4,675 matches
-
adevăr, scriitorul nu cunoaște încă invazia lui Attila din acel an. În opera sa, Salvian vrea să combine analiza cu acuzația, disputatio cu obiurgatio, și prin aceasta se deosebește de literații galici din vremea sa a căror atitudine era mai detașată și care se exprimau într-un stil limpede sau elegant; această violență se transformă însă adesea în prolixitate și emfază. Educația sa retorică cu siguranță foarte îngrijită, a evoluat așadar într-o direcție diferită de cea agreată de mediul cultural
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Pentru a spori coeficientul de obiectivitate a interpretării datelor, putem solicita părerea celor direct angajați în activitățile cu familia (asistenți sociali, medici, juriști, învățători, profesori), care cunosc bine situațiile, problemele, aspirațiile, comportamentele familiale, dar au, în principiu, o poziție mai detașată. Este vorba de folosirea în demersul investigațional al grupului familial nu numai a unor experți în stadiul elaborării anumitor instrumente de lucru (cum e cazul scărilor de atitudine), ci și a analizei și interpretării rezultatelor. Altfel spus, ar fi de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rămâne” și „se apără cu spinii”. Ajuns aici, R. își alcătuiește prima retrospectivă lirică, Nordul obiectelor (1979). Pasul următor este Accente (1981), o culegere totuși eterogenă, în care autoportretul se estompează, tonul e mai blând, confesiunea răzvrătită devine notație aparent detașată, iar „energia visului” devine melancolie. Ciclul Antares din Trandafirul sălbatic anticipa o coordonată nouă, motiv pentru care este reluat în Magie (1982), carte în care reflecția și notația devin investigație lirică, spațiul poetic confruntându-se cu universul cunoașterii, al cunoașterii
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
P. P. Panaitescu, apariția unui roman care i-a plăcut ori nu diaristului, se vorbește despre mișcarea legionară, despre oreionul cutărui nepot ș.a. Jurnalul lasă impresia unui puzzle uriaș, supus continuu agregării și dezagregării. În pragul senectuții autorul asistă aparent detașat la ce se petrece în juru-i, cu grija de a adăposti de bombardamente colecțiile Academiei, și, în mod vizibil, de a citi o cantitate tot mai mare de literatură. E aici spectacolul unei personalități exemplare și al unui spirit european
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
lui Miron Costin. ,,Morga” psalmistului rămâne exterioară, convențională, vibrația personală este mai aproape de Ion Minulescu și de seninătatea „veselului Alecsandri”. Prozele scurte, inspirate din existența celor umili, respiră compasiune, un protest implicit față de strâmba orânduială a lumii, dar și ironie detașată, aproape caragialescă. Un comentator contemporan identifica apartenența lui R. la direcția nouă, a prozei de călătorie „obiective”, în care experiența peregrinărilor nu este deloc „filtrată” de subiectivitatea autorului, vădit sedus de această lipsă de „poetizare”, în sens romantic, a spațiilor
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
o calitate nu tocmai comună: simțul măsurii, care îl ferește atât de frenezia autohtonistă/localistă („Banatu-i fruncea!”), cât și de complexul sterilizant al marginalității. Într-o anumită măsură, de extreme îl protejează însăși metoda adoptată, R. urmărind cu o implicare detașată cum se inserează literatura bănățeană în „întregul” literaturii naționale și, concomitent, care sunt notele ce îi conferă diferența specifică, într-un joc bine condus între general și particular. Materia cărții e structurată după teme, modalități, linii stilistice, totul abordat cu
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
și astăzi, atunci când vorbesc despre „mecanismul pieței”, economiștii continuă să descrie procesul economic În termeni cartezieni. În noua schemă a lucrurilor, mâna invizibilă devine supervizorul, iar piața - câmpul de bătaie În lupta omului contra naturii și a celorlalte ființe umane. Detașat, imparțial, automat și autonom, noul Dumnezeu, care guvernează piața, Înțelege numai limbajul numerelor. În domeniul său, toate fenomenele sunt reduse la nivelul valorilor comune: cost pe unitate, preț pe libră, dolari pe oră, salariu pe săptămână, chirie pe lună, profituri
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Început cu cea a „omului” Însuși. Desprinderea sa de natură cerea ca omul să fie mai Întâi separat de propriile instincte animalice. Oamenii, de asemenea, au trebuit să fie transformați pentru a-i face mai raționali, mai calculați și mai detașați. Crearea individului autonom și conștient de sine Însuși s-a dovedit a fi o mare provocare. Civilizarea naturii umane Astăzi, Îi Împărțim pe oameni În progresiști și conservatori. Cu numai câteva generații În urmă i-am fi Împărțit În moderni
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
animală ea va fi capabilă să-și exercite controlul asupra restului naturii. Procesul de civilizare a separat omul nu numai de propria sa natură animală, dar și de celelalte ființe umane. El a devenit o insulă autonomă, un agent liber, detașat, În control al corpului propriu și al spațiului său privat În lume. Omul a devenit individ. Un proces similar de civilizare a avut loc În America În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea pe frontiera de vest. Oamenii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mod asemănător, fără mai multă preocupare decât atunci când Înjugăm un bou la căruță 30. Formarea burgheziei Schimbarea În ceea ce privește manierele de servire a mesei, locuințe, viața de familie, activitatea sexuală și igiena au făcut probabil mai mult pentru crearea individului rațional, detașat, independent și autonom, decât toate tomurile iluministe luate Împreună. Aceste modificări În comportamentul individului au dus la o schimbare și mai profundă În conștiința umană care nu a fost analizată cu suficientă atenție, dar fără de care era modernă ar fi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cumpere o parcelă au fost Îndepărtați de pe pământ. Unii au devenit lucrători plătiți pentru noii proprietari, În timp ce alții au fost forțați să migreze către cel mai apropiat oraș pentru a găsi de lucru În noile fabrici industriale. În această lume detașată, munca a devenit o formă de proprietate iar oamenii Își vindeau timpul pe piață. Rutina zilnică a fost Înlocuită cu job-ul, statutul În comunitate a fost Înlocuit de Înțelegerile contractuale și toată lumea, dacă voia sau nu, a devenit răspunzătoare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
emoțional al subiecților săi - mai apoi cetățenii săi - În sarcinile colective ale societății, incluzând colectarea taxelor și incorporarea În armată pentru a proteja interesele naționale. Acesta nu a fost un lucru simplu deoarece În multe aspecte ideea iluministă a agentului detașat, auto-interesat, autonom - operând numai cu interesul propriu În minte și hotărât să-și Îmbunătățească proprietatea personală - părea În contradicție cu un efort de a forma un sens colectiv al scopului și identității comune. Cum reușește statul-națiune să convingă milioane de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ideile europene și chinezești despre spațiu, timp și realitate erau foarte diferite. Datorită accentului pus pe context, gândire holistică, complementaritate a contrariilor și armonie cu natura, cultura chineză, este predispusă la descoperiri precum acupunctura. Mintea europeană, mai reducționistă, analitică și detașată, era predispusă la descoperiri asemenea cloroformului. Aceasta nu Înseamnă Însă că numai conștiință culturală predetermină, În mod rigid, anumite progrese evolutive În tehnologie, ci numai că ea condiționează mintea În a vedea lumea Într-un anumit fel, conducând, prin urmare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
numită „teoria sistemelor” și a pus la Îndoială vechea modalitate de gândire despre starea naturii. Teoria sistemelor a pus de asemenea la Îndoială și restul proiectului iluminist, incluzând și aceasta este foarte important, ideea ființelor autonome acționând Într-o lume detașată, autoreglantă, populată de alte ființe autonome, fiecare maximalizând interesul propriu. Teoria sistemelor susține că natura Întregului este mai mare decât suma părților. Aceasta deoarece reprezintă relația dintre părți - principiul de organizare care animează Întregul -, care crează ceva diferit din punct
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
menționat În capitolul 5, În italul târziu și epoca modernă timpurie a avu loc un progres rapid În separarea „omului” de natură și o diferențiere constantă către genul de individ autonom pe care Îl cunoaștem astăzi. Apariția individului autonom, complet detașat, a adus o conștiință de sine crescută a ființei umane. Cu conștiință de sine a venit și sensul voinței personale, credința În abilitatea de a acționa asupra lumii care ne Înconjoară. Creșterea conștiinței de sine și sentimentul de identitate personală
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
poezia născându-se sub presiunea acestuia și a demolărilor la care el este permanent supus. Cuvântul articulează interogațiile ce se ivesc din acest conflict și desenează cu sobrietate și decizie meandrele îndoielii. I s-au reproșat autoarei o tratare prea detașată a sentimentului și o supralicitare a insolitului, care, alături de sintaxa frântă și eliptică și de un anume ermetism, au generat câteodată impresia unor „exerciții de stil” lipsite de consistență lirică. SCRIERI: Amiaza mării, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1965; Poezii
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
personajelor în istorie, în sensul că ele cuceresc o anume ascendență asupra istoriei de îndată ce procedează la o „istorisire”), la nivel moral (relația personajului cu „rolurile” pe care le încarnează în sfera unei umanități ce ține de o etică a „implicării detașate”) și la nivel estetic, adică în regimul perspectivei naratoriale, cu observația că relatarea la persoana întâi evoluează către confesiunea distanțată (sau disonantă). La toate aceste nivele S. evidențiază coeficientul de creație al lui Marin Preda, îl distinge ca autor al
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
științific, de la expresia neaoșă la neologismul „internaționalist”, totul într-un debit formidabil, care ajunge să îl definească. Povestirile din Șoarecele B... sunt eșantioane de stil, mostre de îndemânare lexicală și discursivă. S. nu este și nu vrea să pară obiectiv, detașat, imparțial, fără ingerințe în lumea ficțională configurată. Personajele, faptele și acțiunile lor nu sunt înfățișate în lumina proprie, ci în a autorului; și nu sunt libere (cu acea libertate, desigur relativă, din proza realismului obiectiv), ci sunt predeterminate de calificarea
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
reper ce indică o stare obsesivă. În căutarea unor „refugii” din fața durerii, „ce roade ca rugina”, nu pot fi descoperite decât „ținuturi nesfârșite de umbră”, unde sufletul e „o pasăre speriată”. Retragerea „în odaia moartă” aduce cu sine o contemplare detașată a interiorității, în momente când tăcerea, singurătatea acționează ca un revelator al trăirilor. Tristețe, izolare, exil din mijlocul vieții - ceva nenumit care subminează și ucide visurile. În Acorduri de toamnă, cu imagini realizate în sens plastic, fundalul e tot dramatic
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
451 - scriitorul nu cunoaște încă invazia lui Attila din acel an. în opera sa, Salvian vrea să combine analiza cu acuzația, disputatio cu obiurgatio, și prin aceasta se deosebește de literații galici din vremea sa, a căror atitudine era mai detașată și care se exprimau într-un stil limpede sau elegant; această violență se transformă însă adesea în prolixitate și emfază. Educația sa retorică, cu siguranță foarte îngrijită, a evoluat așadar într-o direcție diferită de cea agreată de mediul cultural
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
este egală, fără diferențieri tonale pe când autiștii sunt adesea muți sau ecolalici. Mișcările autiștilor sunt grațioase, manipulează cu ușurință obiectele, sunt fascinați de obiecte mecanice. Mișcările schizofrenilor sunt neîndemânatice, rău controlate, au dificultăți În manevrarea obiectelor. Autiștii sunt dezinteresați și detașați, schizofrenii sunt confuzi și anxioși. Dezvoltarea autiștilor e oprită pe când a schizofrenilor a cunoscut o perioadă de normalitate, urmată de regresie. Mai târziu apar și tulburări de identitate. În autism nu sunt prezente halucinațiile și maniile. Foarte rar poate apărea
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
volume in folio, numerotate de la 1024 la 1052. Contabilizarea are logica sa pentru cine se recunoaște pasionat de culisele muncii de cercetare. Din acest prea plin context informațional rețin, pentru istoricul promovării editoriale a textelor literare, două volume de proză, detașate stilistic de tot ce fusese scrisul lui Nicolae Suțu până la ele. Un volum memorialistic, profiluri și destine umane, neliniști, spaime, împliniri, perspective, cuprinzând perioada dintre elaborarea Regulamentului Organic și sfârșitul domniei lui Al. I. Cuza, Mémoires du prince Nicolas Soutzo
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
împăcării cu soarta e sistematic descompusă: "Mă grăbesc înspre moarte,/ fără un înțeles anume". Nici urmă de împăcare sau de seninătate, dar nici de revoltă în aceste inedite ale Marianei Marin. De cele mai multe ori atitudinea poetei e de constatare oarecum detașată, nici melodramatică, dar nici comică, de o incredibilă egalitate a tonului. Cuvintele tari din aceste poeme se înrudesc într-un semantism sumbru: moarte, scadență, spital, cavernă, beznă. Din această materie care e în sine una negativă și căreia poezia nu
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
Dan decât de Ion Agârbiceanu, Ioan Slavici sau Liviu Rebreanu. Aceste predispoziții contrare, spre lirism și spre obiectivare, capătă, pe rând, pondere în scrierile sale. La început pregnantă apare tendința către prezentarea poematică, fără a fi ignorate câștigurile atitudinii narative detașate, finalizată în trei dintre textele epice mai ample (În plină zi, Nopți fără somn, Pământ amar), care vor constitui, cu mici modificări, nucleul romanului Casa (1962), izbânda certă a scriitorului. Conceput ca o replică orgolioasă la Ion de Liviu Rebreanu
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
de o prefață a autorului și un epilog, scrise într-un stil constatativ și concis. Mediul predilect al lui S. este cel rural sau cel al închisorii. Se remarcă pasiunea pentru faptul brut, caracterul documentar, privirea întâmplărilor dintr-o perspectivă detașată, exterioară. Povestirea Un taifas obișnuit, dedicată lui Marin Preda, are ceva din atmosfera stranie a nuvelelor acestuia: moartea unui țăran primește conotații tragice, simbolice - „cel mai slab dintre toți” e strivit de „matahala” formată din ceilalți. După rotire, o poveste
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]