4,078 matches
-
ceva deosebit... Și ca urmare, Răscumpărătorul nu a dat morții prețul pentru noi... nici n-a înfrânt pentru sine împărăția morții... Nu a omorât moartea în trup, nu om a înviat în Iisus Hristos cei ce am murit în Adam... Depărtează-te, deci, de la rătăcire, de voiești, omule, și cunoaște că Hristos, făcându-se om adevărat, a fost vestit de cuvântoâătorii de Dumnezeu ca unul ce poate fi descris prin cuvinte și zugrăvit. Pentru că cele ce cuvântul le înfățișează istoriei prin
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
Atunci vacanță plăcută și timp frumos pentru excursii! - Mulțumesc! Paloarea Săndicăi căpătată în aerul închis din vagon se transformă într-un val de roșeață când mâna puternică a flăcăului o prinse pe a sa luându-și la revedere. Tânărul se depărtă de-a lungul peronului cu geanta în mână. Săndica îl privea cu nostalgie. Ce băiat frumos. Cine se va bucura oare de tandrețea brațelor sale puternice și de sărutările pătimașe ale buzelor lui groase și senzuale? Se trezi din visarea
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
de altă dată. Într-o cabană părăsită să-mi pun, de așternut, odihna, să dormi cu mine fericită, la sânul tău să-mi caut tihna. Tăciuni în foc să-mi dea căldură, cu jarul meu să te topesc și singuri, depărtați de lume , să pot din nou să te iubesc ... Să-ngrop privirea-mi fermecată în ochii-ți dulci și visători, să mângâi părul tău și trupul și gura să-ți sărut în zori! ... Ascult cum picuri mici răzbesc, din înălțimea
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364865_a_366194]
-
din viața lor, anecdote cari mai ieri încă erau povestite cu haz de contimpuranii lor, dar cari pe toată ziua se sting tot mai mult, cum se perde tot mai mult din auzul nostru sunetele unei muzici plăcute, care se depărtează de noi... Destul nevoile zilei ne posomorăsc, ne mohorăsc chipul...O notă mai voioasă va fi, gândesc, bine primită de cetitorii Vieței” (Blagopolușnie). De menționat că, revista „Vieața” apărea sub direcțiunea Dlor A.Vlahuță și V.A.Urechia, după cum reiese
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
atenția necesară. Și un timp călătorim aproape paralel cu fosta magistrală. Dacă realizăm eventul, ne amăgim că tot spre aceeași țintă călătorim sau că ne vom întoarce la direcția bună, că doar de noi depinde, nu? Numai că secundara se depărtează încet, încet și ajungem cu timpul să călătorim în direcția opusă celei în care plecasem! Aici e pericolul diversiunii dacă pot să o numesc astfel. Și ne va fi din ce în ce mai greu să revenim, dacă nu chiar imposibil. Sesizăm trecerea de la
MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364892_a_366221]
-
căzut-am în somn greu Uitat-am privigherea, uitat-am chinul Tău. Tu îl rugai pe Tatăl să nu-ți dea din pahar Să-ndepărteze chinul, să nu treci prin calvar Dar doar de-i cu putință cereai a-l depărta Primind pe dată moartea spre-a mă răscumpăra. Chiar eu, Iisuse Doamne, te-am sărutat trădând Iubirea ta nespusă , alintul tău cel blând. Printr-un sărut în noapte, pe tine, cel curat, Pentru treizeci de-arginți iudeilor te-am dat
TE-AM RĂSTIGNIT, IISUSE! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366308_a_367637]
-
mi-a spus că în gentuța de medic a unchiului Jorj, gentuță știută de toată lumea, unde doctorul ținea stetoscopul, unchiul meu ar fi pus oase de om. Au fost mulaje din gips, desigur, în studenția lui, dar eu m-am depărtat iremediabil și m-am reorientat spre comunicarea pe unde nevăzute. Simțeam că trebuie să spun ceva și o făceam cu responsabilitate. Și jocurile își au rigoarea lor. Atunci învățăm și cum și cât de importantă e respectarea unor reguli. Le-
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
foarte importante. În jurnalismul francez se numește comunicare suplimentară. E formidabil. E atractiv. Cine ia morbul rostirii la microfon, cu greu se mai detașează. Numai dacă nu e structura potrivită și nu-i reușesc emisiunile. Altfel cu greu te poți depărta de meseria aceasta. Așadar, cuvântul, mă leagă de ambele profesii. Cred că am fost favorizată de soartă să fac o meserie care să mă pasioneze. Există o butadă preluată de la americani: dacă în viață faci ceea ce-ți place, nu
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
Emilia ȚUȚUIANU: Atunci când îți mărturisești afinități literare cu Borges și Jimenez ori Aleixandre, nu crezi că nutrești și ceva înrudit cu universul (și limbajul chiar) unui Saramago (bineînțeles, pe urmele unor Kafka și Camus?) În această situație, nu te-ai depărtat prea mult de un Urmuz, sau, mai aproape, de Marin Preda? Dimitrie GRAMA: Afinitățile mele literare cu Borges, Jimenez sau Aleixandre, cred că se bazează pe interpretarea pe care eu, ca și cititor, o dau versurilor sau prozei acestor creatori
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
alergau înainte spre pășunile înverzite. Crocodilii, însa, erau foarte agitați. Se zvârcoleau încolo și încoace, aparent fară nici un motiv. Parcă uitaseră de zebre. Dădeau cu coada și cu botul în toate părțile, plescăind prin apă. În cele din urmă se depărtară de grupul de zebre, înotând, care în susul, care în josul râului . Probabil plecau să caute o zonă de mâl unde să se ascundă de sunetele care le invadaseră creierele. Nu le mai ardea de mâncărică de zebră. Nu știau cum să
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 2041 din 02 august 2016. Minunății pe drumuri nipone Cred că nu există om pe acest Pământ care să nu își fi dorit, măcar o dată în viață, ca pașii să îl ducă în locuri depărtate de urba natală, să își umple privirea și auzul cu un „altceva” care să-i devină balsam pentru suflet, picătură ce îmbogățește înțelepciunea și îndepărtează marginile lumii. Eu una m-am visat călătorind în lumi necunoscute încă de când mă purta
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
golul din suflet adâncindu-mă în filele jurnalelor de ... Citește mai mult Minunății pe drumuri niponeCred că nu există om pe acest Pământ care să nu își fi dorit, măcar o dată în viață, ca pașii să îl ducă în locuri depărtate de urba natală, să își umple privirea și auzul cu un „altceva” care să-i devină balsam pentru suflet, picătură ce îmbogățește înțelepciunea și îndepărtează marginile lumii.Eu una m-am visat călătorind în lumi necunoscute încă de când mă purta
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
întreabă: „Unde-s valorile de altădată/ Prin care aduceam însemnătate,/ În care ne-oglindeam cu demnitate/ Păstrând a noastră lume mai curată?// Și cum ne-am rătăcit în vanitate,/ Am devenit străini ca niciodată,/ Ne este calea vieții-mpovărată,/ Ne-am depărtat de sensibilitate.// În noi ascundem temeri și căință/ Dar nu privim spre sfintele valori,/ Secată—i bolta noastră de credință// Și reci suntem și noi adeseori./ Ne vom purifica prin dăruință/ Așa vom deveni învingători.” (Unde-s valorile de altădată
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
și pârjoliră cetatea din temelii. Jale mare fu în Armenia în acele zile triste. Cei care scăpară de reprimarea romană o luară pe calea pribegiei, care încotro, unde văzură cu ochii. Și nu se opriră decât în alte sate armene depărtate de cetatea dărâmată, iar unii chiar părăsiră țara, trecând în țările vecine, mai ales spre Siria și Persia. Poate că Domnul știuse de ce a fost îngăduit să fie așa de loviți de răzbunarea celui rău, dar era limpede că cel
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]
-
pe Haldita cu el, dar ea era foarte îngrijorată de soarta părinților și a fraților ei. Se despărțiră cu speranța că se vor reîntâlni după furtuna distrugerilor. Haldita porni în fugă către satul ei din vale. Nu apucase să se depărteze prea mult de cetatea în flăcări, când privirile ei dădură de un soldat roman care zăcea rănit sub un gard. Cu frica cuibărită în inimă, ar fi vrut să treacă grăbită pe lângă el, dar se opri, ceva parcă o făcu
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]
-
Treptat, din adâncimea mării se ridica maiestuos un cerc imens de jar. Înainte de a se despărți de linia infinitului, cercul de foc avea forma unui glob de sticlă incandescentă, așezat peste o lampă de noapte. L-am văzut cum se depărta cu repeziciune de orizont, ridicându-se spre nesfârșirea cerului. Luna palidă, se pierdea deasupra orașului și era gata să se înfigă în vârful releului de la poștă. Priveam, mut de admirație, spectacolul măreț al răsăritului de soare și nu conteneam a
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
Ediția nr. 775 din 13 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Coadă la îngeri și ciocli (vis actualizat) Aerul din sângele Anei martirizate se scurgea încet prin pânza de paianjen încremenită între ziduri. Devenea respirabil doar când conectarea prindea adierea și depărta liniile paralele și verticale, curbate sau ondulate din căușul aflat sub privirea iscoditoare a țigăncii cocoșate ... (Cealaltă evă, piranda cu ghiocul, vrăjitoarea și chiromanta cerșetoare de la intrarea în tinda bisericii, de-o știa tot cartierul și-o tot implorau ai
GEORGE NICOLAE PODIŞOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351882_a_353211]
-
chemarea: „Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna, te voi logodi cu Mine prin credincioșie și vei cunoaște pe Domnul” (2:19,20) „I-am tras cu funii omenești, cu funii de dragoste, dar poporul Meu este pornit să se depărteze de Mine.” (11:4,7) „Întoarce-te, Israele, la Domnul Dumnezeul tău. Aduceți cu voi cuvinte de căință și laudă.” (14:1,2) „Copiii lui Israel se vor întoarce și vor căuta pe Domnul, Dumnezeul lor și pe Împăratul lor
OSEA de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351935_a_353264]
-
este de dorit să se reverse asupra noastră! Domnul Isus a plătit pe Cruce plata păcatelor mele și nu a fost un pahar ușor de băut! În Ghetsimani, privind spre Golgota, Regele universului a exclamat: „Tată, dacă este cu putință, depărtează de la Mine acest pahar!” Matei 26:39. Pentru prima dată în istorie, un om a murit de moartea a doua. Pentru ca tu și cu mine să fim răscumpărați! Răscumpărarea, lucrarea lui Dumnezeu, ne scoate din adâncul gropii, din străfundurile păcatului
NICODIM de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351936_a_353265]
-
noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TĂCEREA CARE SE AUDE Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1265 din 18 iunie 2014 Toate Articolele Autorului și ai depărtat gratiile dar te-ai oprit la jumătatea cuvântului de parcă nu mai voiai să-l înstrăinezi îi țineai încă secunda în lesă mângâindu-l el scâncea în geamătul rece al fiecărei respirații și stătea să sară și aerul care-l preceda
TĂCEREA CARE SE AUDE de VASILE PIN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352274_a_353603]
-
urmată de o artrită, boli care n-au avut nicio legătură cu infecția luetică. Încet-încet Eminescu își dăduse seama că este părăsit de prieteni. Pe Maiorescu îl face smintit ( vezi celebra Ex. Min. Tit. Maiorescu), junimiștii îl ocolesc, Slavici se depărtează și el sub diferite pretexte, doctorul Bardeleban, medicul curant al regelui și soțul lui Mite, ducea vești despre el nu tocmai potrivite reginei. De aici și furia lui Eminescu pentru rege. Semnalul este dat de celebra ,,Mai potoliți-l pe
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
trăiască ca o umbră a nopții. Teama de a se întâlni cu poetul-om îl face să-l ocolească nu că i-ar fi teamă de prezența lui fizică, ci doar de faptul că neputința lui îl face să se depărteze de creatul întru nemurire, pentru că poetul trăiește veșnic, profanul piere odată cu propria-i distrugere: „Dar vezi... m-a ocolit acuma... / El s-a temut, mai mult, - săracul... / Pe luna palidă, pustie” (Crize, 1965:134). Bacovia creează întru păreri de rău
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
riu Iordan. Lavra este departe de riu, cam la o milă. Părinții aveau obiceiul să dea pe măgar în pază leului să-l pasca pe malul sfanțului riu Iordan. Într-o zi pe când măgarul păștea sub pază leului, s-a depărtat leul cam mult de măgar. Și iată că au trecut pe acolo niște conducători de cămile ce veneau din Arabia; când au văzut măgarul singur, l-au luat și au plecat cu el mai departe. Leul când a văzut că
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]