926 matches
-
i se dăduseră spre educare ar fi avut o cauză nativă, iar "reeducarea" lor integrală ar fi fost cu neputință. Poate tocmai condițiile proprii unei colonii de delincvenți minori l-au ajutat pe Makarenko să vadă inconsistența acestor teze: originea delincvenței juvenile se afla în condițiile sociale în care unii copii și tineri erau obligați să trăiască. Pesimismului pedologic i-a fost opus un robust și justificat optimism pedagogic. A. S. Makarenko opunea astfel unei logici pedologice exprimată prin ideea că educația
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Brazilia și încasând tot 50% din venituri circa 1,5 miliarde dolari. Interesul Oficiului pentru Corpul diplomatic consta în două aspecte: atragerea de turiști străini printr-o "atitudine" favorabilă și diminuarea impactului negativ asupra fluxului de turiști a informațiilor privind delincvența, criminalitatea și traficul de droguri din Rio. Oficiul organiza cam de două-trei ori pe an excursii pentru diplomați, acțiuni întotdeauna bine pregătite, care îmbinau întâlniri cu autorități locale, vizite la obiective culturale, sociale și, bineînțeles, turistice. Uneori probleme de serviciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în majoritatea cazurilor din cele peste 600 de "favelas", concentrări de defavorizați ai societății, masate de obicei pe pantele dealurilor și ale munților din Rio, în care trăiesc peste un milion de oameni. Fără excepții, favelele sunt centre ale sărăciei, delincvenței, prostituției și drogurilor, unde regulile sunt făcute de capii mafioți cu arma în mână și unde poliția calcă rar, lăsând bandele rivale (Comando Vermelho, Terceiro Comando, Amigos de los Amigos...) să-și regleze conturile între ele. Cine a văzut recent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mână și unde poliția calcă rar, lăsând bandele rivale (Comando Vermelho, Terceiro Comando, Amigos de los Amigos...) să-și regleze conturile între ele. Cine a văzut recent "Cidade de Deus", filmul brazilian onorat cu multe premii, zguduitor prin cruzimea imaginilor delincvenței juvenile din Rio, poate avea o imagine a vieții dintr-o favelă). Ca atare, anual, în ultima perioadă, sunt asasinate în Rio 3500 persoane (9 pe zi), se înregistrează 80 000 de furturi (10 pe oră), procentajul de rezolvare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Vermelha (Linia roșie) șoseaua care face legătura între aeroport și Rio și trece printr-o zonă rău famată -, atacat și turiștii rămâneau fără bagaje, fără bani și uneori și fără viață, dacă se împotriveau. De aici eforturile autorităților pentru combaterea delincvenței, de aici inițiativa de a coopta armata în acțiunile represive din favele (fără mari rezultate, sloganul fiind " Mai multe trupe, mai multe înmormântări"!) Conform statisticilor, pentru Crăciunul din 1992 au fost mobilizați peste 6000 de militari, înregistrându-se totuși 2300
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Domeniul social: prin școlile obligatorii și de formare profesională; activitatea cu handicapații; orientarea spre noile forme de sărăcie precum prezența extra-comunitarilor, șomajul tinerilor și altele care ne îndreaptă spre o situație de bunăstare excesivă, precum toxico-dependența, HIV, anumite forme de delincvență și de neadaptare socială; acestor situații putem să le adăugăm și ambientul închisorii. Un capitol amplu ar trebui să fie dedicat implicării în domeniul sanitar care se desfășoară în principal la Negrar (Verona), dar mai sunt câteva structuri mai mici
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sunt dominați de spiritul de aventură și de asumare a riscului. Goana lor după adrenalină poate fi satisfăcută, în mod constructiv, prin actul creației. Dacă li se respinge această șansă, indivizii de acest tip pot eșua, în mod distructiv, în delincvență. Independența creatorului se traduce în faptul că își stabilește propriile reguli, se descurcă singur, nu este procupat de impresia pe care o lasă asupra celorlalți, se îmbracă uneori în mod deosebit. D. Trăsături voluntare de caracter: consecvența în urmărirea scopurilor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sunt dominați de spiritul de aventură și de asumare a riscului. Goana lor după adrenalină poate fi satisfăcută, în mod constructiv, prin actul creației. Dacă li se respinge această șansă, indivizii de acest tip pot eșua, în mod distructiv, în delincvență. Din acest motiv rolul școlii, al familiei și al societății în ansamblu este de a asigura cadrul manifestării creative a acestor persoane dotate. Un creativ este deosebit de perseverent în munca pentru care simte atractivitate; se dăruiește total creației și face
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ciomăgarilor ar trebui să citească pasajele despre exploatările de uraniu din orașul Petru Groza, să revină, iar și iar, la terifianta imagine a sugarului coabitând, În patul de spital, cu un șobolan sau să scruteze hăul dintre „inexistența” oficială a delincvenței, decretată de autorități, și zguduitoarele cazuri reale menționate la p. 138. În această subterană a vieții proliferând Între degradare stătută și energie malefică, procesul plagiatului Barbu, asaltul „celor 13” condeieri visând o Uniune a Scriitorilor Comuniști, macabra farsă a funeraliilor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
70, sociologia românească s-a centrat pe cercetarea proceselor reale de industrializare și urbanizare, de integrare a țărănimii trecute forțat dintr-o agricultură colectivizată în industrie și în mediul urban, și pe cercetarea diferitelor procese sociale disruptive, ca, de exemplu, delincvența. Sociologia românească în acea perioadă s-a diferențiat ca tematică de sociologia din cele mai multe țări comuniste. Acestea erau înrobite de tematica derivată din programul comunist: omogenizarea societății, promovarea conștiinței socialiste, cooperativizarea agriculturii, formarea modului de viață socialist, promovarea conștiinței ateiste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cu toată prudența ce se impune (s-a avut în vedere doar un singur tip de acte infracționale), putem să conchidem că pentru opinia publică din România problemele de natură economică sunt mai importante decât criminalitatea. Opinia publică despre cauzele delincvenței Așa cum se știe, criminalitatea are o cauzalitate multidimensională. Publicul tinde să explice infracționalitatea luând în considerare o multitudine de factori, dar accentuează importanța celor economici și de mediul înconjurător (Roberts, 1992, 129). Astfel, s-au pus în evidență două modele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și Muncer, 1990) au reținut că, în opinia americanilor, cauzele sociale ale criminalității sunt mai importante decât factorii de personalitate. Studiile realizate de Clive R. Hollin și Kevin Howells (1987) sugerează că publicul încearcă mai degrabă să explice cazurile de delincvență particulare (offense-specific) decât fenomenul criminalității în globalitatea lui. În studiile lor, au constatat că furtul și jafurile tind să fie explicate prin deficitul de educație, în timp ce violul este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
concordață între ierarhizarea gravității faptelor penale stabilită legal (corespunzător pedepselor prevăzute de lege) și ierarhizarea făcută în sondajele de opinie. Într-o cercetare pe 60.000 de persoane din SUA, cerându-se să se evalueze peste 200 de acte de delincvență, s-a pus în evidență că americanii consideră crimele cu violență ca fiind cele mai grave delicte (Wolfgang et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
presa scrisă etc.) în procesul complex de formare a opiniei publice despre actele antisociale care intră sub incidența legii și despre instituțiile abilitate să aplice legea penală. Înțelegerea modului în care colectează, sortează și contextualizează jurnaliștii informațiile despre cazurile de delincvență ne ajută să cunoaștem bias-urile (erorile) opiniei publice despre criminalitate și sancționarea ei legală. Julian V. Roberts (1992, 116) susține că două ar fi principalele cauze ale bias-urilor în construirea opinei publice despre criminalitate: influența mass-media și particularitățile cogniției sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
construcție a grupului; - întrebările „anonime”: sunt cele care urmăresc să reveleze atitudinile și opiniile pe care elevii/studenții le au față de un subiect considerat „delicat” de către cadrul didactic (la orele de dirigenție, spre exemplu, astfel de subiecte ar putea privi delincvența juvenilă sau educația sexuală) sau cele folosite atunci când tema a inclus un conflict escaladat între participanții la focus-group; elevii/studenții pot fi rugați să-și scrie opiniile pe caiete sau pe foi de hârtie, iar profesorul va strânge aceste documente
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
După cum se știe, ca deplasare spațială a populației, migrația se realizează pe distanțe diferite și perioade variabile de timp și este însoțită de numeroase procese sociale pentru individul/grupul ce se deplasează și pentru comunitățile furnizoare, respectiv primitoare de migranți. Delincvența este văzută drept o consecință a expansiunii urbane, a supraaglomerării populației în anumite regiuni ce determină noi modele comportamentale sau marginalizarea unor categorii de populație. Devianța este asociată unor aspecte negative ale vieții sociale. Informațiile cotidiene furnizate pe diferite căi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că la creșterea violenței contribuie și urbanizarea printr-o serie de caracteristici ale sale legate de dimensiunea construcțiilor, extinderea spațială mare a orașelor, suprapopularea, anonimatul, contrastele dintre centru și periferie, comunicarea interumană slabă etc. Despre legătura dintre urbanizare și apariția delincvenței vorbește și M. Cusson (1992, 457-458). Acesta definește devianța ca „ansamblul conduitelor și stărilor pe care membrii unui grup le judecă drept neconforme cu așteptările, normele sau valorile lor și care, în consecință, riscă să trezească din partea lor reprobare și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
diverse forme de devianță (s-au dublat ratele de sinucidere, creșterea în dimensiuni a orașelor a dus la o creștere a frecvenței crimelor a căror distribuție e inegală pe teritoriul urban. Într-un interval de 20 de ani, „ariile de delincvență” sunt caracterizate de prezența masivă a alcoolicilor, toxicomanilor, sinucigașilor). Autorul remarcă totuși că amploarea crescută și intensificarea delincvenței, în anumite arii ale orașului, nu sunt determinate direct de opoziția sat - oraș. Ariile respective numite mai degrabă arii de devianță cuprind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o creștere a frecvenței crimelor a căror distribuție e inegală pe teritoriul urban. Într-un interval de 20 de ani, „ariile de delincvență” sunt caracterizate de prezența masivă a alcoolicilor, toxicomanilor, sinucigașilor). Autorul remarcă totuși că amploarea crescută și intensificarea delincvenței, în anumite arii ale orașului, nu sunt determinate direct de opoziția sat - oraș. Ariile respective numite mai degrabă arii de devianță cuprind o populație neintegrată social, cu slabe raporturi sociale, tranzitorii și anonime. Din cele prezentate nu trebuie înțeles că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
față acceptându-le și adaptându-se lor sau dimpotrivă (ceea ce atrage după sine sancțiuni). Or, tocmai aceste dezechilibre între propria zestre socială, culturală, morală și caracteristicile altui mediu organizat și condus după alte principii pot genera acte de devianță și delincvență (ca manifestare a devianței), îmbrăcând o multitudine de forme. Aceste opinii sunt susținute și de R. Rășcanu (1997, 224) care afirma că apariția unor crize bio-psiho-socioculturale ce pot degenera în conflicte, în devianțe și violențe poate fi declanșată și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
1996). Tineretul deceniului unu. București: Editura Expert. Mihăilescu, Ioan. (1999). Familia în societățile europene. București: Editura Universității. Mihăilescu, Ioan. (2003). Sociologie generală. Iași: Editura Polirom. Mitrofan, Iolanda, Ciupercă, Cristian. (1997). Psihologia relațiilor dintre sexe. București: Editura Alternative. Petcu, Marioara. (1999). Delincvența. Repere psihosociale. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Preda, Vasile. (1998). Delincvența juvenilă. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujana. Rășcanu, Ruxandra. (1997). Implicații psihoclinice ale unor disfuncții sociale: conflict, violența, maltratare, suicid, homosexualitate. În M. Zlate (coord.). Psihologia vieții cotidiene. Iași: Editura Polirom. Rotariu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
1999). Familia în societățile europene. București: Editura Universității. Mihăilescu, Ioan. (2003). Sociologie generală. Iași: Editura Polirom. Mitrofan, Iolanda, Ciupercă, Cristian. (1997). Psihologia relațiilor dintre sexe. București: Editura Alternative. Petcu, Marioara. (1999). Delincvența. Repere psihosociale. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Preda, Vasile. (1998). Delincvența juvenilă. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujana. Rășcanu, Ruxandra. (1997). Implicații psihoclinice ale unor disfuncții sociale: conflict, violența, maltratare, suicid, homosexualitate. În M. Zlate (coord.). Psihologia vieții cotidiene. Iași: Editura Polirom. Rotariu, Traian. (1999). Asupra unor aspecte ale migrației interne în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
rapoartele de cercetare ale CCPT, unele putând fi găsite la Biblioteca Academiei Române și la Biblioteca Națională a României. Mai mult, s-au elaborat ori dezvoltat concepte precum balanță motivațională, coevoluție, iuventologie, subcultura tineretului, contracultură, abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare, delincvența juvenilă. S-a configurat în perioada comunistă o sociologie a vârstelor și generațiilor și aș remarca câteva contribuții - prima abordare monografică a problematicii generațiilor din sociologia românească, redefinirea conceptelor de generație, tineret, tinerețe, relații între generații, decelarea unor noi dimensiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a tipurilor violenței umane, mergând de la violență fizică, la cea morală, trecând prin violență economică. Violența fizică poate provoca moartea, vătămarea corporală sau privarea de libertate a victimei. Violența economică, mai cuprinzătoare, privește raporturile omului cu bunurile materiale și descrie delincvența de toate felurile. într-o societate de consum, riscul neglijării sentimentului existenței sau al înlocuirii lui cu cel al posesiunii este foarte mare, și nu pe deplin conștientizat. Menționăm că există în ultimii ani, manifestările de downshift, de decalaj, care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mici, promovând valori și sensuri diferite, uneori opuse normelor sociale ale societății generale; când tinerii intră în astfel de grupuri, în care autoritatea nu este respectată, ei vor fi expuși la a dezvolta acte criminale; este o teorie care explică delincvența juvenilă); 6. teoria urmelor (susține faptul că tratarea cu brutalitate a copilului de către părinți sau colegi, conduce la crimă la vârsta adultă; teoria aceasta respinge ideea moștenirii unei predispoziții genetice); 7. teoria controlului (a legăturilor și controlului social; teoria explică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]