1,762 matches
-
1996, Cioclei, V., Manual de criminologie, ediția a III-a, Ed "All Beck", București, 2005. Ciopraga A., Criminalistica.Tratat de tactică, Ed. Gamma, București, 1996. Constantin, V., Dicționar enciclopedic de psihiatrie, vol. IV, Editura Medicala, București, 1992. Dragomirescu, V. T., Determinism si reactivitate umana, Editura Științifică, București, 1990. Durkheim, E., , Despre sinucidere, Institutul European, Iasi, 1993. Iacobuță, I., Criminologie, Ed. "Junimea", Iași, 2002. Giurgiu, N., Elemente de criminologie, Editura Chemarea, Iași, 1992. Kaplan, H.B., Deviant behavior in defense of self, Academic
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sau I.C. Vissarion, indică alianța dintre două concepții „antiburgheze”; în cazul lui Vinea, sensibilitatea fin de siécle, elegiacă și melancolică, a poetului se află în echilibru instabil cu angajarea militantă, pamfletară a gazetarului democrat. Adeseori, în cazul adepților noutății artistice, determinismul familial și, în particular, complexele oedipiene au un cuvînt greu de spus. Dislocarea/scindarea identitară, tradusă de obicei printr-un atașament matern și printr-o ruptură față de autoritatea paternă (v. Mateiu Caragiale, Ion Vinea, Tr. Tzara, Urmuz, N.D. Cocea, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
modernității”. „Tradiția cîntecelor evreiești - adaugă Sandquist - trebuie să fi fost și ea tentantă pentru un viitor dadaist. Pamfletele hasidice rimate, de exemplu, păstrau melodii tradiționale, în timp ce textul se constituia ca rafinată luare în rîs a toate și a tuturor”. Acest determinism etno-spiritual trebuie totuși luat ca o speculație, sub beneficiu de inventar. Este greu de spus în ce măsură atitudinea „dadaistă” a lui Tristan Tzara îi e îndatorată. Cert este că poezia și eseistica lui B. Fundoianu (în care modernitatea coexistă cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și dînd directive de viață spirituală normală și sănătoasă”. Tot aici, Emilian menționa faptul că medicul Dem. Paulian publicase un studiu intitulat Un aspect al psihozei literare moderne, pornind de la fișa clinică (malarie) a poetului suprarealist Constantin Nissipeanu și „demonstrînd” determinismul maladiv al poeziei sale... Reținem totuși din comunicarea celor doi o nuanță semnificativă, datorată probabil lui C. Emilian: freudismul nu a fost „greșit înțeles” de avangardiștii români, iar arta avangardistă nu e, propriu-zis, „clinică”, ci doar o „răstălmăcire” a teoriilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
adepților „sănătății” organice a operei, taxînd - în spirit dogmatic-clasicizant - „aspectul morbid al poeziei anarhice”. Deși uneori pare a concede că „arta anarhică” nu e demență pură, ci „simularea demenței, născută din tendința spre singularizare și epatare”, el alunecă totuși spre determinisme psihologice riscate atunci cînd diagnostichează „relația dintre literatura anarhică și consumarea drogurilor excitante”. Pe de o parte, Emilian respinge îmbogățirea lexicului poetic prin cuvinte vulgare („cu deosebire revistele de extremă-stînga folosesc un lexic de o violență și o cruditate cumplită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ele provoacă aceeași tensiune a nervilor și același dezmăț spiritual. Beția lirică este, adesea, un efect al beției albe sau al beției coregrafice” (v. și E. Lovinescu: „libertate saturnalică de sclav beat”...). În altă parte, autorul afirmă explicit existența unui determinism cauzal între artă și politic: „revoluționarii în artă fac în general politică de extremă-stînga, în vreme ce neoclasicii sînt cu dreapta și extrema-dreaptă”, identificînd printre factorii ce au precipitat emergența modernității literar-artistice războiul (care „a precipitat și a potențat criza”) și bolșevismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
precursorului absolut, criticul observă că „scriitorul nu apăruse din neant”, întrucît se produsese la începutul veacului „o restructurare a mentalității artistice”, el eșuează în clișeele critice ale anilor ’60-’70: „tragedia” generată de „neîncrederea torturantă în posibilitatea realei comunicări” și determinisme de genul: „Asumîndu-și tragedia, Urmuz a ajuns la sinucidere, criza culturală declanșînd, în cazul său, una existențială”. Este evidențiată modernitatea centrării pe „text” și pe evitarea sugestiei în favoarea numirii directe: „Sfera conotativă... este preferată celei denotative, vizarea permanentă a textului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
moment crezu că această carte o ajută să-l Înțeleagă. Douăzeci și cinci de ani mai târziu, pentru Bruno era evident că se aflaseră Într-o situație dezechilibrată, anormală, fără viitor; examinând trecutul, avem Întotdeauna impresia - probabil falsă - că funcționează un anume determinism. 12 REGIM STANDARD „În epocile revoluționare, cei care Își atribuie, cu un atât de straniu orgoliu, meritul facil de a fi trezit porniri anarhice la contemporanii lor nu observă că jalnicul lor triumf aparent se datorează mai ales unei dispoziții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de noțiunea de libertate și de iertare, viziunea lui despre lume dobândea ceva mecanic și implacabil. Condițiile inițiale fiind date, se gândea el, și, fiind stabiliți parametrii rețelei de interacțiuni inițiale, evenimentele se desfășoară Într-un spațiu indiferent și gol; determinismul lor este ineluctabil. Ceea ce s-a Întâmplat trebuia să se Întâmple, nu se putea altfel; nimeni nu putea fi socotit vinovat. Noaptea, Michel visa spații abstracte, acoperite de zăpadă; trupul lui Înfășurat În bandaje rătăcea sub un cer jos, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
că, la un cuvânt al lui, Bruno se va ridica, Își va pune bluzonul, va dispărea În ascensor; În stația La Motte-Piquet se găseau oricând taxiuri. Analizând evenimentele prezente ale vieții noastre, oscilăm mereu Între credința În hazard și evidența determinismului. Totuși, când e vorba de trecut, nu mai avem nici o Îndoială: ni se pare evident că totul s-a petrecut așa cum trebuia, efectiv, să se petreacă. Djerzinski depășise deja În mare măsură această iluzie perceptivă, legată de o ontologie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
-și controleze propria evoluție biologică; atunci sexualitatea va apărea limpede așa cum este: o funcție inutilă, periculoasă și regresivă. Însă chiar dacă reușeau să detecteze apariția mutațiilor și chiar să le demonstreze eventualul efect nociv, nimic nu putea, deocamdată, să le explice determinismul; În consecință, nimic nu permitea să li se atribuie un sens precis și utilizabil: În această direcție, era clar, trebuiau orientate cercetările. Eliberat de dosarele și cărțile Înghesuite pe rafturi, biroul lui Desplechin părea imens. — Ei bine, da..., făcu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
n avea copii”, iar cel mic era “leneș, nechitit la minte, și nechibzuit la trebi ș-apoi mai avea și o mulțime de copii”. În acest context, sfatul fratelui mare, dat lui Dănilă de a-și schimba condiția, va constitui determinismul evoluției personajului. Astfel, Dănilă, posesor a doi boi, moștenire de la familia sa, “o pereche de boi dalbi (...) buni de ieșit cu dânșii în lume și de făcut treabă”, pornește la târg, după îndemnul fratelui său mai mare pentru a-i
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
un german sau pentru un francez, destinul nu înseamnă mai mult decât un ireductibil lăuntric ce ne dă o formă în viață. Fatalitatea crește din suflet și rămâne în marginile lui. Dacă totuși depășește sfera psihologică, ea afectează forma unui determinism mecanic, fără baze în ontologic. Românul vede însă o sursă universală realității esențiale care e destinul. Fatalismul ete determinism pe baze metafizice. Ideea de destin are marele merit de a explica toate și nimic. Forța oarbă, care-și are limitele
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
formă în viață. Fatalitatea crește din suflet și rămâne în marginile lui. Dacă totuși depășește sfera psihologică, ea afectează forma unui determinism mecanic, fără baze în ontologic. Românul vede însă o sursă universală realității esențiale care e destinul. Fatalismul ete determinism pe baze metafizice. Ideea de destin are marele merit de a explica toate și nimic. Forța oarbă, care-și are limitele imanente ale unei logici specifice, ne satisface gustul nostru de a căuta o bază ascunsă și generatoare a tuturor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sociali dezvoltă strategii de acțiune, iau decizii, acționează - privatizare, introducerea mecanismelor de piață, liberalizarea prețurilor etc. Toate acestea constituie factori determinanți ai fenomenului X de explicat, dar, la rândul lor, sunt expresia dinamicii structurale (Y) a sistemului social, poartă un determinism mai profund. Ele apar doar ca variabile intermediare, care deci pot fi puse între paranteze în procesul de explicație. Figura 4.2. Schema explicativă structurală Dacă schema explicativă interacționistă elimină ca nerelevantă calitatea cognitivă a strategiilor actorilor sociali, schema explicației
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
doar ca variabile intermediare, care deci pot fi puse între paranteze în procesul de explicație. Figura 4.2. Schema explicativă structurală Dacă schema explicativă interacționistă elimină ca nerelevantă calitatea cognitivă a strategiilor actorilor sociali, schema explicației structurale presupune că, în virtutea determinismului structural, strategiile actorilor sociali sunt adecvate. Procesul social de producere este cel care asigură, până la urmă, ca actorii sociali să adopte soluțiile impuse de structurile sociale profunde. Erorile cognitive ale actorilor trebuie tratate mai degrabă ca fluctuații întâmplătoare care vor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
revoluție pură, în care vede un mic Turn Babel (fără să folosească această formulă), un puzzle, un mozaic - revoluția română este un „mare eveniment” în care „coexistă elemente raționale și elemente iraționale, o anumită logică și destulă lipsă de logică, determinism și întâmplare, totul de-a valma, fără a mai vorbi de simple greșeli sau de încurcături sau echivocuri care au putut avea, pornind de la cauze minime sau iluzorii, urmări considerabile” (pp. 103-104). Dezordonată și complicată, revoluția română a semănat cu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Europei) sau de absența unui Moise în seceta deșertului întâlnit? Experiența istorică pare să sugereze cauza dublei determinări a discontinuităților tranziției, anume configurația geopolitică și absența liderilor providențiali. Poate fi vorba însă și despre alți factori din straturile culturale ale determinismului<footnote Dumitru Sandu, op. cit., p. 15. footnote>. 1.2.4. Necesitatea unei teorii generale a tranziției de la economia totalitaristă la economia cu piață concurențială S-a văzut că tranziția se manifestă sub diverse forme și se referă la diverse aspecte
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
paradoxal” propus de Niels Bohr (1885-1962) - a pus în discuție criteriile clasice de descriere a realităților fizice. La începutul secolului XX, fizicienii trec printr-o adevărată criză iconoclastă, care le interzice vehicularea lipsită de nuanțe a unor concepte mecanice precum determinismul, separabilitatea între observator și sistemul observat etc. Izbutind să zdruncine modelul newtonian de raționalitate, fizica cuantică delegitima, în fapt, proiectul epistemologic general al Iluminismului. Succesul empiric (în sensul testabilității și al puterii de predicție) al mecanicii cuantice i-a obligat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
tabere, cea conservatoare (Einstein, Schrödinger, Rosen, Podolsky, de Broglie), respectiv cea novatoare (Bohr, Heisenberg, Pauli). Cei dintâi susțineau din punct de vedere epistemologic un apriorism clasic, ale cărui exigențe includ recunoașterea clară a independenței realității fizice în raport cu subiectul cunoscător, a determinismului intrinsec în relațiile dintre particulele elementare ale unui câmp fizic, a existenței unei limite de separație între două obiecte fizice. Au contraire, școala de la Copenhaga pleda în favoarea unui alt regim de inteligibilitate, revelat de principiile fizicii cuantice: probabilitate, cauzalitate holistică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
corelații dintre abandonul școlar și deprecierea climatului din clasă. Ipoteza generală afirmată a fost aceea că „în cadrul clasei, un management defectuos poate conduce la deprecierea climatului educațional, fapt ce facilitează abandonul școlar”. Concluziile, foarte interesante, au prezentat următoarele configurații și determinisme: - nu se poate stabili o corelație semnificativă între deprecierea climatului educațional din clasă și fenomenele de abandon școlar, de cele mai multe ori la mijloc aflându-se cauze de ordin socio-economic sau disciplinar; - climatul nesănătos într-o clasă de elevi poate constitui
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
poftă, pasiune, dorință, pulsiune, interes, curiozitate, voință, proiect, scop, mobil (al crimei). Vocabularul vieții de zi cu zi abundă în cuvinte care exprimă forțele ce ne impulsionează activitatea. Acești termeni variați reflectă concepții foarte diferite, de la instinctul care evocă un determinism genetic total, la proiect sau la voință, care exprimă o viziune umanistă în care omul își păstrează liberul arbitru. Dintr-o perspectivă științifică, în care orice nouă noțiune trebuie să fie justificată pe cale experimentală, totalitatea acestor termeni a fost regrupată
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
toate păsările migrează; unele iernează în același loc (mierlele, pițigoii), iar altele cunosc pur și simplu o dispersie, păsările din nordul Europei răspândindu-se spre sud-vest, pe un larg front geografic. În ceea ce privește migrația, aceasta nu este dictată de un simplu determinism. Păsările septentrionale (Scandinavia) migrează mai mult decât speciile vecine care trăiesc la latitudini mai joase (așadar, mai puțin friguroase). De altfel, „stilul” migrațiilor este foarte diferit: berzele par să urmeze formele de relief sau de coastă, survolând doar întinderile cele
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cu totul lipsit de interes să aruncăm o privire asupra argumentelor celor ce consideră că afirmația lui Aristotel conform căreia arta e mimesis, imitație, s-ar traduce, tout court, prin „arta imită realitatea”. Fără a evita cu totul capcana unui determinism destul de simplist, Wladislaw Tatarkiewicz, bunăoară, investighează modul în care „straturile” mai vechi, din gândirea greacă primitivă și din cea socratică (platonică) fuzionează în Poetica lui Aristotel. Insistența asupra legăturilor dintre mimesis-ul aristotelic și lumea exterioară este evidentă, dar nu exclude
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ura, disprețul sau desconsiderarea față de femei. Unele feministexe "„feminist" continuă să considere că sursa principală a sexismxe "„sexism"ului o reprezintă misoginismul bărbătesc. Teama, ura sau disprețul față de femei sunt și acum răspândite, iar sursa lor principală o reprezintă ideologia determinismului biologic și a interpretării diferențelor naturale ca surse de handicap (mai ales intelectual) pentru femei. Din cauză că femeile sunt dotate să poarte și să dea viață, ele sunt văzute ca fiind mai aproape de naturăxe "„natură", iar acest fapt este tratat ca
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]