1,077 matches
-
Am răsuflat ușurat cînd lîngă unul care-și striga în gura mare ura: "Moarte țiganilor!", a apărut și un al doilea, acesta mi-a spus: Nici vorbă de ură, se dă doar în spectacol". 20 a. și cea mai mare derută desprinsă de aici a fost aceea că trebuia să te îndoiești de amîndouă - și de ură și de spectacol (oare de ce vor fi fugit țiganii din vestul blond să se cuibărească în România, Serbia și Ungaria? n.t.). Nu am
Peter K. Wehrli - Deruta by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/7694_a_9019]
-
educație pe care educația și fantomele celor cărora împrejurările le-au permis să zăbovească în școli mai mult decât el, și pe care, în ciuda propriei voințe, îi privește cu încântare, îl asigură că-i lipsesc. Pentru că dacă va înlătura propria derută și propriile inhibiții și va descrie, într-o manieră pe care n-o pot deteriora nici traducerile (asemeni lui Balzac) viața americană ca viață americană, scrisul său va deveni etern și atemporal." Celălalt pol important al discuției de ideologie literară
Primul Faulkner (IX) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6685_a_8010]
-
o autoare capabilă să-și proiecteze, discret, narațiunile pe un fundal social-politic (ba chiar geopolitico- religios) neliniștitor și complex: o Românie a orfanilor, migranților și neintegraților, care nu-și pot găsi în spitale vindecarea și în mănăstiri refugiul, sfîșiată între deruta pierderii reperelor și nevrozele globalizării. Departe de a fi un monstru, cum l-a înfățișat presa, părintele Corogeranu apare ca un călugăr interiorizat și disciplinat, care, sub influența lecturilor din diverși teologi locali, se simte chemat să lupte într-un
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
deznădejdii, al antirevelației, al sacrului vidat, ergo al demonizării care instaurează amoralitatea aptă a îndreptăți orice act scelerat și, în cele din urmă, se egalează cu destrămarea fiziologică, cu mahmureala și vomismentul, ca urmare a unei înjositoare beții provocate de deruta ontologică: "Clarviziune și delir; utopie și coșmar al deznădejdii;/ Revelație și retragere a harului; predicatele noului ecleziast;/ Dezacorduri ale unui suflet în necontenită surpare; maledicta și eclipsele sacrului; invocații ambigue;/ Speranța ce purcede în abis; gravitații ale tărîmurilor morții;/ O
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
a filosofiei (Maximilian). În schimb, rămân neconcludente recuzita și structura romanului. La ce bun trimiterile structurale la Ispirescu, Collodi, Creangă, Barrie, Baum și Carroll? Dar nucleele absurdiste și imaginarul suprarealist? De fapt, O. Nimigean scrie un roman patafizic. De aici derutele comentatorilor. Moto-ul din Dimov pregătea un scenariu complex. Nu Zenobialui Naum, ci onirismul estetic țesut în filigrane patafizice. Mortido este o colecție de confesiuni patafizice. Ambiția lui Nimigean mi se pare mai mult decât o provocare. Crimele lui Abăza
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
nou formația Phoenix. După aceea n-am mai cântat împreună“. De la Sfinx, în Suedia A urmat mai apoi o perioadă la fel de interesantă în care formația a întreprins turnee cu rolul de acompaniatori ai unor soliști. „A fost un moment de derută. În turnee am început să acompaniem diverși soliști de muzică ușoară, ca Mirabela Dauer, Dan Spătaru, Aurelian Andreescu, cu adevărat niște oameni extraordinari. Am mers în turnee, am râs împreună, ne-am simțit foarte bine. Din punct de vedere musical
Agenda2004-28-04-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/282638_a_283967]
-
Doru la trupă a survenit în momentul în care Dan Andrei Aldea a părăsit trupa, cerând azil politic în Germania. Alături de timișorean, în trupă a mai venit și Sorin Chifiriuc. „După plecarea lui Aldea, în trupă au fost momente de derută. Refacerea formației a fost grea, pentru că și Sorin, și eu aveam nevoie de timp să ne închegăm și să ne obișnuim. Oricum, piesele noastre sunau mai bine după ce am scos discul și am rodat piesele. Era o schimbare totală de
Agenda2004-28-04-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/282638_a_283967]
-
de apucat. Unde trebuie situat acest roman? În contextul literar al primilor ani postbelici sau în noua paradigmă literară a (post)modernității, specifică anilor de început ai mileniului III? Citind cartea, se simte, indiscutabil, l'air du temps, atmosfera de derută existențială de la începutul anilor '50, combinația de speranță și disperare din primii ani ai comunismului, când intențiile noilor autorități deveniseră clare, dar experiența democrației interbelice îi făcea încă pe oameni să creadă că, în pofida probelor care se adunau cu fiecare
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
dar și neliniștea că se vor avânta în plin necunoscut. Toate aceste pagini se citesc cu sufletul la gură, ritmul acțiunii, atenția acordată detaliilor și finețea analizei psihologice dovedind, fără putință de tăgadă, că ne aflăm în fața unui mare prozator. Deruta existențială a unui bărbat venit să își conducă familia spre vaporul libertății este descrisă în cuvinte puține din care însă răzbate o întreagă dramă: Sergentul îi arătă capul scărilor. Primul pas i-a fost mai greu. Nu se sprijini cu toate că
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
regim fără să știe cu certitudine dacă opțiunile politice ale celuilalt au suferit sau nu modificări în funcție de noua realitate. Lumea s-a schimbat și oamenii odată cu ea, chiar dacă numele înscrise în buletine, obiectele din casă și chipurile au rămas aceleași. Deruta existențială este totală. Tentaculele noii ordini se întind ca norii negri și riscă să sufoce orice speranță de libertate. Situație cu atât mai greu de înțeles cu cât ea îi afectează pe niște oameni născuți în libertate și educați în
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
care să-și proclame ireductibilitățile radicale, dar își prezervă micile lor particularități. Acum, când în componistica muzicală totul e la-ndemână, când orice este posibil, faza metișizării e ca o mănușă ce ține de cald mâinii degerate a unei strașnice derute estetice.
Faza meti?iz?rii by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83846_a_85171]
-
la amintirea a ceea ce am fost, la miturile împreună cu care am traversat istoria veche și pe cea nouă. Unitatea și dârzenia celor fără nume pentru care dragostea de țară era o religie ne-au ajutat să depășim crizele, momentele de derută, pierderile datorate lașității sau dictatului forței superioare. La noi, după Revoluție, foștii comuniști de plăcere, deveniți anticomuniști din interes, nulitățile intelectuale și morale trezite brusc la democrație au distrus sau zdruncinat toate punctele de sprijin din istorie și din cultură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
nu mai este visare, suspin, ca la romantici, ci o destul de prozaică vânătoare după personaje și situații apte să intre în componența Poemei. Pentru articularea căreia sunt necesare și competențe de școală Waldorf. Firește, în subsidiar se poate ghici și deruta Eu-lui liric de a se adapta climatului poeziei actuale. Sarcasmul autorului este uneori evident și el pornește chiar de la titlul, ca în cazul poemului Mitologicale: "...nu-i chip să fixezi urma păduchelui de apă - portarul mănâncă semințe de floarea soarelui
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
Poemei/ poetul refuză să dea câștig de cauză vreunuia/ el recunoaște - habar nu are care-i sunt urgențele/ care-i sunt interesele care-i sunt preferințele" (p. 21). Lipsa oricărui semn de punctuație (caracteristică întregului volum) amplifică starea de anxietate, deruta ce pare să fi pus stăpânire pe creator. Nimic din poezia lui Mircea Petean nu este ceea ce pare la prima vedere. De cele mai multe ori lucrurile sunt mult mai complicate. Poate de aici și numele volumului, Câmp minat, care sugerează pericole
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
Acest continuu balans, perpetua căutare, produc o anxietate artistică și chiar existențială, dar care în nu puține dintre cazuri este trucată artistic. În poezia lui Mircea Petean nimeni nu știe cu precizie unde se sfârșește spiritul ludic și unde începe deruta existențială. Imaginarul poetic din unele poeme se prăvale câteodată în torente care riscă să îngroape firavul spirit dubitativ aflat la originea lor. Așa cum Heidegger se plimba prin conceptul de pădure, nu prin pădurea însăși aflată la doi pași, Mircea Petean
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
din spate, alături de mine, respirîndu-mi mirosul și prefirîndu-și amintirile propriilor turnătorii.“ (p. 17) După citirea dosarului în 2006, Gabriel Liiceanu îl invită pe Octavian Chețan la Humanitas, în vederea unei lămuriri finale. Pus în fața adevărului, Chețan n-are nici o clipă de derută. „Omul era remarcabil. Nu i-a tresărit nici un mușchi. Pe fața lui nu se vedea nimic, abso- lut ni-mic.“ (p. 30) Uimirea provocată de seninătatea informatorului, a cărui conștiință părea atinsă de anestezie morală, îi inspiră lui Gabriel Liiceanu
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
de hîrtie și cea desfășurată în spațiul virtual: dincolo de natura obiectului, esențial este procesul, singurul care atestă infirmitatea menționată. De aici încolo, însă, perspectiva deschisă de N. Manolescu lasă loc întrebării dacă ne aflăm în fața unui accident (similar, eventual, unei derute supuse unei pasagere situații conjuncturale) sau a unei direcții „naturale”, deci de prevăzut fiind persistența sa. Oricum, problematizarea pe un atare teren părăsește zona literaturii, o depășește și pe cea a culturii, pentru a se plasa sub un orizont în
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
unei discuții, el simți, nu se știe de ce, că această domnișoară de companie în rochie neagră era o ființă drăguță, bună, cumsecade, care nu stingherește convorbirea lui intimă cu prințesa Maria. Dar când el rosti ultimele cuvinte, referitoare la Rostovi, deruta de pe chipul prințesei Maria se accentuă. Ochii îi fugiră din nou de la fața lui Pierre spre cea a domnișoarei în rochie neagră și spuse: - Oare e cu putință să n-o recunoști? Pierre se uită încă o dată la fața palidă
Lev Tolstoi - Război și pace - o nouă traducere () [Corola-journal/Journalistic/5564_a_6889]
-
probabil deja cunoscute, iar Keene însuși nu zăbovește asupra lor în scop pur informativ, ci mai curînd pentru a schița conturul unui personaj fascinant și contradictoriu prin formație dar și temperament, care nu avea cum să nu stîrnească mai tîrziu derută, furie, sau frenetică admirație. Fiul unor "capitaliști culturali" (părinții lui au fost proprietarii studiorilor cinematografice Barrandov), așadar cu origini profund "nesănătoase", corupte în plus de gusturile și pasiunile sale condamnabile (amator de parfumuri scumpe, de muzică rock, incapabil să se
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
nivelul latrinei), "tribunul" a devenit un simplu cocoș de tablă ruginită, gata să cadă de pe acoperiș la prima adiere de vânt mai serioasă. Jenanta poziție pe care s-a cantonat PRM-ul cu ocazia moțiunii "Tăriceanu trebuie să plece" arată deruta, neputința și spaima din oasele acestor supraviețuitori ai războiului rece. În esență, discursurile peremiste au pedalat pe ideea următoare: "N-am fost de acord cu înscăunarea guvernului Tăriceanu, și prin urmare nu suntem de acord nici cu debarcarea lui!" Cu
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
suntem de acord nici cu debarcarea lui!" Cu alte cuvinte, partidul e incapabil să-și asume orice fel de opinie. Astfel de rateuri îngrozitoare nu rămân nesancționate de electorat. Departe de-a arăta forța, incisivitatea și determinarea partidului, ele indică deruta, indecizia și frica de dispariția de pe prima scenă. PRM plătește, acum, anii de violențe verbale și incitări la violențe fizice (mineriada din 1999 sau "lista neagră" a intelectualilor ce trebuie executați pe stadioane) pe baza căruia a reușit să-și
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
cititorilor, de a evada din ficțiunea grotescă a vieții cotidiene. De aici tirajele fabuloase pe care ajunseseră să le aibă romanele spre sfîrșitul perioadei comuniste. Anii '90 au adus două tipuri de probleme în ceea ce privește romanul românesc. Pe de o parte, deruta scriitorilor, incapabili să înțeleagă ce trebuie să facă în absența cenzurii, în condițiile apariției unei prese dezinhibate, sub toate aspectele, pentru a păstra interesul cititorilor și, pe de altă parte, dezorientarea publicului care s-a trezit în brațe cu o
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
un soi de cugetări lirice. Poezia lui Dinu Flămând este una eminamente cerebrală. Autorul își domină cu autoritate limbajul poetic știe să își strunească sentimentele, mesajul său conține o abia sesizabilă fărâmă de (auto)ironie. Nimic nu descrie mai bine deruta existențială a unui om singur ca acest poem al gândurilor curmate la nivelul cuvintelor de legătură: "iar această levitație de umbre-vocale/ susurând în gura tăcerii nu e decât/ somnolența singurătății tale/ ce îmbibă toți porii aerului// ai fi preferat mai
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
blândă a cititorului, pentru că orice scriitor care se respectă face acest lucru. Dar insolitarea nu provine din stilul narativ, căci succesiunea de povestiri și de mărturii nu constituie în sine o dificultate; dimpotrivă, e o convenție ce se acceptă ușor. Deruta și insolitarea cititorului provin din întreținerea unor ambiguități ce se pot transforma uneori chiar în confuzii. Fără să fie vorba de fantastic, nu-ți dai seama când ai trecut dintr-o lume într-alta, dintr-o epocă în altă epocă
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
totuși un străin, mult mai departe de el decât oricare altă planetă din univers. Nu, el Ivo, își refuză să înțeleagă și să priceapă acest joc!" (p. 309-310). Jocul asemănărilor e numai un filon al romanului, acela care poate crea derută și descumpănire. Celălalt filon important ține de grija maternă pentru ființa nefericită căreia i-a dat naștere. Pagini superbe în roman sunt un elogiu al feminității și un imn al Mamei arhetipale ca protectoare a vieții. Capitolul IV este un
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]