte; • între dezvoltarea intelectuală și dezvoltarea judecăților sentimentale și morale (Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă Pentru a înțelege fenomenul delincvenței juvenile putem efectua o paralelă conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice sunt comise de către minori până la vârsta de 18 ani, fiecare acțiune corectivă fiind caracteristică
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
făcând referire la carențele educative, consideră că sub aspect psihopedagogic delincventul minor este acel individ a cărui necesități biologice, afective, intelectuale, educative și sociale nu au fost satisfăcute la timp și în mod corespunzător normelor culturale existente. Alți cercetători privesc delincvența ca o deficiență a maturării sociale (V. Preda, 1981, p. 58) a cărei consecințe reprezintă o semnificativă carența adaptativă a individului la cerințele și normele socioculturale, cu o conduită inacceptabilă din punct de vedere socio-juridic, dezvoltându-se adevărate disonanțe cognitive
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
inacceptabilă din punct de vedere socio-juridic, dezvoltându-se adevărate disonanțe cognitive. Mucchielli (1965 apud. V. Dragomirescu, 1976, p. 75), plecând de la conceptul de insuficientă dezvoltare socio-morală a unor indivizi, a elaborat teoria disocialității care subliniază importanța factorilor psihosociali în dezvoltarea delincvenței juvenile. Astfel că disocialitatea poate fi exprimată în: a. neacceptarea colectivității, a societății; b. falsa percepție socială a celor din jur; c. lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d. respingerea rolului social ce i s-a acordat
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
zilei de mâine etc. * Influența factorilor familiali în dezvoltarea comportamentelor delincvențiale Am remarcat și în rândurile de mai sus importanța mediului din care provine minorul infractor, de modelele educaționale pe care și le înșușește pe parcursul etapelor ontogenetice. Putem vorbi de delincvență abia după vârsta de 14 ani când se presupune că se dezvoltă conștiința morală și discernământul. Pană la acestă etapă ontogenetică, rolul familiei este de necontestat. Copiii reprezintă produsul familiei, sunt dovada vie a climatului din interiorul căminului. Climatul educațional
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și copilul rege care este prioritar și orice dorința a lui este lege pentru părinți. Aceste conduite dezvoltate și întreținute de către părinți nu pot decât să scadă foarte mult rezistența la frustrare a copilului, ulterior acesta fiind extrem de înclinat spre delincvență tocmai din motivul că lui nu i-a fost refuzat nimic. Acestea reprezintă doar câteva aspecte ale vastului sistem delincvențial, după cum s-a văzut acesta implică un complex sistem cauzal, fiind intercorelate multe subsisteme în sistem și sisteme în context
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cantonează la nivelul aspectelor accidentale ale acestuia. Primele sunt direcții necesare și se manifestă ca tendințe principale și dominante, pe când celelalte sunt întâmplătoare și nu depind de condițiile interne și stabile, ci de condițiile variabile neesențiale 2.2. Indici ai delincvenței juvenile Ținând seama de acești indici ai delincvenței, putem privi fenomenul ca fiind definit prin: a. instabilitatea emotiv-acțională; b. inadaptare socială; c. căutarea satisfacției materiale sau morale prin delict; d. duplicitatea comportamentului delincvent. a. Instabilitatea emotiv acțională reprezintă caracteristica generatoare
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]