1,611 matches
-
al omului, al prieteniei. Al tuturor celor adevărate. Ziditorul/Zidirea/Ana funcția inițiatică a drumului Nu vreau să obosesc pe nimeni cu această lectură paralelă pe care însă o socotesc obligatorie pentru apropierea de filmul lui Alexa Visarion. Apropierea, nu descifrarea, pentru că Ana conține, în structura sa conceptuală emoțională și stilistică, viața, personalitatea și creația regizorului. Fata din Ana, interpretată de Cristina Drăghici, a călătorit în Italia și a trăit "cât pentru trei vieți", iar El, Răzvan Vasilescu, stăpânit de sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
crusta de aparentă onorabilitate a lumii, pentru care valorile morale, sentimentele nobile au rămas simple etichete așternute peste un imens vid sufletesc și aduce la suprafață mâlul tulbure al unor patimi și porniri dezarticulate. Alexa Visarion nu se mulțumește cu descifrarea textului lui Caragiale. Cu fantezia sa bogată și mânat de nobila sa pasiune acuzatoare, el descoperă, inventează, creează situații noi, relații noi, schimbă traiectoria unor personaje și chiar subiectul comediei. Căci în final, căsătoria între Rică Venturiano și Zița nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
elină și de demonismul dostoievskian. Nu și-a pierdut textul, fibra sa națională? Această filiație despre care vorbeam nu înseamnă o pierdere a specificului ci o înțelegere profundă a lui în reperele unui context existențial și cultural care permite o descifrare nuanțată a substanței, o definire națională în termeni esențiali și nu pitorești. Un teatru național bazat pe o implicare a spiritului național în problematica universală se poate crea numai atunci când ceea ce-ți aparține este descifrabil lumii întregi. Acest specific
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tot și în toate ungherele cunoscute și necunoscute. Nu mai cred că o viziune cinematografică este ceea ce ne impunem noi printr-o selecție reductivă. Cred că viziunea cinematografică este acea furtună care se naște în plină zi, viziunea fiind posibilitatea descifrării enigmelor, și nu impunerea unor rezultate privind chestionarea acestor enigme. Eu nu am vrut niciodată să fiu divers, diferit, să am o arie foarte amplă a studiului analizei. Am încercat întotdeauna să forez cât mai adânc, pe mine mă interesează
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
atomi și de molecule. Aplicațiile biologice ale teoriei informației pe care ne-o prezintă Henri Atlan privesc în prin-cipal genomul și sistemul nervos. Dacă sistemul nervos a fost demult înțeles ca o rețea de comuni-care extrem de complexă, una dintre dificultățile descifrării unui cod rezidă în "faptul că nu știm în-totdeauna ce semnale trebuie să considerăm ca simboluri constitutive ale mesajelor care trebuie descifrate". Impulsurile electrice primite la nivelul fibrelor nervoase și al neuronilor sînt candidate la acest rol, însă nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
real), cât pasiunea modernă de a vorbi despre sex și de a fi în sex printr-un mod pasional de a cunoaște. Pasiunea de a mai vorbi despre sex ca mecanism de incitare, "misterul", "atracția" acestui mecanism se sting prin "descifrarea" sexului de către psihologi și sexologi și prin virtualizarea pornografică modernă. Incitarea virtuală a pornografiei contemporane stinge în om dorința, pasiunea arzătoare de a mai fi în sex, de a mai fi adevărat prin intermediul sexului precum în Grecia antică. Sexul moare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un psihanalist, ci ceea ce el interpretează pe baza spuselor sale; ceea ce poate fi dedus sau interpretat din spusul său; ceea ce a scăpat intenției oamenilor! Prin tradiția creștină de interpretare și prin hermeneutica lui Schleiermacher (1768-1834), psihanaliza reia, la nesfârșit, povestea descifrării sensurilor ascunse, astfel că nu este deloc mirabil, sau întâmplător, ca atunci când îl citim pe Freud să-l întâlnim pe Schleiermacher și tradiția creștină în miezul gândirii sale! În viziunea lui Foucault, Protestantismul și Contrareforma au reorientat discursul occidental despre
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sociale. Iluzia puterii ca obiect de posedat provine din concepția kantiană. Puterea nu funcționează pe principiul bipolar Cei care o au/Cei care nu o au... Mai degrabă este un joc circular, difuz, tranzitoriu, ceea ce implică o întreagă "arheologie" a descifrării raporturilor sau a relațiilor de putere din cadrul societății; a raporturilor putere-rezistență. Pentru gânditorul din Königsberg, puterea este un obiect de posedat 92. Puterea se deține, spune Kant. În realitate, puterea nu se deține, ci se exercită prin legi, norme sociale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vizual. Foucault a descris funcțiile istoriei, așa cum niciun alt gânditor modern nu a făcut-o. Printre aceste funcții avem: 1) memorie; 2) mit; 3) transmitere a cuvântului și a exemplului; 4) vehicul al tradiției; 5) conștiință critică a prezentului; 6) descifrare a destinului omenirii; 7) anticipare în privința viitorului; 8) promisiune a unei reîntoarceri 231. Istoria comportă și alte funcții: 1) schimbarea prezentului pe o gândire a trecutului; 2) dezvoltarea unor domenii de analiză din cunoașterea empirică, de tip istoric (hermenutica, semiotica
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și socială, căreia îi substituia "un portret critico-umoristic al scenei literare cu tipuri tot atât de inconfundabile ca ale comediei clasice". Un nu ionescian va spune poetul canoanelor impuse de minți sterile și străine, aservite ideologic. Foarte adecvată ni se pare în descifrarea viziunii auctoriale grila Gerard Genette, folosită cu aplicație de eseistă, care nu pregetă să adauge conceptului de transtextualitate din "Palimpsestes" (1982) propria cheie interpretativă a operei soresciene, heterotextualitatea, "adică realizare a unui text nou cu mai multe voci în care
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pe măsura complexității personajului. Rafinatul Croh, spre surprinderea emulului, îl prefera între prozatori pe... Céline (în ciuda diatribelor sale antisemite), și, culmea paradoxului, în ultimii ani se arăta pasionat de jurnalul macabrului Göebbels. Tânărul inginer de odinioară ce se aventurase în descifrarea Kabbalei, punând preț pe iscusința lui de talmudist, va fi primit, creditat ca și cadru de nădejde al partidului-stat, primind custodia unor reviste și edituri. În timp ce criticul raționalist, ocupându-se de "cerchiști", va să repună în drepturi reputațiile unui Doinaș
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
stradă, somptuos instalată în trăsura ei, poate oricînd să înșele, cu aerul de fragilitate și inocență. Tiparul este, de aceea, mai ales actrița / cocotă, fără ca naratorii să se ferească de cuvînt. Problema nu se află însă aici, ca dovadă rapida "descifrare" a esenței acestora. Adevăratul cutremur interior îl produc incertitudinile Personajului în privința femeii adevărate, pe care o situează, conștient (deformator) și inconștient (traumatizant pentru sine) în teribilul tipar al "Damei cu camelii". Care ar fi acesta? Natura dublă a feminității, în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a impus și teme de lucru acasă. Grupul țintă l-a reprezentat elevii de clasa a IV-a unde s-au aplicat probe orale și scrise, analizându-se cu minuțiozitate atât pregătirea acestora, documentarea și elaborarea lor cât și înregistrarea , „descifrarea” rezultatelor și nu în cele din urmă stabilirea măsurilor ameliorare și/sau dezvoltare. Conținutul probelor de evaluare aplicate a fost realizat în conformitate cu prevederile programei școlare pentru învățământul primar și a fost destinat spre rezolvare elevilor din clasa a IV-a
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
Mazu și Mița Baston). Autorul a anticipat poate ideea de egalitate a sexelor, într-o vreme în care femeile erau lipsite de drepturi politice și se ocupau mai mult cu „răsfoirea“ politicii locale - cum este cazul coanei Joițica -, decât cu descifrarea programelor politice. Zoe se agită politicește nu numai pentru a recupera scrisoarea compromițătoare, dar și în calitate de femeie cu influență. La pasiunea politică a eroilor lui Caragiale se adaugă un alt element de aceeași importanță și anume pasiunea dragostei. De remarcat
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
din fața tribunalului le-a re în tă rit ideea vinovăției, „dar ca să nu zică că nu i-am ascul tat câte le au arătat“, acceptă și acest tip de probă. Pe lângă basma, gestul este judecat ca un important indiciu în descifrarea comportamentului. Interpretarea frazei de mai sus ar duce la crearea unei potențiale conduite a ibovnicu lui în care esențiale și vizibile sunt gestul și cuvântul. În public, ele se în car că cu o anumită semnificație în funcție de persoana căreia i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
înnoire, pe când strategia are a-i legitima aspirația simbolică, locul pretins în raport cu alte discipline. Se degajă din asemenea studii, foarte actuale, îndemnul de a "citi" cu multă atenție și ceea ce se întâmplă sub ochii noștri, căci totul implică strategii, iar descifrarea acestora poate înlesni o conduită mai adecvată. Cine a urmărit cu atenție evenimentele din Decembrie '89 încoace și-a putut da seama de succesiunea, dar și de suprapunerea sincronă a unor strategii menite să asigure, în fond, continuitatea. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fragment prin presentiment. Eliade își pregătea acolo acest moment prin ceea ce am putea descrie că un racord psihologic. Vom mai întâlni acest procedeu în nuvelă: personajele fac uneori acțiuni care par nefirești, exagerate sau ciudate, si a caror cheie de descifrare o primim ulterior. La rândul lui acest moment prefigurează pe cel al destăinuirii din cafenea. Deocamdată luăm cunoștință doar de senzația puternică de déjà vu din momentul recunoașterii, marcată clar prin întreruperea replicii și descrisă doar prin privire și mimica
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
moderne, cum sunt psihoanaliza, existențialismul, structuralismul lingvistic și antropologic; unele române explorează exuberanta baroca a vocabularului cult și a sintaxei lui Góngora; în noul român, scriitorii formează un adevărat triptic, în care cititorul participa la procesul de creare, recreare și descifrare a textului; exemplul tipic al acestei tendințe este Rayuela (Șotronul) al lui Cortázar, unde cititorul este incitat în a crea mai multe versiuni ale textului. În românul amintit, ca și în El Obsceno pájaro de la noche (Pasărea obscena de noapte
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nu o știi, esti omul care și-a ucis tatăl și s-a căsătorit cu mama sa, iar pentru această vei fi pedepsit"122. Tiresias a fost și el unul din orbii din mitologia greco-romană. Tema oedipiană este cheia în descifrarea personajelor lui Sábato și, în opinia exegezilor operei lui, a lui Sábato însuși 123. Ultima carte a lui Sábato, Antes del fin, este toată tristețea și melancolia unei vieți la un loc, este testamentul unei ființe rănite care trece prin
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Max Blecher care să meargă dincolo de granițele înguste ale disciplinei, pornind de la alte texte literare expresii ale suferinței, bolii și morții. Discursurile unor autori precum George Bacovia, Hortensia Papadat-Bengescu, Thomas Mann, Franz Kafka și nu numai devin conținuturi integrate pentru descifrarea textului blecherian. Următorii pași care trebuie parcurși în vederea interpretării transdisciplinare a textului, după abordarea integrată, sunt interși pluridisciplinaritatea. Demersul întreprins vizează, de asemenea, relaționarea discursului despre boala și moartea personajului blecherian cu textele filosofice ale lui Martin Heidegger, Søren Kierkegaard
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
specifice însă, o decriptăm și în textul blecherian deoarece naratorul-personaj pare să aibă aceeași politică de a nu vedea ceea ce este, ci de a considera că ceea ce este este ce vede el. Acest deziderat decadent, integrat corespunzător, poate ajua la descifrarea textului blecherian. La Blecher nu vom întâlni însă nici pesimismul decadenților influențati de teoria schopenhauriană a voinței și nici descurajarea ca efect al acestuia. Ceea ce apropie textele lui Blecher de cele ale scriitorilor decadenți este excelența imagistică, aproape picturală a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Opoziția sacru vs profan este, după cum constata și Adrian Marino în lucrarea Hermeneutica lui Mircea Eliade, ,,cea mai profundă relație hermeneutică posibilă"434. Cele două ,,realități" au o semnificație deosebit de importantă pentru Mircea Eliade, de interpretarea sacrului fiind relaționată și descifrarea multora dintre problemele actuale ale societății contemporane. Pentru Mircea Eliade, "sacrul are valoarea și semnificația unui a priori epistemologic"435. Cel care cunoaște/ recunoaște modul în care sacrul se manifestă poate conștientiza trăirea acestei experiențe. Sacralitatea reprezintă pentru cei ce
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
444. Proza sa demonstrează că viața omului modern este plină de mituri uitate pe jumătate, de ,,hierofanii decăzute", de simboluri vechi. Modalitățile sacre cele mai variate continuă să se manifeste în plină lume modernă. Toată hermeneutica lui Eliade constă în descifrarea acestora, în a le face inteligibile, accesibile spiritului modern, în ciuda noilor forme pe care le îmbracă. Hermeneutica lui Eliade pornește de la ideea că semnificația "sacră" se naște prin opoziție cu cea "profană", printr-un act de semnificare reciprocă. Acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
instanța sublimantă, supraconștientul, o înlocuiește cu "supraeul", care este după părerea lui rigid, ipocrit și moralizant. Ceea ce Freud numește "supra-eu" nu este însă în realitate decît un sub-eu: culpabilitatea convențională față de regulile jocului social. Înțelegerea funcționării motivante intime și metoda descifrării preștiinței mitice sînt bazate în întregime pe distincția netă dintre culpabilitatea autentică a supraconștientului și cea convențională. Departe de a constitui o instanță psihică, aceasta din urmă nu este decît produsul tabuurilor de origine socială. Conform teoriei pansexuale a lui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
putut exprima simbolic legalitatea, manifestă și totodată misterioasă, astfel că, depistînd legăturile analogice ale motivelor, trebuie să fie posibilă crearea unei psihologii a motivelor capabilă să descifreze simbolizarea mitică. Sînt astfel stabilite schițate succint și pregătite pentru evoluțiile ulterioare premisele descifrării simbolismului. Metoda este bazată pe distincția netă dintre fațada limbajului simbolic și preștiința sa psihologică subiacentă. Obiectivul evoluțiilor ulterioare va fi demonstrarea detaliată a conținutului preștiinței psihologice a mitologiilor, fondată pe simbolurile de importanță primordială: "divinitatea creatoare, divinitatea judecătoare, divinitatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]