1,185 matches
-
Bisericii de a trage o linie netă de demarcație între sacru și profan, de a împiedica intervenția mundanului în rostul eternului. Cu toate acestea, au existat cazuri de preoți care au făcut politică. O dată ce s-a stabilit o linie de demarcație între acțiunea lumească și chestiunile duhovnicești, preoții, în calitate de reprezentanți ai Ecclesiei, își arogă dreptul de a funcționa în sfera seculară. Nae Ionescu reușește să explice diferența fundamentală care se stabilește între autonomia bisericească și acțiunea politică 5. Puterea politică sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prin încorporarea teritoriului dintre Bug și Nistru, Imperiul țarist își fixează granița pe Nistru, ajungînd prima oară în hotar cu Moldova, iar tratatul ruso-turc semnat la Iași pe 9 ianuarie 1792, la articolul III, consemna: "... Nistrul va forma linia de demarcație între Sublima Poartă și Imperiul Rusiei astfel încît întregul teritoriu care se află pe malul drept al Nistrului va fi restituit Sublimei porți și va rămîne pe veci sub stăpînirea sa absolută și incontestabilă; dimpotrivă, tot teritoriul care se află pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și organizare a acțiunilor tehnice potrivit concepției de joc, condițiilor impuse de întrecerea sportivă și planul tactic dinainte stabilit. Urmărind deci combaterea procedeelor tehnice și utilizarea acestor combinații, în condițiile concrete de joc este greu să stabilim o limită de demarcație netă între pregătirea tactică și cea tehnică. De aceea, atunci când ne referim la factorii antrenamentului recurgem de obicei la termenul de „pregătire tehnico-tactică” în locul celui de „pregătire tactică”. De fapt între factorii antrenamentului există o unitate indisolubilă, toți influențându-se
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
pedagogică) *10. Dar încercarea de a stabili o distincție între formă, considerată ca factor activ din punct de vedere estetic, și conținut, considerat ca factor indiferent din punct de vedere estetic, întâmpină greutăți de neînvins. La prima vedere, linia de demarcație ar putea să pară destul de clară. Dacă prin conținut am înțelege ideile și emoțiile transpuse într-o operă literară, forma ar include toate elementele lingvistice prin care se exprimă conținutul. 189 Dar dacă vom examina mai atent această distincție, vom
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
nici un efect artistic. Remediul obișnuit, propus și folosit pe scară largă de germani, și anume introducerea termenului de "formă internă", care a fost folosit mai întâi de Plotin și de Shaftesbury, nu face decât să complice lucrurile, deoarece linia de demarcație dintre forma internă și forma externă rămâne complet neclară. Trebuie pur și simplu să se admită că modul în oare întâmplările sunt îmbinate în acțiune face parte din formă. Situația devine încă și mai dezastruoasă pentru concepțiile tradiționale, când constatăm
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
estetic să fie numite "material", iar modul în care acestea capătă eficacitate estetică să primească numele de "structură". Această distincție nu reprezintă nicidecum o simplă rebotezare a vechii perechi, conținut și formă. Ea taie de-a curmezișul vechile linii de demarcație. Noțiunea de "material" include atât elemente care înainte erau considerate ca făcând parte din conținut, cât și elemente care în trecut erau socotite de natură formală. "Structura" este o noțiune care include atât conținutul cât și forma, în măsura în care acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
eufonie, imagini vizuale plăcute, "subiect poetic 1) și o frumusețe extrasă din materiale care, ca materiale, sunt recalcitrante : l durerea, urâciunea, elementul didactic, elementul practic. Această distincție fusese conturată de secolul al XVIII-lea care a tras o linie de demarcație între "frumos" și "sublim" ("frumusețea dificilă"). "Sublimul" și "caracteristicul" estetizează ceea ce pare "inestetic". Tragedia domină durerea și îi dă formă expresivă ; în același M comedia domină ceea ce este urât. Frumusețea facilă este nemijlocit plăcută prin "materialul" și prin "forma" ei
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
structura estetică a unei opere literare. Totuși, o planșă dintr-un manual de medicină și un marș suit două exemple cane învederează că și celelalte arte au cazuri de tranziție și că, în domeniul exprimării lingvistice, dificultățile stabilirii unsei de demarcație între artă și nonartă sunt doar cantitativ mai mari. Există însă teoreticieni care neagă pur și simplu că literatura ar avea o istorie. W. P. Ker, de pildă, a susținut că nu avem nevoie de o istorie a literaturii, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lucrare am analizat conexiunea dintre conceptele dreptății: contract, drepturi naturale, libertate, autoritate limitată, egalitate și inegalitate, obligație politică. Sintagma "dreptatea ca libertate" situează teoria politică a lui Locke în raport cu două cadre teoretice. Pe de o parte, ea stabilește linia de demarcație între liberalismul lui Locke și teoriile autoritariste, în primul rând față de cea a lui Hobbes. Opunându-se teoriilor politice aristotelice, autorul Leviathan-ului a definit dreptatea din perspectivă formală, ca respectare a convențiilor stabilite prin cedarea dreptului și asumarea de obligații
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
dezechilibrele între femei și bărbați în raport cu munca, în toate ipostazele acesteia (remunerată și neremunerată; productivă și reproductivă sau domestică), aducem, așadar, în discuție aspecte controversate cu privire la raportul între sfera vieții publice și sfera vieții private, considerate multă vreme zone de demarcație ale celor două genuri. Separația rigidă a celor două sfere, făcută în numele valorilor democrației liberale și a dreptului la privatitate, a exclus din zona cercetării și a intervenției prin politicile publice o parte importantă a problemelor vieții sociale și mai
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
respective, fac ca demersul său critic să poată fi chestionat ca atare, astfel că valoarea sa euristică scade. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere faptul esențial care îl determină pe Edwin Black să traseze acea linie de demarcație între persoane și personae: este vorba despre "tendința" contemporană de "denaturare" a "realității", prin intermediul instrumentului care poate fi folosit în vederea oricărui scop: limbajul. Or, Kenneth Burke este departe de a își pune astfel de probleme, specifice, mai degrabă, "modernității estetice
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cel mai caracteristic al acestei categorii (încercăm o tipologie, nu un tablou exhaustiv; un articol cuprinzător, cu unele mici generozități delicat-feminine, la Ileana Mălăncioiu, Imaginea coloniei penitenciare în literatura română, în: 22, 3 iunie 1991). Dar o linie riguroasă de demarcație este greu de trasat. însuși faptul de a evoca, fie și cu intenții predominant literare, un mediu de închisoare, mutat chiar și la dreptul comun, avea în acel context politic restrictiv și totalitar și un sens net de rezistență și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cultură, sub vechiul regim, a constituit un act de rezistență. în acest sens, rezistenți au fost și oficialii, și rezistenții adevărați, și cei ce au beneficiat de grațiile regimului, și cei ce au suferit din cauza lui etc. Orice linie de demarcație dispare. Proprietatea termenului devenit extrem de elastic trebuie deci restabilită. Iar expresia, supralicitată, rezistență prin cultură trebuie redusă la proporțiile sale reale, redefinită și reevaluată obiectiv. Operație nu chiar foarte simplă. în plus, între timp, noțiunea pare uneori chiar să se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
intervenția factorilor de hemostază. Examinări paraclinice - angiografia clasică și cu substracție digitală: precizează sediul obstrucției, mecanismul de formare - tromb sau embol - starea anatomică a vasului și existența circulației colaterale. Ocluzia embolică este caracteristică prin absența circulației colaterale, linie netă de demarcație între lumenul opacifiat al vasului și embolus, aspectul cvasinormal al celorlalte vase. Angiografia efectuată în caz de tromboze arteriale pune în evidență și pe alte vase, circulație colaterală bogată, suprafața superioară a trombusului este neregulată; - examenul Doppler vascular periferic: identificarea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
revendicări vizau recunoașterea autonomiei interne, a neutralității și chiar a independentei, inviolabilitatea și integritatea teritorială dreptul de a reînființa „oastea țării”, dreptul la vamă și eliminarea monopolului economic otoman, imunități pentru „capuchehaiele” de la Constantinopol, în conformitate cu „dreptul ginților”, stabilirea liniei de demarcație dintre teritoriul otoman și cel românesc pe thalwegul Dunării, retrocedarea raialelor și a cetăților de pe malul stâng al Dunării etc. Pornind de la o aspirație generală, modalitatea concretă de înlăturare a dominației otomane este privită diferențiat. Realizarea ei prin forțe proprii
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
morală" / 32 2.3. Resurecția ideii de valoare intrinsecă / 38 2.4. Principiul de incluziune și ierarhia intereselor / 46 3. Câteva medieri teoretice / 49 3.1. Structuri argumentative / 49 3.1.1. Descriptiv și normativ / 50 3.1.2. Problema demarcației / 53 3.1.3. Problema criteriului / 56 3.1.4. Argumentul ignoranței / 61 3.1.5. Argumentul "pantei alunecoase" / 63 3.1.6. Argumentul bazat pe valoarea autonomă a întregilor / 65 3.2. Individualism și holism în etica mediului / 66
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ființe non-umane, cu atât mai mult cu cât acestea par să aibă o conștiință de sine. Asemenea oamenilor, aceste ființe înzestrate cu sensibilitate au interesul de a evita suferința și în acest sens ar fi arbitrară trasarea unei linii de demarcație între aceste ființe și oameni. Scanlon 41 revizuiește teza contractualistă și acceptă ca părți cu statut moral într-un contract a ființelor care ar putea fi prejudiciate în felul lor de a fi pentru că sunt capabile să simtă durerea, resimt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
etica mediului, va fi extins într-un capitol despre versiunile holismului și delimitările acestuia față de individualismul etic. De asemenea, voi lua în considerare, chiar de la bun început, trei probleme cu încărcătură epistemologică, distincția dintre nivelul descriptiv și cel normativ, problema demarcației și problema criteriului. Așa cum am mai precizat, în cadrul acestei discuții vor fi anticipate unele dintre temele care vor fi dezvoltate ulterior. Precizările făcute în acest capitol vor fi subînțelese de fiecare dată atunci când, în diverse contexte, probleme de acest gen
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
natura să rezolve unele probleme. În concluzie, etica mediului dă un înțeles specific dihotomiei descriptiv/ normativ și duce la reformularea unor probleme vechi într-un nou cadru conceptual, așa cum ar fi și problema urmării de reguli. 3.1.2. Problema demarcației Orice teorie etică trebuie să delimiteze sfera moralității și să stabilească astfel ce anume ține de domeniul moralității și ce anume rămâne în afara acestei sfere. Așa cum am văzut mai sus, putem delimita sfera moralității în diverse modalități teoretice. Elliot Sober
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că incluziunea trebuie însoțită de un principiu etic care să poată asigura ierarhizări, pentru că altfel am fi în imposibilitate de a mai întemeia deciziile noastre morale și în cazul oricărui gen de conflict etic părțile ar fi la fel de îndreptățite. Problema demarcației este discutată de teoreticienii mediului și ca problemă a trasării graniței dintre natural și artificial. Din perspectiva eticii mediului, ceea ce este natural este susceptibil pentru a fi inclus în sfera moralității. De aceea, definirea a ceea ce este natural are o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ar rezulta că teoreticienii mediului ar propune, în cele din urmă, prin reducere la absurd, o evaluare de tip estetic a obiectelor naturale. Dar știm bine că teoreticienii mediului au o țintă teoretică de tip etic, de unde rezultă că problema demarcației are validitate și este necesară pentru a nu pierde coerența discursului nostru despre natură. E drept însă că rămân dificultățile trasării distincției dintre natural și artificial, dintre etic și estetic, iar cele mai mari încurcături sunt cele care urmează introducerii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
domeniul de aplicabilitate presupus inițial. Logicienii vorbesc despre asemenea situații paradoxale în cazul grămezii sau al cheliei. Să presupunem că discutăm despre cazul diferenței dintre un om cu chelie și unul fără și ne propunem să trasăm o linie de demarcație precisă și clară pornind de la numărul de fire de păr, astfel încât să putem decide, pentru fiecare caz în parte, în mod irevocabil, cărei clase îi aparține. Vom constata că este imposibil să instituim un asemenea criteriu. Dar faptul că nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este propriu modernității, atunci devine firească întrebarea cu privire la posibilitatea trecerii de la experiențe estetice la o apreciere etică a naturii. Mai mult chiar, poate fi chestionat însuși faptul dacă natura poate fi obiect al aprecierii estetice. Despre acest aspect al problemei demarcației am discutat însă mai sus. Neîndoielnic, apreciem natura ca natură și nu ca artă sau artefact 168. Totuși, natura nu trebuie oare luată în considerare și pentru că trezește în oameni anumite trăiri de natură estetică? Numeroși eticieni ai mediului recunosc
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
metafore conceptuale în terminologie Am arătat deja faptul că termenul și conceptul au evoluții diferite, la nivele diferite, motiv pentru care literatura de specialitate realizează diferența dintre "conceptul metaforic" și "termenul metaforic". Chiar dacă nu se poate trasa o linie de demarcație precisă între metafora terminologică și metafora conceptuală în limbajele specializate, propunem cu rezervele necesare unei taxonomii care se cere a fi aprofundată în studii ulterioare de specialitate, câteva clase de metafore conceptuale. III.8.1. Metafore speculativ-teoretice Reprezintă o categorie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
uităm că posesiunile Portugaliei se întind și în vest. Tratatul de la Tordesillas (1494), încheiat între regii catolici și loan al II-lea al Portugaliei pentru evitarea conflictelor, a delimitat suprafețele imperiilor coloniale ale celor două țări: se fixează linia de demarcație între acestea la 370 de leghe la vest de linia dintre Azore și Capul Verde. Teritoriile aflate la vest de această linie sînt rezervate Spaniei, în timp ce cele situate la est aparțin Portugaliei. Această împărțire a lumii între cele două puteri iberice
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]