923 matches
-
Un lucru misterios, a spus e.e. Cummings -, s-a autoreprezentat, apetisantă și tristă, în Olympia - comentariu al tabloului cu același nume al lui Manet. Vera Mantero e o artistă care te bulversează. Te seduce și nu te abandonează. Te dezarmează și te umple. E un prezent atât de plin de emoție sălbăticită și inocentă, de vitalitate și alienare năucitoare încât nu știi de unde s-o apuci. Vera Mantero îți scapă printre senzații blurate, printre cuvinte, printre încercări de a-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
învăluirea, prefăcându-mă curios nu de definiție în sine, ci de explicațiile personale ale opțiunilor lor. „Pentru că e bun, firește. În sfârșit, o să votăm niște oameni, nu niște liste“ - a venit răspunsul în aproape toate situațiile. Alt om ar fi dezarmat. Cum mai poți duce spre chestiuni tehnice o discuție care vine cu o concluzie atât de fermă? N-am dezarmat însă. Cu teama de a mă deconspira ca neștiutor, am mers totuși mai departe, am forțat limitele, am lansat alte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
În sfârșit, o să votăm niște oameni, nu niște liste“ - a venit răspunsul în aproape toate situațiile. Alt om ar fi dezarmat. Cum mai poți duce spre chestiuni tehnice o discuție care vine cu o concluzie atât de fermă? N-am dezarmat însă. Cu teama de a mă deconspira ca neștiutor, am mers totuși mai departe, am forțat limitele, am lansat alte întrebări perfide. Niciodată însă, în nici una dintre discuțiile purtate, n-am ajuns și la explicația tehnică a opțiunii. În câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
tragă cu arcul, Încercase mereu să ridice spada, prea grea pentru puterile lui. Se luptase chiar cu Alexandru, amândoi cu săbiile de lemn făcute de moș Onofrei. Deși cu doi ani mai mic, era mereu mai bun decât Alexandru. Îl dezarma În câteva secunde. Așadar... gândi mai departe Alexandru, Ștefănel nu e ucis, nu e găsit nicăieri, devine luptător. Nu se poate Întoarce până când... până când ce? Până când... forța lui depășește forțele care i se opun. E un principiu științific, studiat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
contraatac pe flancuri. Cel puțin, așa ar proceda ei În inferioritate numerică. Dar nu ne retragem și nici nu ne risipim lateral. Izbim În centru, unde se află comandantul lor, Eminek. - Are același nume cu cel pe care l-ai dezarmat la Lipnic. - Da. Dar nu e el, ci Eminek Mârza, nepotul marelui han al Crimeii. Pornim cu Apărătorii În vârf de lance și nu deschidem flancurile decât după În clipa În care Eminek e atacat direct și nu mai are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să ne ducă și să ne încuie în pivnița unei case țărănești. Unul dintre cei trei bătrâni punea preț pe faptul că era primarul satului și conducătorul țăranilor locali. Și tot ciudat e și faptul că nimeni nu ne-a dezarmat. Din dotarea căpitanului de cavalerie făcea parte un câine cu zgardă bătută cu perle, pe care-l purta pe braț și cu care vorbea cu atâta dragoste, de parcă pe lumea asta, în afară de câine, nu mai exista nimic care să merite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
aștepte o comandă cu Parisul, poate și mai mult de o oră, doar ca să vadă dacă mitocanul care tocmai a plecat de două zile, fără să scoată un cuvânt, e în Franța sau nu. "Da tecred"-ul ăla m-a dezarmat. Nu mai aveam ce să-i spun. Ca în bancul: Nu vă supărați, caut strada Brezoianu." "Nu mă supăr, căutați-o." Ce pula mea m-am pierdut fn halul ăsta? Hmm. "Auzi, Monica, te-am sunat pentru că nici nu știi
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dispărând senzația de paralizie. Se repezi la gardianul cel mai apropiaf și-i luă arma. În picioare, încordat, pândea cea mai mică mișcare a corpurilor prăbușite. Dar nu observă nimic. Toate zăceau absolut imobile. În grabă, Gosseyn începu să-i dezarmeze pe paznici. Oricare ar fi fost cauzele ocaziei ce i se oferise, n-avea timp de pierdut. Odată treaba terminată, se opri și privi din nou strania scenă. Fuseseră nouă gardieni. Acum zăceau pe podea într-o dezordine bizară, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
către arma din buzunarul drept al hainei. Probabil într-o mișcare reflexă; nici el nu spera cu adevărat să reușească, căci Gosseyn îl devansă, fără nici o dificultate. ― Aș îndrăzni să afirm ― zise liniștit Gosseyn o clipă mai târziu, după ce îl dezarmaseră pe Prescott ― că vila este încercuită. 16 Sistemul nervos umanare o structură de o complexitate de neconceput. Se apreciază că există în creierul omului circa 12 milioane de celule nervoase sau neuroni, dintre care peste jumătate sunt localizate în cortexul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
admis că uciderea lui X și a președintelui Hardie s-a datorat purei întâmplări. Dar acum îmi aduc aminte că el s-a oprit un moment, înainte de a se apropia de Thorson, tocmai pentru a-mi da timp să-l dezarmez. Cu alte cuvinte, a ucis doi pământeni care serviseră drept acoperire imperiului galactic, lăsând astfel pârghiile guvernului terestru exclusiv în mâinile galacticilor. Gosseyn își închise ochii: ― Un moment... ― zise el. Mă gândesc la ceva... jocurile! Nu cumva jocurile de anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ce se deschisese, văzu un robot-mitralior care îi urmărea orice mișcare. Din spatele acestuia, răsună vocea lui Jim Thorson: ― All right, Gosseyn, aruncă-ți armele și lasă-te percheziționat. Nu era nimic de făcut. Ceva mai apoi, după ce soldații intrați îl dezarmaseră, robotul se retrase. Și Jim Thorson intră în cameră. 27 Ambasadorul Ligii ateriză pe planeta sălbăticiunilor pe platforma superioară a unui bloc metalic. Fără grabă se apropie de parapetul imensei construcții și stingherit, contemplă jungla care se întindea zece kilometri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
situații, inclusiv introducerea unui militarism total. Gosseyn încuviință reamintindu-și cuvintele lui Thor-son. Și nu se mai întreabă de ce Enro căutase tocmai acest sistem solar, de care nimeni mai că nu auzise, pentru a-i declara război. Atacarea singurei planete dezarmate din întreaga Galaxie era calea de a sfida în modul cel mai fățiș tratatele Ligii. ― Eldred a fost cel care și-a dat seama― continuă Patricia ― că rănile suferite de bătrânul Lavoisseur acum câțiva ani, în timpul exploziei de la Institutul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
în familie. Părîndu-mi c-o regăsesc pe Elena. Și-apoi, copiii. Întîi e spaima de ființele gingașe și sîcîitoare apărute din neant. Apoi mirarea în fața gălăgiei lor căreia nu-i poți ghici intențiile... Și spaima de fragilitatea lor atît de dezarmată în fața bolilor lumii. Și, în final, cînd încep să se miște, să ceară și să semene cu tine amintindu-ți speranțele și entuziasmul propriei copilării, devin tandrețe, încredere și speranță. De nepermis, visăm că ei vor depăși toate înfrîngerile noastre
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
SE ÎNTOARCĂ SPRE GĂRZI, ȘTIA. ÎN CELĂLALT SPAȚIU, FIINȚA SA ANTERIOARĂ TĂIE PUR ȘI SIMPLU CONTACTUL ADAPTORULUI TEMPORAL ȘI TOTUL SE STABILIZA ÎN ÎNCĂPERE. FĂRĂ PIC DE GRABĂ, EUL SĂU ANTERIOR LE LUĂ ARMELE PAZNICILOR ȘI APOI SE APUCĂ SĂ DEZARMEZE PE TOȚI MEMBRII CONSILIULUI, ÎN ACEASTĂ OPERAȚIE INTRÎND ȘI ÎNDEPĂRTAREA INELELOR DE PE DEGETE ȘI A TELEECRANELOR DE PE BRĂȚĂRI ȘI SCAUNE. APOI LE PRINSE ÎNCHEIETURILE ÎN CĂTUȘE, LEGÎNDU-I PE TOȚI LAOLALTĂ ÎNTR-UN ȘIR LUNG, ÎN JURUL MESEI. PE GARDIENI ÎI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
se libereze. După câteva luni băiatul a împlinit optisprăzece ani și a fost scos să lucreze la o fermă din exterior, sub supravegherea paznicilor înarmați. Doi deținuți bătrâni l-au obligat să evadeze cu ei. Cei doi trebuia să-l dezarmeze pe unul din paznici iar tânărul pe celălant. De teamă Cap de miel a urmat instrucțiunile lor, la dezarmat pe un gardian, dar ceilalți doi au dat greș. În această situație băiatul a fost obligat să-și apere viața: la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
din exterior, sub supravegherea paznicilor înarmați. Doi deținuți bătrâni l-au obligat să evadeze cu ei. Cei doi trebuia să-l dezarmeze pe unul din paznici iar tânărul pe celălant. De teamă Cap de miel a urmat instrucțiunile lor, la dezarmat pe un gardian, dar ceilalți doi au dat greș. În această situație băiatul a fost obligat să-și apere viața: la omorât pe unul dintre gardieni și la rănit grav pe celălant care a rămas paralizat pe viață. Când gardianul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
sau pentru mine. Greșesc oare? Gosseyn nu răspunse, dar era furios. Greșea cu totul. El era la fel de întemnițat ca și ea. Fără zonă exterioară spre care să se similarizeze, fără o priză de energie pe care s-o memorizeze, era dezarmat. O studie, ușor, încruntat. Ca o codeținută ce se afla, era o aliată teoretică. Ca doamnă de "calitate" și fără îndoială, locuitoare a acestei planete, putea să-i devină foarte utilă. Necazul era că, foarte probabil, opera de partea Discipolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
protecția lui...“ Dar oare de ce pirații de la APO voiau să pună mâna pe manuscris? Parcurgi foile, căutând o explicație, dar găsești mai ales lăudăroșeniile lui Marana, care-și atribuie meritul de a fi reglat pe cale diplomatică acordul prin care Butamatari, dezarmând comandoul și punând stăpânire pe manuscrisul lui Flannery, garantează restituirea acestuia autorului, cerând în schimb ca el să scrie un roman dinastic, justificând încoronarea imperială a liderului și tendințele Iui anexioniste asupra teritoriilor învecinate. „Cel care a propus formula acordului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
îți șoptește, în limba ta: — Nu-ți fie teamă. Sunt falși polițiști: în realitate sunt de-ai noștri. Abia ați pornit, când al treilea taxi îl blochează pe al doilea. Sar din el alți oameni înarmați, cu fețele acoperite: îi dezarmează pe polițiști, îți scot cătușele ție și Corinnei-Gertrude, pun cătușe polițiștilor, vă împing pe toți în taxiul lor. Corinna-Gertrude pare indiferentă: — Mulțumesc, prieteni - spune ea. Sunt Ingrid și el este dintre ai noștri. Ne duceți la cartierul general? — Ține-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
abat gândurile. O vreme a mers, dar aluneca înapoi spre spaimele ei. Am ajuns să îi sugerez să treacă spre marijuana. Și mi-a răspuns: „Nu pot. Dacă fac asta, nimeni nu mai încearcă să mă salveze fiindcă medicii au dezarmat de mult. Numai eu mai trag de mine”. Tot mi se pare nedrept. De ce este încă incurabil și de ce noi oamenii putem să producem o mulțime de boli? I. stătea zgribulită, lipită de peretele bucătăriei. Înconjurată de imagini ale ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Imitează, să juri, nu altceva. Plastografie. Ca să puie piciorul în prag. Ori, ori, mă-nțeledzi, tranc! — Nu, deloc. Nu înțeleg. Ești amețit. Drumul, trăsura, clopoțeii, ești amețit, musiu. Aveți puțintică răbdare! Intrigi proaste, recunosc, dar n-ar fi rău să-l dezarmăm cu totul, ș-apoi să-l lucrăm pe onorabilul. — Curat, așa, să-l lucrăm, răspunde memoria Marga. — Grea misie, musiu, comédie, mare comédie. Seara pe la nouă și jumătate, intră farfuza în odaie și strecoară un răvășel. De la cine era răvășelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sè mè vezi și tu îmi vorbești despre Cecilia, frizerița ta, care face un gest anume pentru tine, gest despre care n-ai ajuns încè sè-mi spui mare lucru, știu doar cè existè, Oh, Matei, cum știi tu sè mè dezarmezi, venisem pregètitè sè-ți dau toate rèspunsurile pe care le meritai dupè trei ani de tèceri între noi, am întârziat astèzi fiindcè încè mai ezitam dacè sè vin sau nu, am venit pentru cè îți eram datoare cu niste explicații, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
nimic în lume. Din câte mi s-a povestit, mi-am dat seama că vizitatorul era un om al Ministerului. A insistat de câteva ori să vorbească cu directorul, dar răspunsurile scurte și reci ale celui din fața mea l-au dezarmat și l-au trimis pe musafirul nostru bombănind în drum spre ieșire. Deocamdată, eram salvați, dar nu pentru totdeauna. Le-am spus să fie tot atât de activi și de expeditivi și cu ceilalți musafiri care ar fi putut veni. Zâmbetul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mă uitai contrariat la el. Oare o luase razna? Trebuie să te dezamăgesc, indianule, spusei relaxat. Eu sunt cel care aduce Iadul. "Bine zis!" mă aprobară câțiva Sfetnici. Lua-ți-le armele! ordonai. Doi din cei cinci și François îi dezarmară pe reprezentanții Ministerului. Se împotriviră puțin, dar, cu o mică muncă de convingere la genunchiul unuia dintre ei, au luat la cunoștință că nu se aflau deloc în controlul situației și că mai bine făceau ce doream eu. Domnilor, bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
stat în care s-a procedat într-un fel sau altul, voi vorbi totuși despre ele tratându-le la modul general, în măsura în care problemele însăși ne îngăduie s-o facem. Nu s-a întâmplat niciodată ca un principe nou să și dezarmeze supușii; atunci când i-a găsit neînarmați, i-a înarmat întotdeauna; căci, dacă un principe își înarmează supușii, armatele vor fi ale lui, cei care îi dădeau de bănuit îi devin credincioși, iar cei care îi erau credincioși rămân mai departe
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]