1,662 matches
-
nazist din Germania după alegerile din iulie 1932, precum și de eșuarea conferințelor internaționale și proiectelor ce își propuneau rezolvarea marilor probleme economice generate de criza economică. La 17 februarie 1932, ministrul român de externe D.I. Ghika a prezentat la Conferința dezarmării poziția României în această problemă, arătând că România “na încetat să proclame de mulți ani, prin glasul guvernelor ei succesive, dorința de a trăi în relații amicale cu toate statele vecine sau îndepărtate; ea rămâne ferm atașată acestor principii și
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
România “na încetat să proclame de mulți ani, prin glasul guvernelor ei succesive, dorința de a trăi în relații amicale cu toate statele vecine sau îndepărtate; ea rămâne ferm atașată acestor principii și gata, pe drumul întăririi păcii și al dezarmării consecutive, să subscrie la toate acordurile internaționale de ordin general sau regional, care vor tinde spre acest scop, sub egida asigurărilor de ajutor mutual. Această ultimă condiție, o repet, este esențială”. În problema eventualelor reduceri de armament, D. I. Ghika cerea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
mijloace de producere al armamentelor, și pe de altă parte, lipsa unor asemenea resurse pentru statele slab industrializate, handicapate de necesitatea de a-și procura de peste hotare arme și muniții pentru apărare”. Până la 1 martie 1932, delegația românească la Conferința dezarmării a fost condusă de D.I. Ghika, iar de la 1 martie 1932 de către Nicolae Titulescu, el care a pregătit cu multă atenție participarea la Conferința dezarmării. “Liniile directoare ale delegației române au fost stabilite pe baza unor studii aprofundate care aveau
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de peste hotare arme și muniții pentru apărare”. Până la 1 martie 1932, delegația românească la Conferința dezarmării a fost condusă de D.I. Ghika, iar de la 1 martie 1932 de către Nicolae Titulescu, el care a pregătit cu multă atenție participarea la Conferința dezarmării. “Liniile directoare ale delegației române au fost stabilite pe baza unor studii aprofundate care aveau în vedere prioritatea asigurării securității și concentrarea poziției României cu cea a celorlalte state din Mica Înțelegere, Polonia și Franța, pentru atingerea obiectivului propus”. Planul
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
române au fost stabilite pe baza unor studii aprofundate care aveau în vedere prioritatea asigurării securității și concentrarea poziției României cu cea a celorlalte state din Mica Înțelegere, Polonia și Franța, pentru atingerea obiectivului propus”. Planul participării României la Conferința dezarmării conceput de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Marele Stat Major avea la bază teza realizării prioritare a securității în cadrul măsurilor de dezarmare și cuprindea următoarele obiective: “1. Este necesar ca tratatele să nu sufere vreo modificare în părțile esențiale. 2. Este
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
cea a celorlalte state din Mica Înțelegere, Polonia și Franța, pentru atingerea obiectivului propus”. Planul participării României la Conferința dezarmării conceput de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Marele Stat Major avea la bază teza realizării prioritare a securității în cadrul măsurilor de dezarmare și cuprindea următoarele obiective: “1. Este necesar ca tratatele să nu sufere vreo modificare în părțile esențiale. 2. Este necesar să se dea articolului 10 din Pactul Societății Națiunilor, combinându-l în acest scop cu articolul 8 (care menționează ideea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
limitării duratei serviciului militar,,. Încă de la începutul Conferinței, au ieșit în evidență tendințele principalelor state, precum și o serie de dificultăți rezultate din tendința fiecăruia de a pune în inferioritate pe ceilalți. “Divergențele franco-britanice, de fapt franco-anglo-americane, cu privire la prioritatea securității asupra dezarmării sau invers și-au pus amprenta asupra lucrărilor Conferinței dezarmării, periclitând desfășurarea lor”. În cursul dezbaterii asupra dezarmării, s-au desprins patru tendințe: “dezarmarea subordonată securității colective (Franța); dezarmarea calitativă îmbinată cu cea cantitativă cu accent deosebit pe eliminarea submarinelor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
în evidență tendințele principalelor state, precum și o serie de dificultăți rezultate din tendința fiecăruia de a pune în inferioritate pe ceilalți. “Divergențele franco-britanice, de fapt franco-anglo-americane, cu privire la prioritatea securității asupra dezarmării sau invers și-au pus amprenta asupra lucrărilor Conferinței dezarmării, periclitând desfășurarea lor”. În cursul dezbaterii asupra dezarmării, s-au desprins patru tendințe: “dezarmarea subordonată securității colective (Franța); dezarmarea calitativă îmbinată cu cea cantitativă cu accent deosebit pe eliminarea submarinelor (Anglia); dezarmarea generală și totală (U.R.S.S.) și dezarmarea tuturor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de dificultăți rezultate din tendința fiecăruia de a pune în inferioritate pe ceilalți. “Divergențele franco-britanice, de fapt franco-anglo-americane, cu privire la prioritatea securității asupra dezarmării sau invers și-au pus amprenta asupra lucrărilor Conferinței dezarmării, periclitând desfășurarea lor”. În cursul dezbaterii asupra dezarmării, s-au desprins patru tendințe: “dezarmarea subordonată securității colective (Franța); dezarmarea calitativă îmbinată cu cea cantitativă cu accent deosebit pe eliminarea submarinelor (Anglia); dezarmarea generală și totală (U.R.S.S.) și dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus țărilor învinse în primul
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de a pune în inferioritate pe ceilalți. “Divergențele franco-britanice, de fapt franco-anglo-americane, cu privire la prioritatea securității asupra dezarmării sau invers și-au pus amprenta asupra lucrărilor Conferinței dezarmării, periclitând desfășurarea lor”. În cursul dezbaterii asupra dezarmării, s-au desprins patru tendințe: “dezarmarea subordonată securității colective (Franța); dezarmarea calitativă îmbinată cu cea cantitativă cu accent deosebit pe eliminarea submarinelor (Anglia); dezarmarea generală și totală (U.R.S.S.) și dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus țărilor învinse în primul război mondial (Germania)”. Față de aceste propuneri
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
pe ceilalți. “Divergențele franco-britanice, de fapt franco-anglo-americane, cu privire la prioritatea securității asupra dezarmării sau invers și-au pus amprenta asupra lucrărilor Conferinței dezarmării, periclitând desfășurarea lor”. În cursul dezbaterii asupra dezarmării, s-au desprins patru tendințe: “dezarmarea subordonată securității colective (Franța); dezarmarea calitativă îmbinată cu cea cantitativă cu accent deosebit pe eliminarea submarinelor (Anglia); dezarmarea generală și totală (U.R.S.S.) și dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus țărilor învinse în primul război mondial (Germania)”. Față de aceste propuneri, delegația română a susținut poziția
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
invers și-au pus amprenta asupra lucrărilor Conferinței dezarmării, periclitând desfășurarea lor”. În cursul dezbaterii asupra dezarmării, s-au desprins patru tendințe: “dezarmarea subordonată securității colective (Franța); dezarmarea calitativă îmbinată cu cea cantitativă cu accent deosebit pe eliminarea submarinelor (Anglia); dezarmarea generală și totală (U.R.S.S.) și dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus țărilor învinse în primul război mondial (Germania)”. Față de aceste propuneri, delegația română a susținut poziția Franței, în afara punctelor de vedere care contraveneau intereselor României sau ale Micii Înțelegeri
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Conferinței dezarmării, periclitând desfășurarea lor”. În cursul dezbaterii asupra dezarmării, s-au desprins patru tendințe: “dezarmarea subordonată securității colective (Franța); dezarmarea calitativă îmbinată cu cea cantitativă cu accent deosebit pe eliminarea submarinelor (Anglia); dezarmarea generală și totală (U.R.S.S.) și dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus țărilor învinse în primul război mondial (Germania)”. Față de aceste propuneri, delegația română a susținut poziția Franței, în afara punctelor de vedere care contraveneau intereselor României sau ale Micii Înțelegeri, în general. În urma eforturilor depuse și de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
mondial (Germania)”. Față de aceste propuneri, delegația română a susținut poziția Franței, în afara punctelor de vedere care contraveneau intereselor României sau ale Micii Înțelegeri, în general. În urma eforturilor depuse și de delegația română, la 19 aprilie 1932, Comisia generală a Conferinței dezarmării a adoptat un text în care erau trecute principiile care urmau să călăuzească acțiunea de dezarmare, și anume: reducerea progresivă și pe etape a armamentelor, efectuarea controlului la date convenabile și realizarea primei etape a dezarmării la nivel cel mai
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
contraveneau intereselor României sau ale Micii Înțelegeri, în general. În urma eforturilor depuse și de delegația română, la 19 aprilie 1932, Comisia generală a Conferinței dezarmării a adoptat un text în care erau trecute principiile care urmau să călăuzească acțiunea de dezarmare, și anume: reducerea progresivă și pe etape a armamentelor, efectuarea controlului la date convenabile și realizarea primei etape a dezarmării la nivel cel mai jos posibil. “Nicolae Titulescu a votat în numele României rezoluția, dar a precizat că stabilirea în practică
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Comisia generală a Conferinței dezarmării a adoptat un text în care erau trecute principiile care urmau să călăuzească acțiunea de dezarmare, și anume: reducerea progresivă și pe etape a armamentelor, efectuarea controlului la date convenabile și realizarea primei etape a dezarmării la nivel cel mai jos posibil. “Nicolae Titulescu a votat în numele României rezoluția, dar a precizat că stabilirea în practică a nivelului cel mai jos posibil trebuie să țină neapărat seama de situația geografică și condițiile speciale ale fiecărui stat
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
să elaboreze metodele practice, metode prin care s-ar fi putut asigura reducerea calitativă a armamentelor. Titulescu a purtat discuții cu delegațiile Franței și Angliei pentru a le determina să ajungă la o înțelegere privind acceptarea de către Conferință a principiului dezarmării calitative. Din inițiativa șefului delegației române, au fost prezentate o serie de propuneri pentru a scoate din impas lucrările conferinței. Cea mai semnificativă propunere a fost cea referitoare la dezarmarea morală. Cu această ocazie a fost prezentat Comitetului pentru dezarmare
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
ajungă la o înțelegere privind acceptarea de către Conferință a principiului dezarmării calitative. Din inițiativa șefului delegației române, au fost prezentate o serie de propuneri pentru a scoate din impas lucrările conferinței. Cea mai semnificativă propunere a fost cea referitoare la dezarmarea morală. Cu această ocazie a fost prezentat Comitetului pentru dezarmare morală Memorandumul Pella. Memorandumul lui V.V. Pella se referea la adaptarea legislațiilor naționale la cerințele fundamentale ale vieții internaționale, precum și la formele ce puteau fi aplicate, în vederea armonizării prevederilor constituțiilor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
dezarmării calitative. Din inițiativa șefului delegației române, au fost prezentate o serie de propuneri pentru a scoate din impas lucrările conferinței. Cea mai semnificativă propunere a fost cea referitoare la dezarmarea morală. Cu această ocazie a fost prezentat Comitetului pentru dezarmare morală Memorandumul Pella. Memorandumul lui V.V. Pella se referea la adaptarea legislațiilor naționale la cerințele fundamentale ale vieții internaționale, precum și la formele ce puteau fi aplicate, în vederea armonizării prevederilor constituțiilor naționale cu principiile fundamentale ale Pactului Societății Națiunilor și cu
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
internaționale. Regretabil a fost însă că marile puteri, din cauza contradicțiilor dintre ele, nu au acordat interesul necesar documentului elaborat de V.V. Pella, ele pierzându-se în discuții sterile și îngropând de la început o propunere menită să constituie o garanție a dezarmării generale. “Este evident că dezarmarea morală, cu toate marile cuceriri ale umanității, vor fi rezultatul unui efort creator continuu. Aceasta va fi o perioadă de lungă durată și de multă răbdare”. După prezentarea planului american (Hoover), la 22 iunie 1932
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
că marile puteri, din cauza contradicțiilor dintre ele, nu au acordat interesul necesar documentului elaborat de V.V. Pella, ele pierzându-se în discuții sterile și îngropând de la început o propunere menită să constituie o garanție a dezarmării generale. “Este evident că dezarmarea morală, cu toate marile cuceriri ale umanității, vor fi rezultatul unui efort creator continuu. Aceasta va fi o perioadă de lungă durată și de multă răbdare”. După prezentarea planului american (Hoover), la 22 iunie 1932, N. Titulescu, în convorbirile sale
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
soldatul român să fie mai puțin bine hrănit și mai puțin bine îmbrăcat decât orice alt soldat de pe lume. Este aici o chestiune de demnitate națională și o chestiune socială”. Ca o concluzie generală asupra primei faze a dezbaterilor Conferinței dezarmării, Titulescu arată că, România avea tot interesul să sprijine dezarmarea calitativă, deoarece nu dispunea de armament greu. Interesele României cereau ca dezarmarea calitativă sa fie realizabilă întrucât țara nu avea “ ... nici artilerie grea, nici avioane de bombardament, nici tancuri de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
puțin bine îmbrăcat decât orice alt soldat de pe lume. Este aici o chestiune de demnitate națională și o chestiune socială”. Ca o concluzie generală asupra primei faze a dezbaterilor Conferinței dezarmării, Titulescu arată că, România avea tot interesul să sprijine dezarmarea calitativă, deoarece nu dispunea de armament greu. Interesele României cereau ca dezarmarea calitativă sa fie realizabilă întrucât țara nu avea “ ... nici artilerie grea, nici avioane de bombardament, nici tancuri de ferit de cuțitul dezarmării” . În privința limitării bugetare, N. Titulescu scria
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
chestiune de demnitate națională și o chestiune socială”. Ca o concluzie generală asupra primei faze a dezbaterilor Conferinței dezarmării, Titulescu arată că, România avea tot interesul să sprijine dezarmarea calitativă, deoarece nu dispunea de armament greu. Interesele României cereau ca dezarmarea calitativă sa fie realizabilă întrucât țara nu avea “ ... nici artilerie grea, nici avioane de bombardament, nici tancuri de ferit de cuțitul dezarmării” . În privința limitării bugetare, N. Titulescu scria : “Conferința nu a admis decât principiul limitării la bugetul în curs sau
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
România avea tot interesul să sprijine dezarmarea calitativă, deoarece nu dispunea de armament greu. Interesele României cereau ca dezarmarea calitativă sa fie realizabilă întrucât țara nu avea “ ... nici artilerie grea, nici avioane de bombardament, nici tancuri de ferit de cuțitul dezarmării” . În privința limitării bugetare, N. Titulescu scria : “Conferința nu a admis decât principiul limitării la bugetul în curs sau acela al limitării la bugetele precedente. Azi, România este liberă să cheltuiască cât voiește pentru armele ei și nimeni nu o poate
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]