2,278 matches
-
spune numai minciuni, ea nu-l mai crede, așa sunt cărturarii, știu să te-ncânte cu tot felul de minciuni. Ce dulce era sărutul ei când o păcălea și-i spunea să se uite-n sus după vreo stea călătoare.... Desculți, doi copii neluați în seamă de sătenii care intrau în sat cu coasele, sau sapele, sau țapinele la spinare, ea o blondă spălăcită cu un smoc de păr pe frunte, cu ochii ageri de vulpe, iscițoditori și șireți. Curios că
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
coapte cântecul ne-cuvântătos... oranjul din răsărit pun în tălpi la asfințit. răstorn iubire-amurgită nopții, în straie violet zorii dimineții-i scald în albastru bleu-strident . portocala lunii-i în noapte, îmbrac ziua-n raze coapte. schița, e cetatea mea și umblu desculț prin ea ! Referință Bibliografică: SCHIȚĂ / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 566, Anul II, 19 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SCHIŢĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 by http://confluente.ro/Schita_constanta_abalasei_donosa_1342697444.html [Corola-blog/BlogPost/355078_a_356407]
-
niciodată, de se iubesc, amurgul nu coboară... De roua dimineții dată, cerneala vieții curge-n călimară... În albă răscruce de rânduri, stă timpul ascuns în silaba vieții pitită dibace-ntre gânduri, vers dulce-n alba carte-a tinereții. Când noaptea desculță coboară timpul ne-ntinde capcane incerte... Nu-i anotimp, fie iarnă sau vară, în care să fie zile inerte... Referință Bibliografică: Înfrigurare / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1442, Anul IV, 12 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
ÎNFRIGURARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1418411799.html [Corola-blog/BlogPost/382039_a_383368]
-
trăim fericiți în lumină. (Entropie)•Teleologia, sensul și scopul creației omului și lumii acesteia, nu este finalizarea procesului evolutiv de la materia moartă la ... XXI. PODUL DE LUMINẰ, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017. Trecem desculți pe un pod de lumină Tălpile noastre s-aprinse de mers Ducem în spate-o desagă de tină In partea celaltă a unui nevăzut univers. Truda răpune pe rând câte unul Totuși noi mergem spre malul cel sfânt Ingerul nostru
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
departe și parcă-i nălucă E tot mai greu, tot mai greu de atins. Cerul se-ntunecă, fulgerul sparge Bolta’ norată de fum funeral Vai, nu se mai văd ale lumii catarge Și noi nu mai ajungem la mal. Trecem desculți pe un pod de lumină ... Citește mai mult Trecem desculți pe un pod de luminăTălpile noastre s-aprinse de mersDucem în spate-o desagă de tinăIn partea celaltă a unui nevăzut univers.Truda răpune pe rând câte unulTotuși noi mergem
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
mai greu de atins. Cerul se-ntunecă, fulgerul sparge Bolta’ norată de fum funeral Vai, nu se mai văd ale lumii catarge Și noi nu mai ajungem la mal. Trecem desculți pe un pod de lumină ... Citește mai mult Trecem desculți pe un pod de luminăTălpile noastre s-aprinse de mersDucem în spate-o desagă de tinăIn partea celaltă a unui nevăzut univers.Truda răpune pe rând câte unulTotuși noi mergem spre malul cel sfântIngerul nostru ne apără drumulși nu-i
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
urcăPe podul luminii aprinsțărmu-i departe și parcă-i nălucăE tot mai greu, tot mai greu de atins.Cerul se-ntunecă, fulgerul spargeBolta’ norată de fum funeralVai, nu se mai văd ale lumii catargeși noi nu mai ajungem la mal.Trecem desculți pe un pod de lumină... XXII. TEOLOGUMENA - DESPRE LIMITELE CUNOAȘTERII, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017. S-a ajuns de mai mult timp la concluzia că nu există de fapt realitate, ci doar hermeneutică
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
-i firicilele de păr de pe fața într-o parte și în alta. Apoi pentru un tablou complet al eroului își scoase încălțămintea simțind apă în ei și îi răstoarnă ca să-i stoarcă. După care o urmă și reîncepu a merge desculț pe lângă ea.. ' Oare cum de mi-am închipuit o așa vreme și-am ajuns așa mare "erou..?' Reîncepu să citească din carte, insă rândurile îi fugeau, nu mai putea citi un rând.. “Oh!” zise că pentru sine, iar dintr-o
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1404208493.html [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
Când porțile sparge-se-or toate/ și morții vor prinde să urle,/ când lanțuri și ziduri cădea-vor sfărâmate,/ voi nu știți ce-nseamnă-nvierea din moarte,/ căci n-ați fost cu noi în celule.” Temnița cea mare Mă-ntorc desculț prin pulbere de vis, Pășind prin scurm de stele... Afară, în societatea deschisă tuturor elementelor proletare, precare, alogene, vulgare, totul se precipita sub pașii mărunți de turmă, mânată de muscalii roșii dintr-o parte și din alta. Calitatea morală, religioasă
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1496285915.html [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
mărunți de turmă, mânată de muscalii roșii dintr-o parte și din alta. Calitatea morală, religioasă și intelectuală se refugiase la adăpostul familiilor creștine dezmembrate, cu mulți membri arestați, cu ani grei de închisoare, rămase văduve, de izbeliște, hăituite, flămânde, desculțe, zdrențuite, resemnate, dar aflate permanent în vizorul securității. Societatea, care în urmă cu ani buni era puternic înrădăcinată în Tradiția creștină, prosperă, cultă, frumoasă în portul ei popular-regal, distinsă, omenoasă, plină de elan și vigoare, cu obrazii trandafirii, cu mersul
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1496285915.html [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
își lăsaeră urgia peste ogoarele oamenilor, făcând una cu pământul legumele, viile și zdrențuind porumbul... de nu mai rămăsese nimic, îi ardea tălpile picioarelor învinețite. Când mergea, avea impresia că apasă pe o pernă cu mii de ace, iar picioarele desculțe se transformau în saboți de lemn pe care-i târa după el cu mare greutate. Răceala i se cuibărise în oase, că dârdâia ca piftia. Cam din vara aceea păcătoasă a-nceput totul, iar junghiurile dureroase s-au declanșat în
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Muierea n-are voie să meargă în fața bărbatului nici azi, în mileniul 3. Începând cu cel mai mic dintre băieți, gospodina spală, pe rând, fiecare copil pe picioare, apoi îl unge cu unt de casă. Pe vremea copilăriei mele, umblam desculți și ne mai crăpau călcâiele. Mai târziu, cu ocazia cursurilor de Reflexologie, am aflat cât de benefic este să umbli desculț pe pământ sau pe nisipul plajei. Lângă casă sau la umbra unui pom era pusă masa rotundă asemănătoare cu
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368090104.html [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]
-
spală, pe rând, fiecare copil pe picioare, apoi îl unge cu unt de casă. Pe vremea copilăriei mele, umblam desculți și ne mai crăpau călcâiele. Mai târziu, cu ocazia cursurilor de Reflexologie, am aflat cât de benefic este să umbli desculț pe pământ sau pe nisipul plajei. Lângă casă sau la umbra unui pom era pusă masa rotundă asemănătoare cu “masa tăcerii” a lui Brâncuși. În jurul mesei erau așezate scaunele pe care copiii stăteau și mâncau cu linguri noi, de lemn
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368090104.html [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]
-
bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări și-și jelesc morții. La sfarsitul slujbei, este obiceiul că preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane. În Vinerea Mare, dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin roua sau se scăldau tainic în ape curgătoare: se crede că cel care se cufunda de trei ori în apă rece în Vinerea Seaca va fi sănătos și va avea noroc tot anul. Sunt băi purificatoare în vederea întâmpinării Sâmbetei
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui by http://uzp.org.ro/vinerea-mare-de-ce-nu-trebuie-sa-pui-otet-in-salata-si-ce-trebuie-sa-faci-dimineata-inainte-de-rasaritul-soarelui/ [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
ci de Izvorul bătrân, nesfârșit... Vibrează cu trupul anilor, Dăruind armonie, tandrețe. Poetul pictează pe chipuri Aripi din cuvinte. Poetul rămâne ecoul viu, Umbra fascinantă a... clopotului Și neliniștea din cuvânt. Peste crestele norilor Alerg în dimineți liniștite Prin zori, desculț, Cu privirea spre cele patru zări Și brațele ridicate spre cer Nu caut trofee fermecate, În lanuri de cuvinte divine Îmi este de ajuns doar Calea ce duce la mântuire. Drumul e tare anevoios... Se ivesc în sfârșit Poteci cu
POEZII de IONEL MARIN în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_ionel_marin_1349195381.html [Corola-blog/BlogPost/343520_a_344849]
-
idolatrizează trecutul. Imaginea Bucureștiului este descrisă sodomic, trivial plin de parveniți și ignoranți, cu străzi fără caldarâm, „ uliți strâmte, cu clădiri lipita una de alta”, maidane „pline de gunoaie și de mortăciuni” taverne scunde cu pământ pe jos, cu țigănci desculțe, Pena Corcoduța e beată moartă în droia de derbedei care-o acompaniau. E Bucureștiul de la porțile Orientului situat la începutul secolului al douăzecelea, unde balcanismul e la el acasă. În roman se întrepătrund realitatea cu visul, realizate cu ironie și
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Mateiu_i_caragiale_romancier_ion_ionescu_bucovu_1364192922.html [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
octombrie aud ciocănituri în ușa de la camera unde era casieria școlii (diretorul îmi încredințase și acest post, casierul fiind mobilizat). M-am ridicat și am deschis ușa. În fața mea se găsea o femeie îmbrăcată într-un costum muscelean modest și desculță. La prima vedere parcă o vedeam pe mama. “Pe cine căutați?, o întrebai. “Pe domnul director, domnule, răspunde dânsa. “Domnul director nu este în școală, îi răspunsei, iar dacă aveați să-i vorbiți despre problemele care privesc pe elevi, puteți
ELEVUL EZECHIL DINTR-A PATRA ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Elevul_ezechil_dintr_a_patra_.html [Corola-blog/BlogPost/360884_a_362213]
-
de și mai multele bucurii, pentru a merge mai departe. Trebuie să abandonezi treptele întunecate ce te-ar întoarce spre trecut și să urci pe treptele luminate ce te-ar purta spre viitor. Acolo, pe treptele pe care le urci desculț, poate pentru a le putea simți mai bine răceala de marmură, ori căldura de magmă, vei ajunge la treapta când trupul tău va căpăta umbre, se va despărți în două sau mai multe, ori poate va păstra doar frustrarea neîntâmplării
SĂRBĂTOAREA IREPETABILEI VÂRSTE A INOCENŢEI: LA MULŢI ANI, TUTUROR COPIILOR LUMII! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/1_iunie_sarbatoarea_irepetabilei_varste_a_inocentei_la_multi_ani_tuturor_copiilor_lumii_.html [Corola-blog/BlogPost/367203_a_368532]
-
la icoana Marelui Mucenic, La care m-am închinat de când mă știu, Mă credeam mare , când eram mic, În sufletul meu fiind un mare pustiu. Blândule cititor, în taină mă asculți, Citind scrise ale mele memorii, În acele vremi, mergeam desculț, Nu știam că voi scrie aceste istorii. Auzeam melodii din ale Ciofului izvoare, Trilurile graurilor din vechii nuci, Umblam bogat, cu glodul pe picioare, Timpul a trecut, ce mult e de atunci. Referință Bibliografică: Lut arzând / Mihai Leonte : Confluențe Literare
LUT ARZÂND de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/Lut_arzand_mihai_leonte_1332952951.html [Corola-blog/BlogPost/357944_a_359273]
-
vezi cu fusta-n brâu,/ să-mi vezi părul despletit/ peste sâni, în asfințit!” (Ochi în Ochi) și încurajează la iubire cititorul, dându-i sugestia, așa cum se desprinde din versurile citate anterior, dar și din altele, printre care: „Mă-ndrept, desculță, prin roua iubirii/ spre tine, pășesc pe margini de vis./ Mă rogi să-ți mângâi buzele trăirii,/ îți dăruiesc sărutul, ce mi-e interzis.”(Amour oniric), sau cele preluate din poezia Iubire pură: „Tu, iubire, jură-n dulce grai/ că
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1403170060.html [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului DINCOLO DE VIS Dincolo de vis e fără folos Degeaba e frumoasă marea Și ceru-albastru luminos Când valul a deschis cărarea Pentru un singur albatros Dincolo de vis scriu pe cer poeme Timpul e desculț și tot mai grăbit Numai albatrosul mâine-o să te cheme Cu inima plină de-un dor flămânzit Oare,te vei teme ! Referință Bibliografică: DINCOLO DE VIS / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720, Anul V, 16 septembrie 2015
DINCOLO DE VIS de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mircea_1442421060.html [Corola-blog/BlogPost/381722_a_383051]
-
06 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Povestire de Al.Florin ȚENE Crima de la răscrucea uliței Mergea, mergea, gândind cu teamă să nu fi trecut poștașul prin dreptul uliței lor. Gândurile își luau zborul ca păsările speriate de prin copaci. Tălpile desculțe nu simțea pietricelele înțepându-i piela albă ce nu cunoscuseră niciodată pământul. Îl iubise ne condiționat, acceptând să vină, în satul acesta din creierul munților, ca profesoară, ea fată de medici renumiți din capitala Ardealului. Primele zile, Lazăr, proaspăt absolvent
CRIMA DE LA RĂSCRUCEA ULIŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/Crima_de_la_rascrucea_ulitei_al_florin_tene_1328522886.html [Corola-blog/BlogPost/346685_a_348014]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CARUSELUL CU ILUZII Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Caruselul cu iluzii Ni s-au tocit cărările sub talpă Desculți și goi prin vise alergând, Tocmiți pe viață, la dorință, calfă Ne-am pomenit străini cu-același gând... Ardeau luminile pe străzi dar orbi, Ne căutam în fiecare noapte Insomniaci, cu brațele de corbi Să smulgem simțămintele din moarte. Și
CARUSELUL CU ILUZII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1456702894.html [Corola-blog/BlogPost/377960_a_379289]
-
ca împreună cu FUEGO artistul și moderatorul de emisiune TV, să colindăm prin grădina cântecului. Și, Doamne, parcă aș fi trecut dincolo de timp! Parcă aș fi fost din nou o fetiță cu brațele încărcate de flori de câmp, zburdând cu tălpile desculțe, prin iarba împodobită cu boabe de rouă! Am simțit cum zbor, iarăși, printre pomii înfloriți ce-și înălțau vârfurile până la Cer! Ca într-o lume a basmelor, numai că Zânele și Feți-Frumoșii nu erau personaje imaginare, ci persoane reale sau
ÎN GRĂDINA CÂNTECULUI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_in_gradina_cantecului_ioana_stuparu_1380879722.html [Corola-blog/BlogPost/352143_a_353472]
-
ca în interiorul țării, Nicolae Dabija, asemeni lui Grigore Vieru, dedicându-i unul dintre cele mai sensibile și emoționante poeme (,,Chiar acum când ninge pe Moldova/ Veste ne-a sosit din Cernăuți/ că de-acolo Eminescu tânăr/ a pornit spre Chișinău desculț” - Întoarcerea lui Eminescu). O serie întreagă de personalități ale vieții literare și culturale, academice basarabene, între care regizorul Ion Ungureanu , academicienii Petru Soltan, Mihail Dolgan, Gheorghe Duca, Valeriu Matei, istoricul literar Ion Ciocanu, cercetătorii Ana Bantoș, Vasile Bahnaru, Nina Corcinschi
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413258889.html [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]