10,659 matches
-
conservatoare, a avut drept țintă salvgardarea ordinii sociale. Nu pentru că aceasta ar fi fost cea mai bună, ci pur și simplu pentru că era cea mai ușor de tolerat. Freud rămîne adeptul acestei tradiții în ciuda acerbelor sale critici la adresa represiunii, în ciuda denunțării condițiilor majorității oamenilor, în special ale celor mai umili, mai nevoiași dintre ei. Se pare că i-a transmis lui Zweig, admiratorul lui de la acea vreme, esența gîndului său: În ciuda insatisfacției mele față de sistemele economice actuale, nu am nici o speranță
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
statelor decizia Curții de Justiție, 15 iulie 1964, Costa c. E.N.E.L, cauza nr. 6/64, Rec. p. 1160) concordă (cu excepția Tratatului C.E.C.O. Paris), cu practica încheierii lor pentru o durată nedeterminată și cu aceea a omiterii procedurii de denunțare a tratatului ori de excludere a unui stat (în cazul Tratatului Uniunii Europene); prin aceasta, s-a exprimat dorința de a releva caracterul lor de angajament irevocabil. În practica statelor, apare ca neobișnuit cazul tratatelor în care nu se prevede
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a exprimat dorința de a releva caracterul lor de angajament irevocabil. În practica statelor, apare ca neobișnuit cazul tratatelor în care nu se prevede durata lor de valabilitate (cazul tratatelor perpetue ridică probleme în ceea ce privește modul lor de încetare pe calea denunțării, recurgându-se la criteriul naturii intrinsec temporare); aceeași concepție o regăsim și în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, care însă statuează asupra dreptului statului membru de a se retrage din Uniunea Europeană. Ca și în orice alt caz
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
convin asupra revizuirii în comun a prezentului acord, dacă este necesar. Revizuirea privește, în special, punerea în aplicare concretă a Acordului și poate să includă, de asemenea, aspecte precum consecințele dezvoltării ulterioare a Uniunii Europene. 16. Intrarea în vigoare și denunțarea (art. 22) Acordul intră în vigoare în prima zi care urmează celei de-a treia luni de la data la care părțile contractante au schimbat instrumentele care indică îndeplinirea procedurilor interne în acest scop. Aceste instrumente indică, de asemenea, că au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
instrumentele care indică îndeplinirea procedurilor interne în acest scop. Aceste instrumente indică, de asemenea, că au fost îndeplinite procedurile menționate la articolul 3 alineatul (2). Fiecare parte contractantă poate denunța Acordul în orice moment, prin notificare scrisă către cealaltă parte. Denunțarea produce efecte în termen de șase luni de la data notificării sale. În partea finală a Acordului, este cuprinsă o notă explicativă referitoare la interpretările convenite între părțile contractante cu privire la aplicarea anumitor dispoziții ale acordului, astfel: Acordul nu afectează obligațiile statelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
analiza politică, cât și în acțiunea politică. Ca instrument de analiză politică, interesul național este folosit pentru a descrie, explica sau evalua justețea politicii externe a unui stat. Ca instrument de acțiune politică, interesul național servește ca mijloc de justificare, denunțare sau propunere a unui anumit obiectiv politic. În ambele cazuri, conceptul de interes național desemnează criteriul prin care se evaluează ce este eficient pentru o societate în general, cât și ce este valoros în probleme de politică externă. Relațiile dintre
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și transistorice (...) desenează oarecum peisajul în care se înscrie evoluția câmpului literar și, într-o largă măsură, determină ceva precum rezerva de virtualități generice în care această evoluție își face alegerea 181. Extrem de nuanțată, demonstrația lui Genette reușește - plecând de la denunțarea confuziei amintite dintre genuri și moduri - să inducă, tocmai prin evidențierea superiorității clasificării aristotelice, o oarecare tendință de marginalizare a criteriilor de ordin tematic. Chiar dacă nu împărtășim în totalitate punctul de vedere al lui Dominique Combe, conform căruia am avea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pe neajunsurile patriarhatxe "„patriarhat"ului, pe legile, cutumele și instituțiile care victimizează femeile, feminismul valului al III-leaxe "„feminismulvaluluiIII" trebuie să aibă o politică orientată preponderent pe capacitarexe "„capacitare" („empowerment”), să încurajeze femeile, să cultive autoafirmarea în diversitate, mai presus de denunțarea stării de victimă. - Feminismul trebuie să rămână prin excelență un angajament politic, și nu doar un simplu stil de viață: este angajamentul de a contracara patriarhatulxe "„patriarhat" în favoarea parteneriatului de gen. - Între teoria feministăxe "„feministă" și practica mișcării feministexe "„feminist
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
partidului părinte” (Kligmanxe "„Kligman,Gail", ibidem, pp. 124-130). Avorturile în spital se făceau cu aprobarea procuraturii, eventual cu un procuror prezent în astfel de cazuri. Medicii și moașele riscau închisoarea și retragerea dreptului de a profesa dacă nu procedau la denunțarea femeilor care voiau să avorteze. Cum avorturile s-au practicat totuși pe ascuns, cei mai mulți ginecologi, ca și cele mai multe femei de vârstă fertilă intrau deja în situații de culpă și de vulnerabilitate, indiferent dacă erau prinși sau nu. Sentimentul de vinovăție
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
școală și angajare) la care aspiră fiecare, ele sunt în același timp locul decepțiilor, al sentimentelor de abandon sau de persecuție, agravate de o precarizare generală a condițiilor economice de existență. Îngrădirea ierarhiilor într-un câmp de rudenie metaforică dublează denunțările din ce în ce mai vii ale legăturilor de rudenie ca fiind cauza stagnării condițiilor economice de trai, atât în plan individual, cât și la nivelul global al societății 32. În întreprindere, ca și la nivelul statului, dominații europeni sunt astfel legitimați prin exterioritatea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
societății 32. În întreprindere, ca și la nivelul statului, dominații europeni sunt astfel legitimați prin exterioritatea care le este conferită. Tot acest proces reproduce o dominație străină reală și simbolică al cărei caracter inconturnabil este totodată o sursă nesecată de denunțări și un stâlp de justificare a puterii de către dominanți. Intervenind la câțiva ani după concesia multipartidismului din 1990 și urmând unei sciziuni a fostului partid unic în urma morții lui Houphouët-Boigny, încercarea de exaltare a unei esențe naționale etnicizate constituie, în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și cafea)33. În 1990, opoziția organizată în jurul Frontului Popular Ivorian (FPI) este astfel fracțiunea politică ce aduce în mod public această acuzație. Aceasta se articulează mai ales în jurul protestului împotriva politicilor de ajustare structurală, prin care este reînnoită vechea denunțare a neocolonialismului, și al obiecției față de votul străinilor africani, percepuți ca susținători (sau ostateci) ai fostului partid unic. Edificarea unui identitarism promovat în mod oficial și legal, lansat la sfârșitul anului 1994 de noul președinte Konan-Bédié, personalitate deja larg discreditată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să accepte orezul mucegăit sau putrezit care se distribuia prin intermediul tichetelor de raționalizare. Dincolo de această nouă "libertate", polarizarea economică în cadrul arhitectonicii politice trezește resentimente, mai mult sau mai puțin exprimate, în funcție de legitimitatea istorică personală pe care și-o acordă subiecții. Denunțarea unei împărțiri a resurselor printre care posturile în sferele restrânse ale rudeniei în straturile superioare ale autorității este în centrul discursurilor. Aceste acuzații trebuie replasate într-un context global în care, de la revoluția din 1954, formulele de rudenie în adresare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
readucerea în scenă a unor eponime antagonice: frontul celor care rezistă mondializării și corpul susținătorilor ei. Rigidizarea antinomiilor sărăcește gândirea și reduce logici și procese la niște efigii care îi aruncă pe protestatari și pe apărători în spirala unor nesfârșite denunțări și suspiciuni. Piața ar fi teratologică și precară, inexorabilă și ameliorabilă, inumană și totalitară, eliberatoare și eficientă etc. Pe aceste baze reificate au loc pseudo-controverse, pugilate gata să-i purifice pe autorii lor de orice compromis cu forțele adverse. Mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
punct de vedere critic, este de dorit să fie luate în calcul schimbările interne care afectează această înscriere a "etnografiei" ca decriptaj cultural într-un peisaj economicizat în care întreprinderea e acum dominată de piață. Replierea într-o atitudine de denunțare, în numele pervertirii sau al deturnării conceptului, se dovedește cu atât mai superfluă cu cât aceeași cerere sociopolitică în termeni de "cultură" atinge un ansamblu de sectoare considerate actualmente "problematice" din punct de vedere social (pentru a nu cita decât două
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pieței îl poate plasa pe "creatorul întreprinderii" autohtone într-un proces cu necesitate singularizat, al cărui prizonier înduioșător și totodată tragic devine; directorul întreprinderii ivoriene studiate de L. Bazin 69 ilustrează deosebit de bine acest "revers al decorului", adică efectele internalizării denunțării culturale externe: personajul evoluează într-o tentativă imposibilă de adeziune la o normă imaginară a raționalității economice "occidentale" și depune un efort sortit eșecului pentru a scăpa de închiderea într-o definiție negativă a omului de afaceri țintuit în originea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Boltanski, 1993); inscripții pe ziduri, care spun mult despre ce cred indivizii. Astfel, Heinich a studiat comentariile scrise liber (cu mai multă sau mai puțină furie) pe gardurile șantierului de la coloanele lui Buren, ceea ce i-a permis să restituie registrele denunțării publice (Heinich, 1998). Înțelegerea fără actori Oricât de uimitor ar putea părea, sociologia comprehensivă nu face întotdeauna mare caz de afirmațiile actorilor, și asta pe linia clasicilor. Mai puțin frapant la Durkheim, acest lucru este mai surprinzător la Weber: "Motivele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe ce baze să presupunem această falsitate a conștiinței?" (Boudon, 1995, p. 111). Critica fusese deja exprimată când, în 1993, Hennion își propunea, în siajul lui Boltanski (1984) și al lui Passeron și Grignon (1989), să întreprindă o sociologie a denunțării care avea ea însăși denunțarea ca obiect sociologic și repunea în discuție rolul credinței la fundamentul jocului social (Hennion, 1993). Mai recent, el atacă negarea iubirii de artă și recuză deschis această sociologie critică: "[Aceasta] descalifică orice analiză sociologică a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
această falsitate a conștiinței?" (Boudon, 1995, p. 111). Critica fusese deja exprimată când, în 1993, Hennion își propunea, în siajul lui Boltanski (1984) și al lui Passeron și Grignon (1989), să întreprindă o sociologie a denunțării care avea ea însăși denunțarea ca obiect sociologic și repunea în discuție rolul credinței la fundamentul jocului social (Hennion, 1993). Mai recent, el atacă negarea iubirii de artă și recuză deschis această sociologie critică: "[Aceasta] descalifică orice analiză sociologică a artei ca atare [...] își exprimă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
194, 200, 202, 208, 245, 289, 297. Dar, 175. Definire, 11, 30, 42, 52, 63, 79, 108, 128, 194, 205, 224, 254, 263, 292-295. Defiscalizare, 212. Delegare, 67, 212, 234, 294. Democratizare, 97, 110, 125, 154, 201, 210, 213, 263. Denunțare, 140, 286. Deontologie, 190-191. Descentralizare, 205, 208, 224. Descriere, 11, 25, 45, 59, 76-77, 113-114, 119-120, 140, 155, 245, 292, 300, 302, 304, 307, 311. Determinism, 36, 77, 280-282, 284, 303. Devianță, 264, 293-294. Dezinteresare, 171, 215, 220, 249. Dezvoltare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sau ironic la adresa femeii în această introducere justificativă, ci doar regretul de a o vedea supusă unei recluziuni în spațiul alcovului, neavând deschiderea pe care, cu siguranță, ar merita o: „femeile îndură totul cu mult mai greu decât bărbații”118. Denunțarea existenței feminine într-o stare de prizonierat este implicit și o condamnare a acelei vita contemplativa medievale, autorul oferind ca alternativă trăirea exuberantă, plenară a vieții. Boccaccio este un fin psiholog care a înțeles că „îngrădirea femeilor le determină să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
remunerație nu poate fi percepută de către autoritățile transmițătoare și instituțiile intermediare pentru serviciile pe care acestea le prestează, potrivit dispozițiilor convenției (art. 9 Scutiri și facilități). Orice parte contractantă va putea denunța prezenta convenție printr-o notificare adresată secretarului general. Denunțarea va fi efectivă după trecerea unui an de la data primirii notificării de către secretarul general, ea nefiind aplicabilă la cauzele în curs în momentul în care ea va deveni efectivă (art. 15 Convenția). Eventualele diferende între părțile contractante în legătură cu interpretarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sau ironic la adresa femeii în această introducere justificativă, ci doar regretul de a o vedea supusă unei recluziuni în spațiul alcovului, neavând deschiderea pe care, cu siguranță, ar merita o: „femeile îndură totul cu mult mai greu decât bărbații”118. Denunțarea existenței feminine într-o stare de prizonierat este implicit și o condamnare a acelei vita contemplativa medievale, autorul oferind ca alternativă trăirea exuberantă, plenară a vieții. Boccaccio este un fin psiholog care a înțeles că „îngrădirea femeilor le determină să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
criticii postmoderne, cu versiuni foarte radicale la Hayden White, de exemplu (vezi lucrarea sa, Metahistory. The Historical Imagination in Nineteenth-Century Europe, The John Hopkins University Press, Baltimore & Londra, 1975). 295 Părintele "duratei lungi", Fernand Braudel, a fost foarte categoric în denunțarea efemerității evenimentelor; ne sufocă, provoacă zgomot, dar nu își pot dovedi importanța decât prin consecințele lor în timp: "nu ne povestesc o întreagă istorie, o anunță, o sugerează", sunt "imagini instantanee, imperfecte, prea rapid schițate, prost asamblate unele cu altele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Laurențiu Vlad, op. cit.; volumul "Xenopoliana", tom III, 1995, nr. 1-4, cu tema Învățământul istoric azi; Mirela-Luminița Murgescu, Între "bunul creștin" și bravul român. Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878) ș.a). Problema nu se reduce însă la denunțarea clișeului care, prin chiar persistența sa, își dovedește necesitatea, cel puțin în fazele de inițiere a elevilor în studiul istoriei. Rezumând o întreagă literatură dedicată acestui subiect, putem subscrie la observația că "s-a constatat persistența modelelor mai mult sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]