211,541 matches
-
primele secole, mai ales pentru episcop. Martiriul Sfântului Policarp, datând din perioada 155-158, pune în gura mulțimii păgânilor, care cereau moartea episcopului Policarp al Smirnei, următoarele cuvinte: Acesta este dascălul Asiei, părintele (scil. tatăl) creștinilor (XII, 2). Aceasta înseamnă că denumirea de părinte era obișnuită în cazul episcopilor, de vreme ce a fost pusă până și în gura păgânilor. În anul 177, martirii din Lion se adresau lui Eleuterie, episcopul Romei, cu apelativul părinte 4. La fel, printre epistolele lui Ciprian (258) găsim
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
din Lion se adresau lui Eleuterie, episcopul Romei, cu apelativul părinte 4. La fel, printre epistolele lui Ciprian (258) găsim câteva (epist. XXX, XXXI, XXXVI), iscălite Cypriano papae. Acest obicei s-a răspândit repede, astfel încât în secolul al IV-lea denumirea în cauză a devenit ceva obișnuit 5. Dacă la început cuvântul părinte se aplica mai ales episcopilor, cu timpul a dobândit o semnificație aparte, în special atunci când era folosit la plural. De acum părinții nu mai sunt doar episcopii obișnuiți
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
întruniți la sinodul din Niceea (325) în următorii termeni: Ceea ce noi învățăm nu este rezultatul propriei noastre cugetări, ci aceea ce am învățat de la Sfinții Părinți (Epistola CXL, 2)6. S-a dat deci acestor autori (din primele opt secole) denumirea de Părinți. Așadar, acest titlu era rezervat, la origine, conducătorilor Bisericii, episcopilor, depozitari ai autorității doctrinare cât și disciplinare. Mai târziu, în tratatele teologice și lucrările conciliilor din secolul al V-lea, acest cuvânt îi desemna atunci pe apărătorii credinței
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Așadar, acest titlu era rezervat, la origine, conducătorilor Bisericii, episcopilor, depozitari ai autorității doctrinare cât și disciplinare. Mai târziu, în tratatele teologice și lucrările conciliilor din secolul al V-lea, acest cuvânt îi desemna atunci pe apărătorii credinței împotriva ereticilor. Denumirea de Părinte o include pe cea de ortodoxie. Nu toți autorii creștini care au scris despre subiecte religioase sunt numiți Părinți ai Bisericii și fac obiectul Patrologiei, ci doar aceia care au respectat regula stabilită de Sfântului Apostol Pavel, depositum
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu împarte Patrologia în 3 epoci, și anume: epoca I-a până la anul 325; epoca a II-a de aur până la 461, și epoca a III-a până la Isidor de Sevilla și Sfântul Ioan Damaschinul, precizând că denumirea aceasta ca epocă de declin, sau de decadență, cum o numesc apusenii, nu este întru totul justificată, pentru că au fost în vremea aceea atâția Părinți bisericești, care au ținut aprinsă flacăra credinței și au compus scrieri cu răsunet puternic până
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
care nimerești La țigănci... Puține pagini din proza română reușesc să ne facă să pătrundem în taina, în transcendentul celor trei preotese, ale celor trei rase oferindu-se numai sufletelor bîntuite în noaptea valahă din casa de pe strada a cărei denumire declinată purta, după filologia lui, ideea de mîntuire ca pe numele unei cumetre...A Mîntulesei. Rușinoasele case de pierzanie au avut și au în toate capitalele lumii, de la cele asiatice pînă la cele din vestul Europei, gradul sau caracterul lor
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
iremediabil. Am văzut la ce-a dus civismul decorativ și găunoșenia transferului de competență dintr-un domeniu în altul: a figura în manualul de geografie nu te califică necondiționat pentru un loc pe scena publică, dacă pe lângă priceperea ta la denumiri de râuri și munți nu posezi și minima înțelegere a lumii în care trăiești! Nu mai cred, nici picurat cu ceară, în capacitatea tineretului român de-a acționa responsabil, după ce am văzut prostia, nesimțirea și cinismul cu care, în proporție
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
a depus armele, încheind armistițiul, regele Ferdinand, spre sfîrșitul lui 1918, a putut porni, din nou, ostilitățile, făcîndu-și intrarea triumfătoare în București. România a avut noroc. Conferința de pace de la Paris i-a adus noile teritorii, ea căpătînd, pe drept, denumirea de România Mare. Un vis secular se împlinea. Și el se petrecea sub sceptrul regelui Ferdinand. Destinul a fost bun și cu el. Martha Bibescu, care i-a închinat, prin anii douăzeci, un extraordinar portret, publicat, mai întîi în franțuzește
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
cu organizația ilegală a P.C.R., care era o filială românească a P.C.U.S. S-a căsătorit, a avut două fiice (dintre care, cea mai mare, feblețea părintelui, a ajuns, apoi, "mare" actriță). Datorită activității sale comuniste, e mutat, disciplinar, la Dej, denumire de localitate care avea să întregească comunul său nume. Soția refuză să-l urmeze la Dej și divorțează, căsătorindu-se cu un jandarm. Drumul său de comunist ilegalist e în ascensiune. În 1932, ca organizator, e ales secretar al Consiliului
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
1 leu nou "; "începând cu data de 1 iulie 2005 contabilitatea se ține în lei noi, denumiți, potrivit legii, lei "; Leul nou va fi unitatea monetară națională a României, denumită în continuare leu "; "facturile (...) se întocmesc în lei noi " etc. Denumirea leu nou e una tranzitorie, contextuală, necesară pentru a face diferența între cele două monede care vor circula în paralel: lei noi - lei vechi. Nu e ușor de descoperit cine a lansat formula leului greu; e însă destul de clar că
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
oficioasă e mult mai folosită în discuții și comentarii care individualizează ("Leul greu ne scoate la prânz în Europa", Ziarul Financiar) și în stilul familiar ("ce m-oi face când 'om trece la leul ăsta greu?", Jurnalul Național ). Evident, ambele denumiri sînt perfect acceptabile, chiar dacă unii marchează caracterul neoficial al formulei leu greu prin punerea între ghilimele sau prin mărcile de distanțare așa-zis, așa-numit: "am auzit diferite păreri despre așa-zisul leu greu" (parerea.com); "adoptarea așa-numitului leu
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
am auzit diferite păreri despre așa-zisul leu greu" (parerea.com); "adoptarea așa-numitului leu greu" (Ziarul de Mureș); "populația a primit bine așa-numitul Ťleu greuť, leul nou" (revista 22). Unii par să considere sintagma leu greu ca incorectă ("denumirea corectă ar fi de leu nou", Gazeta de Bacău), alții se arată chiar indignați și disprețuitori: "restul de formulări cu Ťleu greuť, Ťleu ușorť și alte bazaconii sunt pentru maimuțele mici" (lug.ro). în schimb, cîte cineva e convins că
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
corectă ar fi de leu nou", Gazeta de Bacău), alții se arată chiar indignați și disprețuitori: "restul de formulări cu Ťleu greuť, Ťleu ușorť și alte bazaconii sunt pentru maimuțele mici" (lug.ro). în schimb, cîte cineva e convins că denumirea normală este leu greu, cealaltă fiind populară: "în Ťleul nouť, cum îi spun țăranii leului greu" (Jurnalul Național). Sintagma leu greu își justifică succesul prin caracterul ei deopotrivă metaforic și aliterativ. Funcția poetică a limbajului (din schema comunicării în versiunea
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
și agăța pițipoace în parc pe care le ducea acasă, le cântărea sânii, iar "cea mai mare plăcere a colecționarului era să lipească pe buricul adolescentelor timbre poștale și să presare peste ele mărar proaspăt, tocat foarte mărunt. Figura purta denumirea conspirativă de Ťamor la pliculețť." Stomatologul Noimann este însă un intelectual, divorțat, consumă băuturi fine, are tabieturi, dulapuri pline cu costume de haine impecabile și un acvariu în care picură alcool pentru a observa comportamentul peștilor și pentru a-i
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
reducționism sever, el trebuie contracarat. Volumul al treilea are 1786 de pagini de proză, peste o sută de pagini cu note și comentarii (p. 1789-1898), iar în anexe (p. 1901-1941) două seci și inutile dicționare, unul de personaje, altul de denumiri geografice (inutile, pentru că sunt simple repertoare alfabetice, fără nici un comentariu); o selecție de repere critice face ca volumul să totalizeze aproape două mii de pagini. Aceste informații dau o impresie cantitativă despre amploarea ediției, restituind selectiv și sistematic o mare parte
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
facultatea. Iar ei, la Universitate și în cercetare erau selectați cei mai străluciți din acest procent. - Bunicul mă învăța permanent ceva nou, prin joc. La patru ani aveam un insectar și un ierbar, în care scrisesem la fiecare plantă culeasă, denumirea în limba latină - „Galanthus nivalis” pentru ghiocelul cules de pe “Dealul Melcilor”, de la poalele muntelui Tâmpa sau „Scilla Bifolia” pentru vioreaua din același loc. Mama urma atunci a doua facultate, cea de “Științele Naturii”, așa că material de citit aveam, din belșug
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
de Andrei Oișteanu cu o îndemânare care stârnește uimire, cu atât mai mult cu cât, dacă nu luăm în calcul cele câteva încercări de la sfârșitul secolului al XIX-lea, studiul său este un unicat. Supuse constrângerilor cenzurii și mascate sub denumirea unor domenii înrudite, ca etnologia și folclorul, studiile românești de antropologie de dinainte de '90 au fost extrem de puține; și cele de după '90 rămân, consecință a golului căruia i-au urmat, destul de evazive în formulări. Or, cartea lui Andrei Oișteanu te
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
consacrate comorilor și pămîntului după credințele poporului român. Trilogia lui Tudor Pamfile a fost reeditată, într-o ediție științific alcătuită, de dl Iordan Datcu, priceput folclorist și etnograf, autor al unui excelent Dicționar al folcloriștilor, 1979, reeditat relativ recent sub denumirea de Dicționar al etnografilor și foarte avizat în alcătuirea unor ediții, cu tot aparatul critic necesar. De adăugat că textul e impecabil vegheat filologic. Se repară astfel erorile incalificabile ale unei ediții de acum vreo patru ani din această carte
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
ar fi ars de un incendiu întreg Bucureștiul, comercianții plătindu-și debitele toate către creditorii lor din străinătate. Se încearcă și o descriere a orașului așezat pe cele două maluri ale Dîmboviței, cu grădinile și dealurile sale. Se dau și denumirile unor străzi de pe vremuri, socotindu-se că erau, pe atunci, peste o sută de biserici și șaisprezece mînăstiri. În suburbii apa se aducea cu sacaua trasă de un cal, alimentîndu-se de la cișmelele orașului. Iluminatul Capitalei se făcea cu lumînări de
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
e regățean. Cuvîntul apare în toate dicționarele românești importante, cu definiții care dau indicii prețioase asupra sensului său, dar lasă și foarte multe lucruri neexprimate. în DEX (1975, 1996), cuvintele regățean, regățeană și regățeancă sînt înregistrate ca substantive, cu definiția "denumire dată, după primul război mondial, locuitorilor Vechiului regat". Formularea poate duce pe o pistă falsă, în măsura în care sensul pare a fi unul pur istoric; echivocul e însă parțial înlăturat de explicația sintagmei Vechiul regat: "nume dat după primul război mondial (pînă
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
cititorii de limba engleză, de către Charles King: The Moldovans. Romania, Russia, and the politics of culture (Romania, Rusia și o politică a culturii). King tratează formarea unei colectivități, în regiunea dintre Prut și Nistru, pentru care chiar și alegerea unei denumiri pare problematică: nație, popor, minoritate? Există, crede Charles King, un naționalism moldovenesc, deosebit de toate celelalte tipuri de naționalism, foarte rar studiat, și care se manifestă mai curînd prin recul, ca eșec al unui proiect sovietic de concepere a unei noi
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
autorii unei broșuri distribuite la Bruxelles și Strasbourg, pot ofensa persoanele de sex feminin. În plus, oficialii înlocuiesc majoritatea termenilor care includ “mân” (bărbat): sportsman (sportiv) devine athlete (atlet), stateman (om de stat) devine lider politic etc. Mai sunt interzise denumiri de profesii precum fireman (pompier), air hostess (însoțitor de zbor), headmaster (director), policeman (polițist), salesman (vânzător), manageress (directoare), cinema usherette (plasatoare) sau male nurse (infirmier). Se menține însă termenul de midwife (moașa), pentru care nu există, cel puțin în limba
Doamna Daciana Sarbu se pregateste sa devina “duduie” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19728_a_21053]
-
-lea. Primele preocupări ale cârmuitorilor țărilor române în domeniul transporturilor au apărut cu mult înaintea lui Matei Basarab, odată cu înființarea serviciului public pus sub conducerea Marelui Postelnic. Ordinele referitoare la autoritățile din interiorul țării se transmiteau prin curieri ce purtau denumirea de „lipcani“, conduși de un „vătaf de lipcani“. Tot un vătaf, dar de călărași, era comandantul curierilor ce asigurau transportul corespondenței trimise peste hotare. Pe lângă faptul că erau curieri domnești, călărașii realizau și tranzitul corespondenței dintre diferiți ambasadori străini și
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
soldații romani primeau „salarium“, o cotă de sare (în latină - sale). Mai târziu, în loc de sare au primit un supliment în bani la soldă, care s-a numit tot „salarium“, din care să-și cumpere singuri minunata substanță. În timp, sub denumirea de „salarium“ s-a înțeles întreaga soldă. Trecând în limbile romanice, cuvântul a căpătat sensul pe care îl cunoaștem noi astăzi - salariu. Fântâna din Piața Unirii Vă aduceți aminte de basmul „Sarea în bucate“ ( P. Ispirescu), în care împăratul vrea
Agenda2003-15-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280905_a_282234]
-
De regulă, multora prea puțin le pasă de cine sau ce se ascunde dincolo de numele străzii pe care locuiesc. Iar dacă i-a interesat cu adevărat cândva, a fost după Revoluția din decembrie 1989, când edilii au început seria schimbării denumirilor a zeci și zeci de străzi timișorene. Una dintre aceste recent rebotezate ulițe ale Mehalei, cartier situat la nord-vestul urbei de pe Bega, se află trecută în anuarul telefonic sub numele de Cirneanski Miloș (pe harta aceluiași anuar, Miloși). Potrivit grafiei
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]