774 matches
-
V-ați certat? Voichița, lipită de zid, cu ochii plecați, tace. Ștefan o apucă de bărbie și-i înalță capul. Ea stă cu ochii închiși. Ce s-a întâmplat, Voichiță? Tremuri... Zău, nu mănânc veverițe, îi spune zâmbind și îi descântă ochii făcând cruciulițe peste pleoapele lăsate: "Frunzuliță sălcioară, Voichiță Mărioară, Ochii tăi mă bagă-n boală"... Din colțul pleoapelor, o boabă de lacrimă strivită se sparge și se rostogolește șiroind pe obrazul Voichiței. Ooo! Veverița mea dă apă la mâțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefane, Măria ta! Să te întorci sănătos, victorios! O să te apăr cu rugăciunile mele. O să te ocrotesc cu... cu dragostea mea... Știu de la maica... știu un descântec pe care îl știe de la bunica, care îl știe de la străbunica, ce-l descânta pe Mircea Basarab Vodă Bătrânul, când pornea în bătălie... Își sărută pulpa degetului mare și cu el îi face un benghi, în semn de cruce, pe frunte, pe obraji, pe bărbie, pe umeri, pe piept. Închide ochii și îngână încetișor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
face un benghi, în semn de cruce, pe frunte, pe obraji, pe bărbie, pe umeri, pe piept. Închide ochii și îngână încetișor printre suspine: "Dragule, Voinicule, Eu te iau, Și te beau, În apă sfințită Care se cântă, Și se descântă, Lui Ștefan, sănătate, Să mi-l apere de moarte, La miezul nopților, Și-n asfințitul zilelor, Să mi-l aducă sănătos, Sănătos! Victorios! De dragostea mea luminat, De mine descântat, De Hristos binecuvântat." Voichița îl privește lung, lung, să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strident, foarte supărător, cu disperare, că m-a dus de mai multe ori la „popa Cristea” să-mi citească”. Pentru că rugăciunile părintelui Cristea n-au dat rezultatul dorit de mămica, ea m-a dus la o babă pentru ca să- mi descânte. Dar nici descântecele n-au ajutat. ”După toate acestea” spunea mămica, m-a dus la o bătrână hâtră, care m-a luat în brațe, m-a cântărit în mâini, s-a uitat la fața mea, a întrebat câte luni am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ceea ce e mai valabil în poezia lui G. Dumitrescu, dedicată cu statornicie petrarchiană unei unice femei moarte, pe care poetul o evoacă în mediul casnic, până și în bibliotecă: Biblioteca mă-nconjoară, stearpă De-nvățătură - pentru ce mă doare. Păianjenii descântă, ca pe-o harpă, Pe fire lungi, tăcerea fără soare Și plictiseala, umedă, coclită, Apasă peste viața-mbătrînită. Capitolul XXVI TRADIȚIONALIȘTII ION PILLAT Ion Pillat (1891-1945) a început cu poeme de un parnasianism exuberant, țipător, sub direcția lui Al. Macedonski, însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
secături nu-și cereau iertare, le-am dat bucățele de pîine sfințită. Era o groapă, unde ca niște cai puternici, cu picioarele au făcut mocirlă și au murdărit cu ea pînza. Pe acești răi cu mintea în pîclă i-am descîntat cu apă neîncepută și i-am uns să stea vioi și sila să nu-i mai țină. Voi striga: privește aceste măciuci care s-au murdărit iar acum se rușinează și plîng în hohote. Acești tineri geți, prin cetate vor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
foarte strident, foarte supărător, cu disperare, că m-a dus de mai multe ori la popa Cristea să-mi citească. Pentru că rugăciunile părintelui Cristea n-au dat rezultatul dorit de mămica, ea m-a dus la o babă pentru ca sămi descânte. Dar nici descântecele n-au ajutat. După toate acestea spunea mămica, m-a dus la o bătrână hâtră, care m-a luat în brațe, m-a cântărit în mâini, s-a uitat la fața mea, a întrebat câte luni am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
indirect, povestind cum a scăpat de gîlci. La 14 ani a descoperit ceva sub pielea gîtului: „mai întîi ca niște boabe de mazăre, apoi ca niște fasole boance”. După război, acestea s-au umflat. A mers la babe s-o descînte. Una a încercat „cu fuse vechi”. Leacul cel bun i l-a găsit însă alta: o fiertură de ceapă și săpun, aplicată sub formă de comprese. A schimbat apoi vorba, trecînd la o critică acerbă (la care s-a asociat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se dezbracă în pielea goală (scena se petrece în noaptea de Sînziene - n.m.), își despletesc părul și așteaptă așa pînă la miezul-nopții, cînd duhurile se retrag spre peșteri. Apoi, vrăjitoarea începe a răscoli cărbunii, stropindu-i cu apă neîncepută și descîntînd: «Eu nu sting cărbunii, / Ci sting pociturile, / Sting săgetăturile /și toate strigăturile. / Sting căscările / și toate gurile rele. Sting și rup legăturile, / și toate făcăturile, / Potolesc, osîndesc / și ursita o fugăresc. De i-o fi făcut cineva cu una? Eu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cu aleasă considerațiune, Gr. Miron 626 MITRANA, Dumitru 173 1 Jiblea-Călimănești, 16-17 septembrie 2002 Stimate domnule Eugen Dimitriu, Scrisoarea și cărțile dv. mi-au produs o bucurie de zile mari, dovadă că bucovinenii sunt oameni de suflet, plămădit din aluat descântat de zei; fără a vă cunoaște personal, v-am așezat deja lângă inimă. Am citit cu plăcere și interes „Orașul muzelor” (nu În Întregime, din cauza vremii mereu posomorâte, care mă Împiedică aproape total de la această plăcută Îndeletnicire, datorită acuității vizuale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu care am Încheiat un contract și totuși... O veste neplăcută: D-na Vârnav 514 și-a fracturat un picior și Îl are acum În gips. Fiica ei e bolnavă, având o mare decalcifiere și bietul d rul Nica, le descântă pe ambele ( Soția doctorului era medic chirurg, n.n.). Dacă aflați ceva mai amănunțit despre pictorul Hârlescu - la Mchen 515 - să-mi comunicați, ca să mă interesez. Da, dl. Profesor Popa e intelectual de rasă. Cred, că nu sunt mulți dascăli ca
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
memoriile și dovezile isprăvilor obștești? De obicei, așa se procedează la senectute, când laurii proaspeți se acomodează mai bine ridurilor frunții uscate. Dar, după parcurgerea acestor pagini, îți vei da seama, cititorule, că n-avem de-a face cu un descânt autobiografic. E aici multă informație obiectivă și prețioasă, dintr-o perioadă dificilă, pe drumul modernizării occidentale a României, fărâme din eforturile unui înalt demnitar dedicat, instruit și briliant, și chiar imaginea în epură ce-și așteaptă dezvoltările, a unui om
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
unei geometrii transcendente. Iar cum în spatele acestei geometrii, permanent a fost Cuvîntul, atunci Paul Neagu a scris: Prag despic Forfeca văzduh Huma apelor Impărțeala Grația formală Buzele mierii Păstaie de salcîm Delfic dans Cuțit Trans-val Peștele Pragul trecea Etosul apei Descînta Londra, 4 septembrie 1987 IV Paul Neagu dă corporalitate abstracțiilor și abstrage din determinările lor imediate formele preexistente în realitatea frustă sau în convenția culturală. Pentru că sfera sa de acțiune și de referință nu se limitează la o singură dimensiune
Paul Neagu, între imagine și cuvânt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12611_a_13936]
-
nu e, la el, locul unui popas întîmplător. Dimpotrivă, tot timpul își adună mai pe umeri o togă de ,păstor" al ținutului. De actor literar pribegit în pustie. Acolo așteaptă o altfel de lume, făcută din pietre trăsnite, din ape descîntate cu cenușă, din minuni năpraznice. O lume care purcede din Vechiul Testament în Transilvania cu capcîni și stihii. Ei îi închină George Vulturescu o poezie de lotru. Monograme pe pietrele Nordului, bucată care se lipește de Nord și dincolo de Nord (2001
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
parcurg cu privirea centimetru cu centimetru, recitând șoptit, sacadat, fără intonații speciale: Din piatră de stâncă, din trunchiuri de lemn, din cer și din soare, din apă și vânt, Din dor și din jale, din cântec de leagăn și din descânt.”[ 15] Desigur, temele muncitorești s-au bucurat de un mare succes în spectacolele pionierești. Vom continua cu câteva exemple care urmează aceeași linie coregrafică simbolico-monumentală de construcție prin corpuri-obiect a imaginilor istorice sau de actualitate politică: „Într-un alt spectacol
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
Vârstnicii discută despre mersul lucrărilor de sezon, povestesc diverse întâmplări, admiră și comentează „dansul”, punând chiar la cale unele căsătorii. Tinerii care se plac joacă împreună, iar cei care știu juca bine se grupează jucând cât mai aproape de „hididuș” și „descântând”. O fată nu are voie să refuze băiatul care o invită la joc; dacă totuși se întâmplă acest lucru, băiatul are dreptul s-o pedepsească punându-i o mătură în mână, ori înțelegându-se cu ceilalți feciori să n-o
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
așternutul porcului, când acesta doarme, fără ca el să-l observe pe cel care duce paiul. Când copilul plânge mult, fără un motiv anume, se zice că este „diotiet”(deocheat), deoarece s-a uitat cineva prea insistent la el. I se descântă de deochi sau de sperietură, în cazul în care este speriat prin somn.(Floarea Bolojan) Se consideră ca timp de 6 săptămâni lehuza nu este curată, mai mult chiar, ai casei, cu excepția soțului nici nu mâncau sau beau apă din
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
țigani), îndreptându-se spre scaunul judecății. Iadul descris în amănunțime se prelungește până la jumătatea peretelui nordic, unde apare capul de reptilă al monstrului Leviathan, cu gura căscată, din care țâșnesc flăcări. Se descifrează "mincinosul spânzurat de limbă", cea care a descântat vacile ("mana vacilor"). Biserica „Sf. Cuvioasă Paraschiva” din Poienile Izei are un patrimoniu bogat, constând în clopote, icoane, cărți și obiecte de cult. Clopotele: În foișorul din turn sunt amplasate trei clopote, armonizate, care au sunet deosebit: Cel mic, de
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
unui ban, care are puterea de a atrage alți bani de la oamenii bogați. Un astfel de spiriduș se poate achiziționa din Bucovina, de la o vrăjitoare care aduce apă de la nouă fântâni și apoi pune o monedă curată în această apă, descântând : ""Te dau după Necurat, dimpreună cu moneda aceasta a lui ..." ( se spune numele ), "să îi fii de noroc , unde va schimba moneda , tu să o aduci înapoi!"" Tudor Pamfile . Omul va lua acea monedă și o va purta timp de
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
poporale din Bănat" se încheie cu volumul III, "Descântece". Acest volum cuprinde descântece de tot felul, însoțite de explicații ale ceremonialului cu care se rosteau. Dacă o fată îmbătrânea, se ducea la vrăjitoare și-i dădea un cocoș, ca să-i descânte. Baba, ținând cocoșul, spunea: Dacă acesta este un descântec pentru parte, urmeză unul de iubire. La 24 iunie, la așa zisele Sânziene, fetele obișnuiau să meargă în afara satului, să se dezbrace, după ce se asigurau că nu le vede nimeni, și
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
asemenea, practica vrăjitoriei a fost și este în continuare o cale de a prevesti orânditul sau orândita. Cel care apela la femeia care „îl leagă” pe cel dorit, trebuia să aducă vrăjitoarei o bucată sau chiar obiect de îmbrăcăminte. Vrăjitoarea descânta obiectul apoi îl „leagă”, îl „înțeapă” cu ace de gămălie pentru a-i opri dorința pentru altă fată sau băiat. Legarea se va face numai dacă cel dorit atinge sau îmbracă obiectul respectiv. Aceasta practică nu rămâne necunoscută și atunci când
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
dimineața praznicului, gospodina casei duce la biserică fructe: struguri și prune, pentru a fi slujite de preot. După slujba închinata praznicului, ofrandele acestea se dau de pomană pentru sufletul rudelor plecate în eternitate. Pentru sporul casei La sate, femeile care descânta, vor „lega" ciocul păsărilor că acestea să nu distrugă recolta. Tot acum, în Sudul țării se mai tocmesc și acum pândarii, paznicii care păzesc viile, pentru că recolta de struguri să nu fie prădata de hoți și gospodării să se bucure
SFÂNTA MARIA: De ce nu este bine să spui La mulți ani în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101878_a_103170]
-
lumină, lumânări despre care se crede că ard și pe lumea cealaltă) și apotrofice (pentru sănătatea ochilor și "sporirea vederii"). Acestea din urmă influențează și puterea de viziune a vrăjitoarelor, care în această noapte "văd cel mai bine", fac farmece, descânta, ghicesc viitorul, adâncind misterul unui timp magic, în care totul este posibil. "...Dacă pui într-un blid apă la privegheat și o tăi până în zori, a doua zi, apa se face de mare ajutor pantru sănătatea trupului și a minții
Intrarea MAICII DOMNULUI în Biserică: Ce nu este bine să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101652_a_102944]
-
acasă vrafuri de cărți, reviste, broșuri, parcă vrea să cântărească lumea de la început. Când s-a declarat mobilizarea ce crezi c-a făcut? Nu, că se duce pe front «la datorie»... M-am închis în birou cu el, l-am descântat, a plâns nevastă-sa de se ofilise în două zile, cu cearcăne la ochi ca o văduvă. Ce să-ți mai spun după aceea, de grijă, de plânsul fetii, de scrisorile care veneau tot mai rar?... Mi-a venit înapoi
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]