79,897 matches
-
al autorului Crailor este unul de excepție. Aliterațiile, repetițiile, hiatusurile și tot ce ține de "arta fugii" îi stau la îndemînă. O predilecție există în repetarea literei inițiale în grupuri de cîte trei cuvinte, fie că sînt note personale sau descrieri ale personajelor. El se plînge în Jurnal că duce "o viață frivolă, fadă și falsă", în timp ce "veninul, veghea și vițiul" îi mistuiseră trupul lui Pașadia. Craii caută în escapadele lor "larmă, lumină, lumi" (de remarcat aici repetarea nazalei m din
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
care picură alcool pentru a observa comportamentul peștilor și pentru a-i căli. Acestea sunt personajele cărții, foarte generoase naratologic în tipologia lor insolită, deși, în acest prim volum ele nu interacționează, iar aportul lor la narațiune se rezumă la descrierea ciudățeniilor de comportament și de caracter. Acesta este și principalul neajuns al romanului: lipsa de inițiativă. Personajele sunt pitorești, câteva secvențe sunt aproape memorabile, dar cam atât. Tipologia personajelor, chiar onomastica, situațiile și dialogurile care frizează grotescul și absurdul, comportamentul
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
al mărturiei prin artă. Albumul acesta în care desenul are o funcție dublă, de formă artistică și de text (de suport narativ pentru o realitate deja constituită) este simultan o carte de artă, o formă specifică de exprimare și o descriere spontană a vieții, o luptă cu uitarea și cu moartea. De la est la vest și de la sud la nord, cu alte cuvinte în toate marile regiuni ale României, Eugenia Iftodi călătorește, observă, participă și face notițe grafice frugale despre priveliști
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
că epicul propriu-zis lipsește, fiind doar un cadru, un pretext și o corespondență a "dezhumării" trecutului personajelor, romanul îl lasă oarecum sur sa soif pe cititorul amator de picanteriile ficțiunii, recuperând, ce-i drept, la capitolul imprevizibil și suspans. Dacă descrierea cimitirului (în coloritul sumbru și miasmele sale) și a scenelor erotice se concurează relaționându-se reciproc, tandemul acesta narativ capătă prin permanentă tangență expresivitatea impură a senzualului și morbidului. șa cum confesiunea în scris îndeplinește mai multe funcții, pentru fiecare actant
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
doamnă din Bacău două volume : Ateneu 40, bibliografie1964-2004. Citesc revista Ateneu din anii '70. Unele lucruri le-am uitat, pe altele nu le-am observat la timpul lor. Marinela Donea, autoarea acestei bibliografii reface, din titluri și din, uneori, scurte descrieri, biografia revistei prin bibliografia ei. Dacă intri în convenția cărții și te interesează subiectul, îți dai seama că, sub aparenta ei ariditate, ai cum să reconstitui fiecare număr al revistei. De obicei, asemenea cărți rămîn neștiute. Nu se adresează publicului
Scăpările de memorie cu antidoturi plicticoase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12016_a_13341]
-
întuneric priveliștile feerice ale unei peșteri (eventual a lui Aladin!), Constantin Călin ca "monograf" al lui Bacovia preferă a merge pe o cale așa-zicînd tradițională. în prefața celui de-al doilea tom, voluminos și acesta, al Dosarului Bacovia, subintitulat O descriere a operei, e mărturisită o atitudine antipedantă, dar totodată mult deosebită de furoarea căutării ineditului șocant (indus, cînd nu poate fi dedus), îndeajuns de răspîndită, atitudine înrudită oarecum cu cea a unui Lucian Raicu (din Calea de acces și nu
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
coșmaruri, marcat de sărăcie, umilința și disprețul față de orfanul „din flori”. Nevoit să muncească de la opt ani, pentru asigurarea subsiztenței, se maturizează repede. Momentele copilăriei le zugrăvește cu un talent tipic moldovenesc, redându-le în cuvinte simple și calde. Sinceritatea descrierilor degajă o atmosferă de prospețime și prea-plin emoțional, valoarea narațiunii fiind crescută și de bogăția mesajelor transmise de acele experiențe. O viață, al cărei destin se voia croit pe un drum periferic, oferit orfanului sărac și umilit, dar care a
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
au renunțat pînă astăzi. Cu Eminescu, Macedonski, simboliștii și moderniștii, această concepție despre poezie se va schimba radical. Temele poetului vor fi tot mai puțin obștești și tot mai mult intime. în plus, speciile nelirice, dar atît de utile în descrierea, evocarea ori portretizarea istorică, precum poemul epic, legenda, balada și chiar pastelul obiectiv, pierd teren în secolul XX. în fine, versul liber, nerecitabil precum cel prozodic regulat, dă lovitura de grație compunerilor pe astfel de teme menite festivităților oficiale ori
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
ea mă privea cu un aer ușor rugător. Această atingere mă dădea gata, și ea o știa bine" (32). Pînă la urmă, această veritabilă divă se dovedește capabilă de crime, ceea ce de fapt nu e prea greu de ghicit din descrierile pe care i le face autorul. El e singurul care pare să refuze puterea evidenței. Adevărata față a Taniei iese la iveală din relatările unui ofițer american care căzuse și el victimă farmecelor ei, dar se dumirise la vreme (spre deosebire de
Un diplomat american la București by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16039_a_17364]
-
normalității: o femeie mediocră îi reproșează bărbatului ratarea, fără să observe în ce măsură ea însăși este cauza ratării. Potopul de cuvinte și de sentimente se confruntă cu disperarea mută și perspectiva asupra dramei se adâncește, în timp ce semnificația ei se înalță. în descrierea victimei, a răului din rău, regizorul nu este doar inventiv, ci și sensibil, omenește, la subiect: îi pasă (he cares), ceea ce e mai mult decât milă, mai puțin decât apelul la lacrimi facile. Va fi - cred - un regizor. Seara, la
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
iată, prea succint, cum procedează Pamfile în cărțile lui. Primul volum, apărut, cum spuneam, în 1916, se intitula Dușmanii și prietenii omului. În prefață ținea să precizeze: "Obișnuit, unor astfel de cercetări li se zice Mitologii, dar acestea, pe lîngă descrierea ființelor suprafirești, în legătură cu omul, îmbrățișează și socotințele poporului despre lume, lucru pe care eu l-am făcut în altă parte. Dar chiar fără acestea, ceea ce urmează aici nu prezintă un tot. Dintre "prietenii" omului, lipsește Dumnezeu, zugrăvirii căruia, după credințele
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
spațios tărîm a fost cumpărat de la vornicul Colceac, orășenii, pînă astăzi, îi păstrează numirea de Colțea". În 1847 ar fi ars de un incendiu întreg Bucureștiul, comercianții plătindu-și debitele toate către creditorii lor din străinătate. Se încearcă și o descriere a orașului așezat pe cele două maluri ale Dîmboviței, cu grădinile și dealurile sale. Se dau și denumirile unor străzi de pe vremuri, socotindu-se că erau, pe atunci, peste o sută de biserici și șaisprezece mînăstiri. În suburbii apa se
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
dedică lui Gellu Naum o monografie, Gheorghe Crăciun înclină vizibil către critică în ultimii zece ani etc. În Trafic de frontieră. Proza generației '80. Strategii transgresive, Adrian Oțoiu, un scriitor deja foarte apreciat, cu un stil bine consolidat, încearcă o descriere completă a prozei optzeciste. Dacă în perioada interbelică alunecarea era inversă, de la critică la literatură (Garabet Ibrăileanu, G. Călinescu, E. Lovinescu), acum avem de-a face cu un fenomen tipic postmodernității, cred. Călinescu spunea că nu poți fi critic fără
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
ai sfîrșitului de secol etc. Mizele erau (și sînt) mult mai mari decît "panoramarea" cîtorva decenii de literatură. Baudrillard, Foucault, Deleuze, Derrida și mulți alții se apropie accidental de literatură. Ei sînt, în schimb, intens folosiți de către Adrian Oțoiu în descrierea unor direcții literare. Nu cumva distanța este prea mare? Întrebarea este naivă, dar ea a persistat cît timp am citit cartea. Altă întrebare de al cărei răspuns mă voi ocupa în cele ce urmează ar fi: nu e încă evident
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
noastre trebuie să facă pasul înainte, să facă distincții între acești autori care, fiecare, urmează drumuri separate, toate "postmoderne". Lipsa diferenței specifice m-a determinat să numesc această carte a lui Adrian Oțoiu "manual" - nu este o metaforă, este o descriere cît se poate de obiectivă. Un inițiat nu poate fi speriat de bibliografia foarte bine alcătuită (criticii noștri și-au dat de prea multe ori cu părerea asupra postmodernismului fără să consulte cărțile de bază, asta-i altă problemă - bibliografia
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
lăsa un cîmp liber de manifestare posibilităților sale epice. În noua lui opțiune, identificarea era însă atît de desăvîrșită, încît nu mai existau spații libere, neocupate de destin, de unde să poată fi privită desfășurarea evenimentelor cu un ochi interesat de descrierea lor". Sau o paralelă între Malraux și prietenul său, poetul Jean Grosjean, pornind de la supoziția că, structuri foarte diferite fiind, "între acești oameni n-ar fi trebuit să se producă o apropiere": "Malraux era stăpînit de vocația acțiunii, Grosjean de
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
specifică unei realități poetice originale�, �ridicare la rafinamentul intelectual circumscris în universalitate�, �efecte artistice unice� etc.). Structuralismul a lăsat ca moștenire, într-o formă degradată, ideea de a invoca în interpretarea textului aspecte formale, trăsături lingvistice. Din păcate, saltul de la descrierea plată la evaluarea efectului artistic e adesea aberant: O seamă de expresii poetice sunt realizate prin întrebuințarea cratimei "turmele-l urc", "caută-n frunza cea rară", "valea-i de fum"� (de fapt, �valea-i în fum�). Discursul îngrămădește informații între
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
și stâncile cele uriașe și zidurile ciclopice (J. Lacarrière.). Ajuns pe meleagurile acestea, călătorul meditează la eroii care au pășit pe aceleași poteci și drumuri prăfuite ce le calcă acuma, el, despărțit de ei de un abis milenar. Toate aceste descrieri sunt completate și cu impresiile unor autori celebri: Chateaubriand, Henri Miller, Lacarrière etc. O curiozitate : aflăm că verbul „a ostraciza” provine din substantivul grecesc ostracon însemnând scoică. In dezbaterile publice, când cetățenii voiau să condamne la exil pe unii oameni
TIERRA DEL FUEGO FIN DEL MUNDO. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_381]
-
Uite o definiție în DEX online: variantă a lui sluger, desemnând un intendent, un șef al slugilor de la Curte, subs. masculin- culcer. Rodica Culcer. TVR. Are rost să mai căutăm în ziare descrierea ”discuției” dintre Directorul Știrilor TVR și Vodă? Mai bine să vedem ce-am mai putea găsi prin presă: Libertatea face minuni. Astăzi, a înviat-o pe Laura Andreșan, publicând niște citate ale Profei de sex. În dormitorul meu nu intră
Ziare, la zi: EvZ are permis pentru vânatul cu pene. Fazanul e Boc () [Corola-journal/Journalistic/27973_a_29298]
-
și iresponsabilă detalierea procedeului presupusei sinucideri, mergând până la prezentarea publică a substanței chimice utilizate și a produsului comercial care o conține”, se arată în comunicat. Organizațiile de media invocă articolul 12 din Codul deontologic unic al jurnalistului: „Jurnalistul va evita descrierea detaliată de tehnici și metode infracționale, tehnici suicidale, vicii și nu va utiliza imagini violente și alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita să provoace, să promoveze și să dezvolte subiecte de presă pe marginea unor evenimente morbide”. Cântăreața
Organizaţii de media condamnă jurnalismul agresiv în cazul morţii Mădălinei Manole () [Corola-journal/Journalistic/28002_a_29327]
-
la început (în Borcane bine legate, bani pentru încă o săptămână și, trei ani mai târziu, în Cântece eXcesive). Într-un articol dedicat poeziei postrevoluționare, Mircea Cărtărescu tot așa îl înregistrează: ca pe cel mai talentat exponent al acestei direcții. Descrierea e corectă doar până la un punct. Evident, chiar de tot nu se putea schimba Dan Sociu într-un deceniu. Numai că, plictisit el însuși de emulația acestei abordări reportericești a realului (care a dat destui epigoni), s-a orientat către
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
funcționează în locul a ceea ce altădată la Sociu era tranzitivitate. Nu e întâmplător că probabil cel mai frumos astfel de „raport” stabilește o stranie conexiune (îmi vine s-o numesc „corespondență”) cu memoria: „E interesant cum ne începem poveștile cu o descriere a vremii/ ca și cum am fi înțeles că primul lucru de spus despre noi/ e că plouă, ninge, bate vântul sau nu// Sunt și povești care se petrec în afara vremii,/ dar e greu să le spui că din păcate/ aceleași povești
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
lipsește o doagă, așa cum politicienilor le lipsește fibra morală, orice excelență găsindu-și sursa într-o dereglare cronică. Și cum din coabitarea cuvîntului cu nebunia ies lucruri memorabile, în cazul lui Thomas Bernhard (n. în 1931) singura dificultate stă în descrierea nebuniei din dospirea căreia i-au apărut cărțile. Să începem cu biografia: lăsat de părinți în grija bunicilor, cu o mamă pe care nu o va vedea decît în poze și cu un tată care se sinucide la 43 de
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
mică a revistei ilustrate „Acasă Magazin“. Publicația este de fapt o culegere de rețete și sfaturi practice pentru gospodine. Colectivul redacțional, condus de redactorul șef Livia Șandru, și-a propus să actualizeze rețetele tradiționale și să îmbogățească rețetarul cititorilor cu descrierea modului de preparare a unor mâncăruri mai sofisticate sau dietetice. Cititorii sunt îndemnați să trimită spre publicare rețetele pe care le consideră mai puțin cunoscute, precum și cele ce se ascund în caietele de rețete ale bunicilor. Principalele rubrici sunt: „Meniul
Agenda2003-2-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280572_a_281901]
-
H.C.L. nr. 331/2002, acest document reprezintă un prim pas în vederea demarării procedurii de atragere de fonduri suplimentare la bugetul local pentru finanțarea unor obiective de investiții. Actul normativ recent aprobat precizează structura și condițiile de depunere a ofertei, precum și descrierea proiectului de investiții. Acesta se referă în principal la reabilitarea și modernizarea străzilor din Timișoara, fiind vizate lucrările rutiere de pe str. Preyer și Ion Barac, amenajarea inelului 2 de circulație (sector Calea Aradului - Bd. Antenei) și refacerea str. 1 Decembrie
Agenda2003-5-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280630_a_281959]